Stăpân peste un regim autoritar competitiv, care a luat naștere bazat pe mentalitate interlopă și susținut de oligarhie, putinismul se plasează în sfera altor regimuri totalitare competitive, unde opoziția există, - dar e persecutată sau împiedicată să își desfășoare activitatea - precum cel condus de Viktor Orban în Ungaria sau Recep Tayyip Erdogan în Turcia. Sigur, dacă vecinii noștri se rezumă la abuzuri, șicane împotriva opoziției, încălcarea drepturilor omului, libertății presei, suspiciuni de corupție prin diferite finanțări etc., toate cu scopul de a beneficia de un avantaj important în procesul electoral, în Federația Rusă Kremlinul bifează mult mai multe căsuțe la testul dictaturii. Inclusiv asasinate politice sau fraudarea masivă a alegerilor.
Pentru regimul de la Kremlin, crescut în mentalitatea stalinistă, ceea ce s-a întâmplat în 2011, protestele masive împotriva lui Vladimir Putin, sunt de neconceput fără implicare externă. Trebuie înțeles că întreaga camarilă din jurul lui Putin, și, cu precădere președintele rus, trăiesc cu convingerea că orice mișcare de protest pe teritoriul rus e coordonată și reprezintă un complot al Occidentului, în special al SUA.
2011 a fost un an de referință pentru Kremlin. După 2011 regimul a accelerat într-un mod extrem de agresiv retorica și xenofobia antioccidentală, folosindu-se de puternica mașinărie de propagandă care a mitizat prin minciuni repetate la nesfârșit subiecte precum criza migranților sau „decăderea Occidentului”. În paralel, regimul a apelat la ultranaționalism alimentat prin teorii potrivit cărora Occidentul urmărește dezmembrarea Rusiei și la fundamentalismul religios. Vechile reflexe sovietice, îmbinate cu elemente de extremă dreaptă. Ideologia nu contează atâta timp cât ea ține sub control populația.
Am făcut aceste referiri la cele petrecute în 2011 pentru a putea citi într-o notă corectă asaltul de azi al Kremlinului împotriva Occidentului, înainte de alegerile legislative din Federația Rusă.
Maria Zaharova - purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federației Ruse - insinuează implicarea serviciilor de informații occidentale, prin recrutarea personalului rus din cadrul ambasadelor occidentale de la Moscova, pentru finanțarea opoziției ruse. În cazul de față Zaharova acuză direct guvernele occidentale și face referire directă la organizația opozantul Alexei Navalnîi.
Paranoia datează încă din luna mai când președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care limitează numărul angajaţilor ruși pentru misiunile diplomatice străine şi pentru alte agenţii.
În pragul alegerilor, Maria Zaharova face valuri anunțând că Moscova deține dovezi potrivit cărora angajați ruși ai ambasadelor străine, au fost plătiți de guvernele statelor respective, iar mai apoi aceștia au finanțat proiectul opozantului Alexei Navalnîi.
În declarațiile ei, Zaharova acuză de astfel de practici guvernele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Canadei, Franței, Spaniei și „altor state membre NATO”.
Declarațiile Mariei Zaharova sunt preluate de presa apropiată Kremlinului și aduse în fața opiniei publice pentru a se induce ideea de intervenție a serviciilor de informații occidentale pe teritoriul Federației Ruse și de formare a unei coloane a cincea. Orice asociere cu opoziția - și așa decimată la un ceai - trebuie percepută de populația rusă ca o trădare. Regimul putinist reprezintă singura soluție pentru Rusia, indiferent de cât de grele sunt vremurile și viața cotidiană pentru poporul rus. Altă alternativă nu există. Cam acesta ar fi mesajul regimului.
Președintele rus Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin
Inventarea unui dușman a cărui acțiuni împotriva statului sunt amplificate cât se poate de mult nu e o tactică nouă a regimului. Cel puțin din punct de vedere strategic există o oarecare consecvență la Kremlin.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla la urne, pe fondul unui regres în ceea ce privește popularitatea președintelui Vladimir Putin.
