Războiul din Ucraina. ”Europa oglinzilor paralele”
Pe 9 decembrie, noul președinte al Ucrainei, Volodomyr Zelensky, s-a întâlnit față în față la Paris cu președintele rus Vladimir Putin.
El și-a păstrat demnitatea și nu a cedat nimic - o realizare, având în vedere presiunile și interesele concurente europene care sunt impuse împotriva lui și țării sale. După lunga întâlnire, cei doi președinți au acceptat doar să schimbe prizonierii de război, să impună încetarea focurilor în anumite zone și să se întâlnească din nou în aprilie 2020. Ulterior, Zelensky a descris rezultatul drept o remiză.
Rusia, Ucraina, Franța și Germania s-au întâlnit ca membri ai așa-numitului format Normandia, care își propune, de ani de zile, să rezolve un război care a început după ce Rusia a invadat Ucraina în 2014. La început, discuțiile au implicat Rusia, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană și au avut loc la Geneva, sub auspiciile Națiunilor Unite.
Prin manevre politice rusești și la dorința expresă a binomului franco-german au fost excluse din formatul inițial SUA și Uniunea Europeană. Astfel formatul Normandia va lua drumul celorlalte formate post sovietice, înghețând conflictul din Ucraina. Putin a ales Franța și Germania pentru a bloca rezolvarea conflictului ucrainean. Iar cele două puteri europene au acceptat imediat. Anii au trecut, oamenii au murit, Rusia a fost pedepsita prin impunerea de sancțiuni economice, dar formatul discuțiilor a continuat în pas de plimbare.
Ucraina, invitată doar pentru spectacolul mediatic
În decembrie 2019, cei patru leaderi au deliberat în Palatul Élysée timp de opt ore. Desigur diplomația gastronomică franceză a impus și o cină, fără îndoială splendidă. Surse apropiate povestesc cum orele treceau iar Putin și Zelensky nu mai ieșeau din cameră. Negocierile erau în plină desfășurare, când Emmanuel Macron a intrat brusc în sala de negocieri și a spus: Bine, este suficient! Ora de cină ... Astfel că discuțiile dintre Vladimir Putin și Vladimir Zelensky s-au încheiat brusc și imediat. Potrivit unuia dintre martorii evenimentului negocierile dintre Putin și Zelensky puteau continua atât timp cât și-ar fi dorit cei doi, dar „practic, domnul Macron și doamna Merkel s-au săturat să-i aștepte la masă". Imaginea este caracteristică actualelor raporturi de forță dintre Europa și Rusia. Borșul de pește a încheiat negocierile. Rusia tratată ca o putere egală cu Europa, la o supă simandicos denumită ne dezvăluie cinismul jocului politic franco-german. Ucraina a fost invitată doar pentru spectacolul mediatic.
În aceeași zi, trei soldați au murit, ridicând numărul militarilor ucrainieni decedați la aproximativ 4.100, potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Până în prezent războiul din Ucraina a produs strămutarea a 1,5 milioane de ucraineni, decimarea zonei industriale a Ucrainei și preluarea Crimeei de către Rusia. Conflictul reprezintă cel mai mare dezastru umanitar din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Și totuși, președintele francez declara la întâlnirea leaderilor NATO de la Londra că nu este normal ca această organizație de securitate transatlantică să considere Rusia ca adversar, declarație care probabil că a îngrozit tocmai țările membre ale NATO care acum 30 de ani fugeau de binele ocupației rusești. Desigur că după întâlnirea formatului Normandia, Macron a declarat negocierile un succes, cina care le-a întrerupt brutal fiind excelentă. În realitate, efortul său a fost doar un gest publicitar, mai ales că sub geamurile palatului amantei franceze se auzeau deja vocile francezilor pe care tocmai îi anunțase că le va mări vârsta de pensionare și le va reduce substanțial pensiile. Deja, în fiecare week-end, Macron are dejun cu muzică și antren marca gillettes jaunes, acum are în fiecare zi a săptămânii câte o cină cu viitorii francezi sărăciți. Marile viziuni neo-marxiste ale macroniei au nevoie de sacrificii.
Ucraina a fost vândută?
La Paris, scopul lui Putin nu a fost pacea, ci mai degrabă salvarea imaginii partenerilor săi europeni din format, după ce au citit pe internet discuția dintre Trump și Zelensky unde americanul spunea pe șleau ce știe și vede toată lumea, că binomul european a dat Ucraina la schimb pentru gaz si contracte bănoase. Din 2015, exporturile franceze în Rusia s-au dublat, iar Macron susține că o relație directă cu Rusia este foarte importantă pentru stabilitatea Europei. Germania, urmează să devină hub-ul european al gazelor naturale ruse, odată cu finalizarea de către Gazprom a gazoductului său Nord Stream 2. Majoritatea membrilor UE s-au opus proiectului, deoarece va ocoli și va slăbi Ucraina. Ei cred că este o armă, sub forma unei conducte subacvatice, care îi va oferi lui Putin puterea de a condiționa economic foștii sateliți și republici din Uniunea Sovietică. Mai mult oferă Rusiei cea mai bună formulă de subordonare economică a Germaniei, fără măcar să tragă un glonț. Robinetul gazului poate fi ușor închis dacă Berlinul supără cumva pe locatarul prezent sau viitor din Kremlin.
