Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Abia în 1982, după s-a realizat faptul că boala nu era doar izolată la aceste patru grupuri, autoritățile sanitare americane au introdus termenul oficial de SIDA. Așa cum au definit-o mai mulți oameni de știință SIDA a devenit „prima pandemie postmodernă”. În paralel cu apariția primei pandemii a apărut, desigur și prima infodemie, adică prima mare explozie de informații, dezinformări și minciuni de-a dreptul, care au fermentat toxic pentru ani buni.
Un drum anevoios începea pentru toată lumea, pentru a înțelege, rectifica și apoi anula imensul rezervor de fals creat de apariția și expansiunea flagelului. Fundalul internațional al pandemiei SIDA s-a caracterizat, la momentul respectiv, prin războiul politic incandescent dintre Uniunea Sovietică și Vestul occidental.
În acea perioada sovieticii se confruntau cu mai multe crize profunde simultan: războiul din Afganistan, mișcarea anticomunistă din Polonia, crizele periodice tehnologice și mai ales destabilizarea demografică și religioasă din interiorul URSS. Cu toate acestea, întrucât sovieticii erau prea slabi din punct de vedere economic pentru a contesta SUA în planul tehnologic și militar, au devenit deosebit de activi în domeniul războiului politic încercând să discrediteze SUA pe plan internațional. Astfel s-a născut operațiunea SIDA, una dintre cele mai eficient organizate campanii de propagandă neagră, prin construcția unui eșafodaj de falsuri, care a reprezentat, pentru decenii, fondul unui dialog al surzilor. Cei care au suferit au fost exact victimile pandemiei, care de altfel au murit în număr imens, destinul lor fiind permanent invalidat de imaginea discriminatorie a celor 4H.
Pandemia SIDA a prezentat o fereastră de oportunitate pentru războiul politic al sovieticilor împotriva SUA. Pentru cei care nu cunosc mecanismul construit de KGB, trebuie rememorat exact momentul declanșării războiul propagandistic. În vara anului 1983, agenții KGB au plantat un articol despre SIDA într-un obscur ziar indian în limba engleză, The Patriot.
Articolul a fost prezentat ca fiind scris de către un om de știință american care a susținut că SIDA a fost rezultatul experimentelor Pentagonului menite să creeze noi arme biologice. Desigur că pentru moment, având în vedere și impotența editorială, operațiunea KGB nu a obținut nicio tracțiune mai ales că SIDA nu reprezenta o problemă serioasă în India, iar presa sovietică nu a reușit amplifice campania de dezinformare prin preluarea respectivului articol.
În 1985, KGB a reînceput campania – de data aceasta cu ajutorul serviciilor de informații ale Germaniei de Est sub denumirea „Operațiunea Infekție”. Proiectul a început să producă efectul dorit. Pe măsură ce campania a început să dea semne de succes, mașina de propagandă sovietică a intrat în overdrive și a promovat povestea SIDA folosind toate mijloacele tehnologice disponibile.
Până la sfârșitul anului 1987, povestea apăruse în mass-media din 80 de țări, fiind publicată chiar și de către editori rutinați și media consacrată, cum ar fi Daily Telegraph. Falsul produs de această campanie a fost atât de mare, încât, eu însumi, aflat în Occident la începutul anilor 2000, aveam să ma trezesc exact în fața elementelor lui, folosite ca argumente, în timpul unor discutții cu reprezentanți ai unei puteri revoluționare din Orientul Mijlociu. La aproape 40 de ani de la declanșarea celei mai complexe operațiuni de dezinformare sovietice, după decenii de la descoperirea tratamentului eficace împotriva maladiei, găseam încă oameni repsonsabili, cu putere politică sau financiară care promovau inocent dar cu convingere falsul sovietic. Operațiunea KGB s-a încheiat oficial în 1988 - din cauza îmbunătățirii relațiilor sovietico-americane - dar a lăsat un efect de durată asupra întregii lumi, deoarece povestea falsă despre SIDA a continuat să aibă o viață proprie, viralizată astăzi prin media electronică.