În 2016 partidul prezidențial Rusia Unită a obținut 54.2% în timp ce în 2011, după falsificări masive, Rusia Unită a atins pragul de 49.5%, o scădere cu 15% față de 2007.
În 2016 niciun partid real de opoziție nu a putut face pragul de 5% iar azi, înainte de alegeri, Moscova a înăsprit legea privind „agențiile străine” și „extremiste” în baza căreia a scos în afara legii și organizația politică a opozantului Alexei Navalnîi.
Notă: Articolul reprezintă opinia autorului
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Oficialilor români le-a fost greu să argumenteze că Marea Neagră este pe harta ameninţărilor pentru NATO, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, vineri, la Black Sea and Balkans Security Forum.
În cadrul unei reuniuni desfășurate pe 02.09.2022, în localitatea Visby de pe Insula Gotland din Marea Baltică, miniștrii apărării din statele baltice și o serie de țări din nordul Europei au convenit asupra extinderii cooperării regionale, după aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, prezent la vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a precizat că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a calculat "foarte greşit" planurile în privinţa războiului din Ucraina şi, în loc să despartă membrii NATO şi UE, "a contribuit la o unitate fără precedent".
Premierul Nicolae Ciucă, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, a precizat că statele Parteneriatului Estic, "pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale", trebuie sprijinite şi mai intens în parcursul european, dând ca exemplu acţiunea României în susţinerea Republicii Moldova.
Regiunea Mării Negre devine "o miză mai mare ca oricând" din perspectivă geopolitică, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, prezent vineri la cea de-a VI-a ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a discutat despre contraofensiva ucraineană în Herson și despre ofensiva ocupantului rus în Donbas.
În cursul acestei zile MApN a înaintat Parlamentului o solicitare privind acordul pentru achiziționarea dronelor turcești Bayraktar TB2. Anunțul a surprins pe toată lumea.
New Strategy Center lansează joi, 1 septembrie, volumul Viitorul război și apărarea Europei, scris de reputații experți americani în securitate și relații internaționale, Generalul (rez.) John R. Allen și Generalul-locotenent (rez.) Ben Hodges, precum și de profesorul britanic Julian Lindley-French.
New Strategy Center organizează, în perioada 2-3 septembrie, a șasea ediție a conferinței internaționale Black Sea and Balkans Security Forum, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Ideea privind constituirea unui sistem unificat de apărare antiaeriană pentru zona baltică - în special, a fost lansată, ieri, de cancelarul german Olaf Scholz, în cadrul vizitei din Cehia.
În pofida faptului că se încearcă recuperarea anilor în care Armata a fost subfinanțată și achiziționarea cât mai rapidă a unor sisteme de ultimă generație precum Patriot, HIMARS sau de generația a IV-a cum e cazul avioanelor de luptă, se trece cu vederea importanța infrastructurii fără de care această tehnică nu poate fi utilizată. Același lucru e valabil și cu soldații aliați care sunt dislocați în țara noastră cu tehnica din dotare.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că România ar fi trebuit să dezvolte un sistem de tup A2AD și să devină un arici la Marea Neagră, încă din 2014 de cât Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea și a dezvoltat un asemenea sistem.
Într-un interviu acordat cotidianului Rzeczpospolita, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că "războiul de dincolo de granița estică a Poloniei a arătat tuturor cât de importanți sunt cetățenii obișnuiți, pregătiți pentru armată, pentru apărarea unei țări'', iar Varşovia intenţionează să aloce circa 120 de miliarde de euro până în 2035 pentru programul de modernizare şi extindere a armatei, adoptat anul trecut.
Forțele Aeriene ucrainene au informat că duminică, 21 august, o subunitate de apărare antiaeriană din cadrul Comandamentului Aerian „Centru” a distrus o dronă rusească de recunoaștere, pe direcția sud-est. Pentru a distruge ținta, militarii ucraineni au folosit sistemul de apărare antiaeriană 9K37M1 „Buk-M1”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că Federația Rusă nu va face vreun gest necugetat prin atacarea unui stat membru NATO, în ciuda amenințărilor Moscovei, inclusiv împotriva statelor baltice.
