O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Abia în 1982, după s-a realizat faptul că boala nu era doar izolată la aceste patru grupuri, autoritățile sanitare americane au introdus termenul oficial de SIDA. Așa cum au definit-o mai mulți oameni de știință SIDA a devenit „prima pandemie postmodernă”. În paralel cu apariția primei pandemii a apărut, desigur și prima infodemie, adică prima mare explozie de informații, dezinformări și minciuni de-a dreptul, care au fermentat toxic pentru ani buni.
Un drum anevoios începea pentru toată lumea, pentru a înțelege, rectifica și apoi anula imensul rezervor de fals creat de apariția și expansiunea flagelului. Fundalul internațional al pandemiei SIDA s-a caracterizat, la momentul respectiv, prin războiul politic incandescent dintre Uniunea Sovietică și Vestul occidental.
În acea perioada sovieticii se confruntau cu mai multe crize profunde simultan: războiul din Afganistan, mișcarea anticomunistă din Polonia, crizele periodice tehnologice și mai ales destabilizarea demografică și religioasă din interiorul URSS. Cu toate acestea, întrucât sovieticii erau prea slabi din punct de vedere economic pentru a contesta SUA în planul tehnologic și militar, au devenit deosebit de activi în domeniul războiului politic încercând să discrediteze SUA pe plan internațional. Astfel s-a născut operațiunea SIDA, una dintre cele mai eficient organizate campanii de propagandă neagră, prin construcția unui eșafodaj de falsuri, care a reprezentat, pentru decenii, fondul unui dialog al surzilor. Cei care au suferit au fost exact victimile pandemiei, care de altfel au murit în număr imens, destinul lor fiind permanent invalidat de imaginea discriminatorie a celor 4H.
Pandemia SIDA a prezentat o fereastră de oportunitate pentru războiul politic al sovieticilor împotriva SUA. Pentru cei care nu cunosc mecanismul construit de KGB, trebuie rememorat exact momentul declanșării războiul propagandistic. În vara anului 1983, agenții KGB au plantat un articol despre SIDA într-un obscur ziar indian în limba engleză, The Patriot.
Articolul a fost prezentat ca fiind scris de către un om de știință american care a susținut că SIDA a fost rezultatul experimentelor Pentagonului menite să creeze noi arme biologice. Desigur că pentru moment, având în vedere și impotența editorială, operațiunea KGB nu a obținut nicio tracțiune mai ales că SIDA nu reprezenta o problemă serioasă în India, iar presa sovietică nu a reușit amplifice campania de dezinformare prin preluarea respectivului articol.
În 1985, KGB a reînceput campania – de data aceasta cu ajutorul serviciilor de informații ale Germaniei de Est sub denumirea „Operațiunea Infekție”. Proiectul a început să producă efectul dorit. Pe măsură ce campania a început să dea semne de succes, mașina de propagandă sovietică a intrat în overdrive și a promovat povestea SIDA folosind toate mijloacele tehnologice disponibile.
Până la sfârșitul anului 1987, povestea apăruse în mass-media din 80 de țări, fiind publicată chiar și de către editori rutinați și media consacrată, cum ar fi Daily Telegraph. Falsul produs de această campanie a fost atât de mare, încât, eu însumi, aflat în Occident la începutul anilor 2000, aveam să ma trezesc exact în fața elementelor lui, folosite ca argumente, în timpul unor discutții cu reprezentanți ai unei puteri revoluționare din Orientul Mijlociu. La aproape 40 de ani de la declanșarea celei mai complexe operațiuni de dezinformare sovietice, după decenii de la descoperirea tratamentului eficace împotriva maladiei, găseam încă oameni repsonsabili, cu putere politică sau financiară care promovau inocent dar cu convingere falsul sovietic. Operațiunea KGB s-a încheiat oficial în 1988 - din cauza îmbunătățirii relațiilor sovietico-americane - dar a lăsat un efect de durată asupra întregii lumi, deoarece povestea falsă despre SIDA a continuat să aibă o viață proprie, viralizată astăzi prin media electronică.
Am povestit acest episod pentru că astăzi, pe fondul tensiunilor neîntrerupte dintre puterile democratice și autoritare globale și regionale, pandemia Covid-19 oferă un sol fertil pentru dezinformare, propagandă și teorii ale conspirației. Pentru moment două elemente puse în oglindă mă fac să mă gândesc că riscul unui nou fals, de data aceasta la nivelul celular al societăților prin care se propagă, devine evident și astfel important de analizat.