Am povestit acest episod pentru că astăzi, pe fondul tensiunilor neîntrerupte dintre puterile democratice și autoritare globale și regionale, pandemia Covid-19 oferă un sol fertil pentru dezinformare, propagandă și teorii ale conspirației. Pentru moment două elemente puse în oglindă mă fac să mă gândesc că riscul unui nou fals, de data aceasta la nivelul celular al societăților prin care se propagă, devine evident și astfel important de analizat.
Primul gest cu adevărat grav este cel făcut de un purtător de cuvânt al Miniterului de Externe Chinez. După dezastrul de la începutul pandemiei, când autoritățile chineze, în special cele locale, au refuzat să recunoască problema, în mijlocul lunii februarie 2020, un diplomat chinez a lansat prin contul său Twiter o bizară teorie. Conform acelui diplomat virusul Covid-19 ar fi fost adus de către soldații americani care participasera in toamna lui 2019 la o olimpiada militară organizată tocmai..ghiciți unde?..în Wuhan, locul originar al pandemiei.
Ca în orice construcție a dezinformării, s-a folosit un raport scris de un medic rezident, nici astăzi confirmat de către spitalul emitent, prin care se vorbește de aducerea la camera de gardă a doi sportivi militari americani, parte a delegației la olimpiadă, care ar fi prezentat simptomele unei pneumonii deosebit agresive și necunoscute. Folosirea unui document obscur, fără a avea alături întreg dosarul medical, precum și testele medicale documentate, nu este o tehnică nouă de dezinformare. Ceea ce a fost nou a fost rangul deosebit de înalt al oficialului care a declanșat operațiunea. Mai mult alegerea Twiter ca platformă de transmie a informației, dată fiind transmisia cu viteza luminii a acesteia, a creat ambientul necesar propagării falsului.
În paralel, la Casa Albă se celebrau două victorii fundamentale pentru adminsitrația Trump. Inchiderea celebrului proces de destituire cu rezultatul favorabil pe care îl știm cu toții, precum și vizita de stat în India, a aceluiași Trump, eveniment care se dorea crucial pentru recalibrarea relațiilor cu China. Având în vedere că Trump tocmai încheiase un nou tratat comercial cu China, ca urmare a războiului economic pe care acesta îl declanșase împotriva a ceea ce el considera ca fiind practicile comerciale neloiale chineze, vizita la new Dehli presupunea un balet diplomatic și politic de mare finețe.
În avionul care îl aducea de la New Dehli, durata zborului este de 18 ore, Donald Trump este sunat de către secretarul de stat pentru sănatate Azar, care îi comunică date alarmante despre riscul masiv pe care îl reprezintă o epidemie cu Covid-19 în SUA, mai ales că fuseseră confirmate primele cazuri. Mai mult, la aceeași conferință, secretarul trezoreriei Munchic avertizează că economia americană, piatra de temelie a întregului eșafodaj al politicii trumpiene și marca de aur a jocului global american privind China, risca să cunoască o cădere masivă tocmai datorită virusului.
Astfel, atunci cînd președintele american aterizează la Washington norii negrii ai furtunii se vedeau deja la orizont. Briefingul din dimineața următoare nu l-a făcut mai fericit pe președinte, Departamentul de Stat informându-l că o serie de ambasadori și diplomați de rang înalt chinezi din Europa și SUA începuseră să preia mesajul Twiter al purtătorului de cuvânt al MAE chinez. Trump are o reacție furibundă la aflarea informației, mai ales că fiind om de media și avînd experiența concretă a puterii tehnologiei electronice, realizează războiul în care este atras. Imediat ia decizia de a lăsa pe vicepreședintelui său, Pence să conducă Covid-19 Task Force, iar el scrie primul Tweeter în care apare sintagma de virus chinez.
Puse în oglindă cele două gesturi creionează deja imensul război propagandistic care are loc astăzi cu privire la virusul care a declanșat drama italiană, a pus la pământ Franța, i-a închis pe români în case și a blocat economic și social continente întregi.