Din acest motiv Trump a și declarat că această conductă este periculoasă promulgând acum o săptămână legea sancțiunilor economice împotriva companiilor europene care participă la construcția North Stream 2. Pe lângă el, Brexit și alegerea triumfală a lui Johnson în Marea Britanie, în locul prăfuitului Corbyn, vechi comunist de tip sovietic și un antisemit proeuropean a agitat pacea înșelătoare franco-germană. Se poate spune că subiectul Ucraina a fost și este exploatat de oricine cu putere geo-politică, dar în special de administrația Trump. Macron, pentru a contra balansa această politică americană a emis o serie de declarații care au susținut politica binomului de presiune asupra Kievului, în favoarea Moscovei.
El a descris NATO ca suferind de „moarte cerebrală” și a anunțat că vrea să limiteze dimensiunea Uniunii Europene. A transmis cu surle și trâmbițe ca dorește să formeze o armată europeană și să aducă Rusia mai aproape de centrul Europei. Pentru a irita micii aliați americani din Balcani, el s-a opus unilateral deschiderii negocierilor de aderare la UE ale Albaniei și Macedoniei de Nord, lăsând alte patru țări din Balcanii de Vest în așteptare și trimițând un mesaj rece spre Ucraina. Simultan, Putin a făcut lobby în Serbia, Moldova și alte țări mici pentru a se alătura acordului său comercial EurAsia.
Poziția alunecoasă a Franței. Summitul de la Paris, un eșec
Pentru a fi și mai clar în intențiile sale, în pregătirea întâlnirii de la Paris, Macron a solicitat serviciile fostului ambasador al Franței în Statele Unite, Gérard Araud, care a trimis un tweet. Acesta a expus poziția anti Ucraina si pro Rusia a palatului Elysee: „Întrebarea fundamentală: Va fi Putin satisfăcut de Ucraina ca stat tampon între Rusia și UE / NATO sau îl dorește ca stat satelit? ". Putem observa că nici măcar cina luxoasă nu putea să îl salveze pe Zelensky de poziția alunecoasă franceză și de șiretenia imperială a Rusiei.
În mod ironic, Macron ratează tocmai statutul de principală putere europeană democratică atunci când vine vorba de redefinirea Uniunii Europene. Ucraina este singurul model existent pe care Europa îl poate studia în politicile sale cu privire la Rusia. Armata urcainiană sa are aceeași dimensiune ca cea a Franței, 205.000 personal activ, iar trupele sale întărite de luptă au protejat zidul estic al Europei împotriva Rusiei timp de aproape șase ani. Din punct de vedere economic, țara are o forță de muncă tânără și educată, un sector IT de clasă, potențial agricol și industrial masiv și un electorat care a votat copleșitor pentru democrație, statul de drept și europenizare.
Summitul de la Paris a fost un mare eșec. În conferința de presă, Putin a mulțumit atât lui Macron, cât și Merkel, dar l-a ignorat pe Zelensky. Două zile mai târziu, la conferința de presă de la Moscova din 10 decembrie, Putin a sabotat orice discuții viitoare, când a refuzat net și direct cererea lui Zelensky de a fi lăsat să își securizeze granițele propriei sale țări. Putin continuă și astăzi să susțină că fără prezența soldaților săi, minoritatea rusofonă din Ucraina ar fi măcelărită de naționaliștii ucrainieni.
Jocul propagandist este la nivel subliminal, amintind de istoria tragică a crimelor autorităților pronaziste din Ucraina ocupată de către germani în al doilea război mondial. Crimele germane antisovietice, confundate voit astăzi cu acțiuni ale populației ucrainiene împotriva minorității rusești reprezintă efectiv scheletul manipulării și un instrument perfect de contracarare a oricărei politici franco-germane în domeniu. Germania nu poate spune un cuvânt având în vedere tragedia războiului antisovietic iar Franța dorește să o înlocuiască ca partener politic unic european printr-o politică de pace cu Rusia.
Putin știe aceste nuanțe, de aceea folosește conflictul ucrainean ca pe element de negociere pentru scopuri mult mai ample, care țin de dialogul global dintre actorii mari ai lumii. Indiferent de strategia europeană și de intențiile franco-germane, conflictul ucrainean va rămâne înghețat, care în opinia Kremlinului este exact obiectivul vizat. Singura opțiune pentru pace, măcar și din considerente umaniste, rămâne ca dialogul între SUA și China să găsească soluții personalizate pentru interesele imperiale ale Rusiei. Până atunci Elizee poate organiza mese copioase câte vrea. Nu vor avea nici un efect real. Victima va fi ignorată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News