Primul gest cu adevărat grav este cel făcut de un purtător de cuvânt al Miniterului de Externe Chinez. După dezastrul de la începutul pandemiei, când autoritățile chineze, în special cele locale, au refuzat să recunoască problema, în mijlocul lunii februarie 2020, un diplomat chinez a lansat prin contul său Twiter o bizară teorie. Conform acelui diplomat virusul Covid-19 ar fi fost adus de către soldații americani care participasera in toamna lui 2019 la o olimpiada militară organizată tocmai..ghiciți unde?..în Wuhan, locul originar al pandemiei.
Ca în orice construcție a dezinformării, s-a folosit un raport scris de un medic rezident, nici astăzi confirmat de către spitalul emitent, prin care se vorbește de aducerea la camera de gardă a doi sportivi militari americani, parte a delegației la olimpiadă, care ar fi prezentat simptomele unei pneumonii deosebit agresive și necunoscute. Folosirea unui document obscur, fără a avea alături întreg dosarul medical, precum și testele medicale documentate, nu este o tehnică nouă de dezinformare. Ceea ce a fost nou a fost rangul deosebit de înalt al oficialului care a declanșat operațiunea. Mai mult alegerea Twiter ca platformă de transmie a informației, dată fiind transmisia cu viteza luminii a acesteia, a creat ambientul necesar propagării falsului.
În paralel, la Casa Albă se celebrau două victorii fundamentale pentru adminsitrația Trump. Inchiderea celebrului proces de destituire cu rezultatul favorabil pe care îl știm cu toții, precum și vizita de stat în India, a aceluiași Trump, eveniment care se dorea crucial pentru recalibrarea relațiilor cu China. Având în vedere că Trump tocmai încheiase un nou tratat comercial cu China, ca urmare a războiului economic pe care acesta îl declanșase împotriva a ceea ce el considera ca fiind practicile comerciale neloiale chineze, vizita la new Dehli presupunea un balet diplomatic și politic de mare finețe.
În avionul care îl aducea de la New Dehli, durata zborului este de 18 ore, Donald Trump este sunat de către secretarul de stat pentru sănatate Azar, care îi comunică date alarmante despre riscul masiv pe care îl reprezintă o epidemie cu Covid-19 în SUA, mai ales că fuseseră confirmate primele cazuri. Mai mult, la aceeași conferință, secretarul trezoreriei Munchic avertizează că economia americană, piatra de temelie a întregului eșafodaj al politicii trumpiene și marca de aur a jocului global american privind China, risca să cunoască o cădere masivă tocmai datorită virusului.
Astfel, atunci cînd președintele american aterizează la Washington norii negrii ai furtunii se vedeau deja la orizont. Briefingul din dimineața următoare nu l-a făcut mai fericit pe președinte, Departamentul de Stat informându-l că o serie de ambasadori și diplomați de rang înalt chinezi din Europa și SUA începuseră să preia mesajul Twiter al purtătorului de cuvânt al MAE chinez. Trump are o reacție furibundă la aflarea informației, mai ales că fiind om de media și avînd experiența concretă a puterii tehnologiei electronice, realizează războiul în care este atras. Imediat ia decizia de a lăsa pe vicepreședintelui său, Pence să conducă Covid-19 Task Force, iar el scrie primul Tweeter în care apare sintagma de virus chinez.
Puse în oglindă cele două gesturi creionează deja imensul război propagandistic care are loc astăzi cu privire la virusul care a declanșat drama italiană, a pus la pământ Franța, i-a închis pe români în case și a blocat economic și social continente întregi.
Cele două sintagme, virusul american și virusul chinez vor însămânța prin puterea celor doi emitenți, cu suportul electronic al transmisie fulger, una dintre cele mai cuprinzătoare și tot odată dramatice încleștări ale lumii contemporane. Abia la 3 săptămîni de la primul tweeter trumpian, China se înclină și încetează a mai promova teoria originii americane a virusului. Mai mult, o discuție dintre cei doi leaderi, Trump și Xi va reuși să introducă un armistițiu, doar localizat la exact durata crizei.