Cele două sintagme, virusul american și virusul chinez vor însămânța prin puterea celor doi emitenți, cu suportul electronic al transmisie fulger, una dintre cele mai cuprinzătoare și tot odată dramatice încleștări ale lumii contemporane. Abia la 3 săptămîni de la primul tweeter trumpian, China se înclină și încetează a mai promova teoria originii americane a virusului. Mai mult, o discuție dintre cei doi leaderi, Trump și Xi va reuși să introducă un armistițiu, doar localizat la exact durata crizei.
În tot acest timp, senatori și membri ai Congresului american au început, public și fără nicio reținere sa ceară condamnarea Chinei și plata unor despăgubiri financiare absolut faraonice. Mai mult, o comapnie de avocați renumită a deschis proces pentru despăgubiri, fără însă a prezenta nici cea mai mică dovadă de vinovăție. Nici când, nici măcar după cel de-al doilea război mondial, sumele cerute nu s-au ridicat la nivelul astronomic ca cele de astăzi.
Problema fundamentală este că greșeala chineză, transformată în contraatac american a produs o mutație politică fundamentală. SUA tratează această pandemie ca fapt de război iar în orice conflagrație trebuie să existe un vinovat, adică un învins. Eroarea imensă de analiză pe care analiștii chinezi au făcut-o este să desconsidere capacitatea de propaganda a președintelui american, oricare ar fi acela.
Mai mult, în cazul lui Trump, falsul chinez propagat cu privire la originea virusului i-a oferit șansa nesperată de a construi un narativ funadmentalist, de tip 9/11, războinic și asimetric. Ca atare, dacă pe timpul Razboiul Rece, propaganda sovietică despre SIDA s-a terminat ca urmare a încălzirii relațiilor dintre cele două puteri antagonice, SUA și URSS, ceea ce se întâmplă acum este exact inversul. Cele două puteri antagonice sunt efectiv în mijlocul unei lupte economice fundamentale, care va definii destinul pentru un secol al fiecarui combatant. Criza medicală covid-19 nu face decăt să ofere muniție masivă combatanților, iar războiul rece care se va instaura după ce perioada de armistițiu va fi încheiat va fi nimicitor.
Alături de cei doi actori principali ai conflictului, alți doi actori, par a cunoaște o traiectorie conflictuală. UE și Rusia, exprimă poziții economice și politice la fel de importante pentru națiunile pe care le înglobează. Nu este de altfel de loc surprinzător faptul că Rusia este una dintre puterile care încearcă să utilizeze pandemia pentru a își promova obiectivele politice, în special cele privind unitatea transatlantică.
Observăm că una dintre legendele majore răspândite de mass-media rusă urmărește, în mod previzibil, linia de dezinformare KGB folosită în cazul apariției SIDA și privește originea Covid-19: virusul a fost creat fie de SUA, NATO, fie de elite globale fără nume.
Printre miriadele de tentacule ale dezinformării orchestrate de către mass-media rusă controlată de stat și pro-Kremlin putem să dăm exemplul unei ediții de limbă letonă a unui site finanțat de către Rusia care sugerează că Covid-19 ar fi putut fi creat în Letonia pentru a limita libertatea oamenilor și pentru a justifica o recesiune economică. Efectul direct al acestor falsuri localizate s-a văzut și atunci când, în plină pandemie mondială, serviciile de securitate ucrainene au distrus o rețea controlată din Rusia implicată în promovarea ideii de răsturnare a guvernului ucrainean, din cauza răspunsului său presupus inadecvat la pandemie.
Poveștile de dezinformare legate de Covid identificate ca provenind din mass-media rusească sunt uneori pur și simplu traduceri în limba rusă a celor publicate în altă țări și în alte limbi. Lipsa de origine a falsului pune cea mai mare problemă, pentru că se poate realiza o reală contra ofensivă. Pe de altă parte, unele narațiuni - în special cele bazate pe fundamentalismul religios și care leagă pandemia de homosexualitate sau cele care leagă măsurile medicale luate împotriva răspîndirii virusului ca fiind planuri ale unei elite secrete, necunoscute dar omniprezente și omniputernice - au surse multiple și provin din imensele rezervoare de ură, de interes meschin sau pură ignoranță, localizate la nivel de comunități umane. Atunci când in Arabia Saudită ai mii de morți ca urmare a bolii, iar propaganda islamistă susține că virusul nu atacă decît infideli, ai imaginea exactă a matricei destructive spre care umanitatea se îndreaptă.