În tot acest timp, senatori și membri ai Congresului american au început, public și fără nicio reținere sa ceară condamnarea Chinei și plata unor despăgubiri financiare absolut faraonice. Mai mult, o comapnie de avocați renumită a deschis proces pentru despăgubiri, fără însă a prezenta nici cea mai mică dovadă de vinovăție. Nici când, nici măcar după cel de-al doilea război mondial, sumele cerute nu s-au ridicat la nivelul astronomic ca cele de astăzi.
Problema fundamentală este că greșeala chineză, transformată în contraatac american a produs o mutație politică fundamentală. SUA tratează această pandemie ca fapt de război iar în orice conflagrație trebuie să existe un vinovat, adică un învins. Eroarea imensă de analiză pe care analiștii chinezi au făcut-o este să desconsidere capacitatea de propaganda a președintelui american, oricare ar fi acela.
Mai mult, în cazul lui Trump, falsul chinez propagat cu privire la originea virusului i-a oferit șansa nesperată de a construi un narativ funadmentalist, de tip 9/11, războinic și asimetric. Ca atare, dacă pe timpul Razboiul Rece, propaganda sovietică despre SIDA s-a terminat ca urmare a încălzirii relațiilor dintre cele două puteri antagonice, SUA și URSS, ceea ce se întâmplă acum este exact inversul. Cele două puteri antagonice sunt efectiv în mijlocul unei lupte economice fundamentale, care va definii destinul pentru un secol al fiecarui combatant. Criza medicală covid-19 nu face decăt să ofere muniție masivă combatanților, iar războiul rece care se va instaura după ce perioada de armistițiu va fi încheiat va fi nimicitor.
Alături de cei doi actori principali ai conflictului, alți doi actori, par a cunoaște o traiectorie conflictuală. UE și Rusia, exprimă poziții economice și politice la fel de importante pentru națiunile pe care le înglobează. Nu este de altfel de loc surprinzător faptul că Rusia este una dintre puterile care încearcă să utilizeze pandemia pentru a își promova obiectivele politice, în special cele privind unitatea transatlantică.
Observăm că una dintre legendele majore răspândite de mass-media rusă urmărește, în mod previzibil, linia de dezinformare KGB folosită în cazul apariției SIDA și privește originea Covid-19: virusul a fost creat fie de SUA, NATO, fie de elite globale fără nume.
Printre miriadele de tentacule ale dezinformării orchestrate de către mass-media rusă controlată de stat și pro-Kremlin putem să dăm exemplul unei ediții de limbă letonă a unui site finanțat de către Rusia care sugerează că Covid-19 ar fi putut fi creat în Letonia pentru a limita libertatea oamenilor și pentru a justifica o recesiune economică. Efectul direct al acestor falsuri localizate s-a văzut și atunci când, în plină pandemie mondială, serviciile de securitate ucrainene au distrus o rețea controlată din Rusia implicată în promovarea ideii de răsturnare a guvernului ucrainean, din cauza răspunsului său presupus inadecvat la pandemie.
Poveștile de dezinformare legate de Covid identificate ca provenind din mass-media rusească sunt uneori pur și simplu traduceri în limba rusă a celor publicate în altă țări și în alte limbi. Lipsa de origine a falsului pune cea mai mare problemă, pentru că se poate realiza o reală contra ofensivă. Pe de altă parte, unele narațiuni - în special cele bazate pe fundamentalismul religios și care leagă pandemia de homosexualitate sau cele care leagă măsurile medicale luate împotriva răspîndirii virusului ca fiind planuri ale unei elite secrete, necunoscute dar omniprezente și omniputernice - au surse multiple și provin din imensele rezervoare de ură, de interes meschin sau pură ignoranță, localizate la nivel de comunități umane. Atunci când in Arabia Saudită ai mii de morți ca urmare a bolii, iar propaganda islamistă susține că virusul nu atacă decît infideli, ai imaginea exactă a matricei destructive spre care umanitatea se îndreaptă.
Pericolul medical pe care îl prezintă Covid-19 devine unul mult mai mic (cu înțelegerea exactă a dramei umane pe care o traversează lumea) dacă înțelegem adevăratul risc pe care propaganda, globală sau localizată, o reprezintă pentru lumea care va exista după pandemie. Nu numai criza economică devastatoare ne va arunca în haos ci și propaganda neagră, nemiloasă aruncată asupra unei lumi care încă nu înțelege cum un dușman acelular, primitiv și venit din regnul animal a putut îndolia toate națiunile acestei planete.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.