Pericolul medical pe care îl prezintă Covid-19 devine unul mult mai mic (cu înțelegerea exactă a dramei umane pe care o traversează lumea) dacă înțelegem adevăratul risc pe care propaganda, globală sau localizată, o reprezintă pentru lumea care va exista după pandemie. Nu numai criza economică devastatoare ne va arunca în haos ci și propaganda neagră, nemiloasă aruncată asupra unei lumi care încă nu înțelege cum un dușman acelular, primitiv și venit din regnul animal a putut îndolia toate națiunile acestei planete.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Serviciul de Informații Militare (GUR) al Ucrainei au confirmat o operațiune de succes în noaptea de 1-2 noiembrie 2025, care a distrus elemente importante ale apărării aeriene rusești aflate în Crimeea. Ținta principală: un post de comandă al unui batalion S-400 „Triumf” și radarul său, o lovitură care continuă campania sistematică a Kievului de a „orbi” și fragmenta rețeaua de apărare a peninsulei.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
Zece mii de soldați vor fi implicați în patrularea și protejarea infrastructurii critice. „Sporim cooperarea dintre toate serviciile pentru a contracara actele de sabotaj și a îmbunătăți securitatea”, a declarat ministrul Apărării Naționale, în cadrul unei conferințe de presă. Operațiunea a fost denumită în cod „Horyzont” - Operațiunea Orizont.
Președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea unor operațiuni CIA pe teritoriul Venezuelei, potrivit unei investigații publicate de The New York Times azi. Decizia survine în contextul în care administrația de la Washington își intensifică presiunea politică și militară asupra regimului condus de Nicolas Maduro, în paralel cu trimiterea în regiune a celui mai mare și modern portavion american, USS Gerald Ford.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Guvernul neagă faptul că a bătut palma cu Rheinmetall pentru achiziția de mașini de luptă Lynx, program care urmează să fie inclus între cele eligibile în mecanismul european SAFE, după ce în presă au apărut informații pe surse care indicau faptul că România ar fi decis achiziția de Lynx. La fotbal procedura s-ar numi VAR (Video Assistant Referee), adică atunci când un arbitru anulează un gol marcat incorect după ce revede la monitor faza. Cel puțin oficial, meciul privind programul viitoarelor mașini de luptă ale infanteriei se joacă în continuare.
Statele Unite ale Americii iau în calcul dezvoltarea unui nou tip de flotă navală - denumită Golden Fleet (n.r. - Flota de Aur) - extrem de avansată tehnologic și cu capacități hipersonice de ultimă generație, în contextul în care China deține în prezent cea mai mare forță navală a lumii ca dimensiune, adică număr de nave.
Administrația Trump se așteaptă ca toate părțile să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în următoarele zile.
Relația cu România nu a fost niciodată mai importantă, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România.
În noaptea de miercuri, 19 noiembrie, armata rusă a atacat masiv Ucraina cu drone și calibre de atac, rachete de la aeronave Tu -95 MS și Tu -160 și a ridicat în aer avioane MiG-31K. Atacul a fost în principal asupra vestului și centrului Ucrainei, iar Harkivul a suferit și el un atac masiv.
Nu mai suntem demult în zona supozițiilor sau a scenariilor teoretice de tip „ce-ar fi dacă”. Războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Occidentului a intrat într-o nouă fază, una tangibilă, periculoasă și extrem de calculată.
Autorităţile ruse l-au inclus miercuri pe lista extremiştilor şi teroriştilor pe omul de afaceri Mihail Hodorkovski, fostul patron al companiei petroliere ruse Iukos, care a stat zece ani la închisoare, iar după eliberare şi exilarea în Occident a devenit unul dintre principalii opozanţi ai Kremlinului, relatează agențiile Agerpres și EFE.
În timp ce cancelariile occidentale încă dezbat liniile roșii și permisiunile de lovire în adâncimea teritoriului rus, pe un poligon din Nowa Deba, Polonia, se scrie discret, dar decisiv, o nouă pagină în manualul de apărare al NATO. Acolo, soldați români, alături de cei polonezi și americani, se antrenează cu Merops, un sistem anti-dronă care a trecut deja testul focului în Ucraina.
La Paris, șampania diplomatică a curs luni pentru ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit „un acord istoric”: o scrisoare de intenție pentru achiziția a până la 100 de avioane de luptă Rafale. Adăugați la asta o înțelegere similară cu Suedia, semnată cu doar câteva săptămâni în urmă, pentru alte 100-150 de aparate Gripen, și avem imaginea unei forțe aeriene ucrainene care, pe hârtie, rivalizează cu marile puteri europene.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Ministrul John Healey anunță că Londra este pregătită să acționeze militar după incidentul cu nava rusească Yantar.
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Într-un război de uzură, în care Rusia continuă să testeze limitele apărării antiaeriene ucrainene cu baraje mixte de rachete și drone, Statele Unite fac o mutare care, la prima vedere, pare modestă din punct de vedere financiar, dar care este esențială din punct de vedere tactic. Departamentul de Stat a aprobat, pe 18 noiembrie, un acord de 105 milioane de dolari către Ucraina.
Deja vu cu drone: Un nou incident a avut loc în această noapte, când o dronă rusă a intrat 8 kilometri în spațiul aerian al României, după care a dispărut de pe radar. Au fost ridicate două avioane germane Eurofighter și două F-16 românești.
Multă vreme s-a vorbit despre F-22 Raptor la timpul trecut. A fost catalogat drept o „regină a hangarului”, o bijuterie tehnologică prea scumpă pentru a fi riscată și prea specializată pentru războaiele de contrainsurgență din ultimele două decenii. S-a spus chiar că zilele îi sunt numărate, urmând să fie ,,pensionat’’ pentru a face loc programului F-35 sau viitorului NGAD (Next Generation Air Dominance).
Dictatorul rus Vladimir Putin a comparat războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina cu Bătălia de la Stalingrad, Volgogradul de astăzi, care se numără printre bătăliile decisive dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Într-o ”evoluție semnificativă” a războiului, forțele ucrainene au lansat un atac precis asupra unor ținte militare rusești, folosind rachete ATACMS de fabricație americană. Informația a fost anunțată de Statul Major General (SMG) în seara de 18 noiembrie.
Zelenski face un turneu european important în Grecia, Franța și Spania, în contextul în care Kievul încearcă să consolideze sprijinul european pentru războiul de apărare dus de Ucraina împotriva agresiunii rusești.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
Rusia exportă la jumătate față de acum 4 ani, însă vestea e doar pe jumătate bună pentru Occident - industria de apărare e focalizată pe refacerea stocurilor de tehnică militară, după ce Armata rusă a suferit pierderi uriașe de blindate și artilerie, în războiul din Ucraina.
Într-un pas important în lupta Europei împotriva incendiilor forestiere, PZL Mielec, o companie din grupul Lockheed Martin, a anunțat un contract important cu Česká Letecká Servisní (CLS) și Ministerul de Interne al Republicii Cehe pentru două noi elicoptere Sikorsky S-70 FIREHAWK®, marcând debutul primei flote internaționale de acest tip.
Proiectul VLAH (Vehicul de luptă autonom hidramat), dezvoltat de compania românească BlueSpace Techology a intrat în linie dreaptă pentru prima prezentare publică a prototipului, planificată pentru prima jumătate a lunii decembrie. VLAH este prima mașină de luptă blindată 4x4 concepută și produsă în România.
Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.
Cel mai mare contractor de apărare din Germania consideră că este pe cale să își mărească cifra de afaceri de cinci ori în termen de șase ani.
Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.
Cel puțin o jumătate de milion de încărcături de propulsie pentru muniție de artilerie au fost produse în Belarus și, ulterior, transferate în Federația Rusă, a declarat Matvey Kupreychik, fost ofițer în forțele de securitate belaruse.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.