Relațiile egipteano-americane sunt amenințate cu un regres, după o îmbunătățire în perioada recentă reprezentată de întâlnirea dintre președintele Abdel Fattah El-Sisi și Joe Biden în marja summit-ului Jeddah din Arabia Saudită (16 iulie), urmată de un apel telefonic în care Biden a mulțumit Egiptului pentru rolul său în medierea ce a condus la acordul de încetare a focului în urma agresiunii israeliene asupra Fâșiei Gaza, la începutul acestei luni.
În prezent, Turcia desfășoară o campanie limitată de lovire a milițiilor kurde din Siria, dar escaladarea fricțiunilor poate conduce ușor către o operație de amploare care va complica relațiile dintre Ankara și Moscova și ar putea împinge milițiile kurde să se apropie de Damasc și să pună capăt alianței lor cu SUA.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 19 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
La o simplă privire asupra evoluției luptelor din Ucraina se poate spune că războiul a rămas blocat de luni bune într-o fază în care preocuparea principală a ambelor părți, dar în special a Rusiei, este utilizarea intensivă și diversificată a sistemelor de artilerie și rachete. În ultimele zile, însă, au apărut tot mai multe indicii că armata rusă va face o schimbare majoră în concepția de desfășurare a operațiilor militare, cel puțin în estul Ucrainei.
În Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă palestineană Hamas, activează și Jihadul Islamic, cealaltă grupare teroristă importantă din Gaza, care s-a aflat în această lună în centrul unor confruntări de amploare cu forțele armate israeliene (IDF), după ce Jihadul Islamic a lansat din Gaza spre Israel peste 1.000 de rachete.
Un contingent de aproximativ treizeci de militari germani a sosit în Bosnia și Herțegovina pe 16 august, ca parte a misiunii de menținere a păcii a Uniunii Europene în agitatul stat balcanic, mișcare care a fost imediat criticată de ambasada Rusiei.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Franța încearcă să construiască o nouă strategie în regiunea Sahel din Africa de Vest, alegându-și ca bază Nigerul, pentru a preveni extinderea terorismului și a înfrunta influența rusă, încercând astfel să evite "greșelile" pe care le-a făcut în Mali.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 12 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Fostul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse din perioada 2004-2008, general de armată Yuri Baluyevsky, apreciază că dronele comerciale simple de tip quadrocopter de producție chinezească au făcut o adevărată revoluție în întrebuințarea artileriei tradiționale.
China şi-a retras o promisiune de a nu trimite trupe sau personal administrativ în Taiwan după ce va lua insula înapoi, arată un document oficial publicat miercuri, citat de Reuters, care semnalează totodată decizia preşedintelui Xi Jinping de a acorda mai puţină autonomie decât a sugerat anterior.
Ca urmare a vizitei efectuate în Taiwan de Nancy Pelosi, speakerul Camerei Reprezentanților și al treilea om în statul american, China a demarat exerciții militare de amploare în jurul insulei pe care o revendică.
Pe fondul tensiunii în creștere cu Rusia, miniștrii apărării din Suedia, Norvegia și Danemarca au convenit luni să consolideze cooperarea comună în domeniul apărării.
Armata rusă a anunţat că s-a retras din oraşul Liman, un important nod feroviar din estul Ucrainei, recunoscându-și astfel indirect înfrângerea.
Turcia nu va ratifica cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO 'atât timp cât promisiunile' făcute de cele două ţări nu vor fi respectate, a declarat sâmbătă preşedintele Recep Tayyip Erdogan, transmite AFP.
Reprezentanții comandamentului militar ucrainean au declarat că militarii ucraineni au reuşit încercuirea unui număr mare de trupe ruse în orașul Liman, regiunea Donețk - pentru care în ultimele zile au avut loc bătălii grele. Canalele de telegrame rusești pro-Kremlin care publica informaţii despre războiul din Ucraina susțin că trupele ruse au părăsit deja orașul și nu sunt încercuite, dar realitatea este cu totul alta.
În ultimele zile au apărut noi discuții cu privire la tehnica militară grea de către dispun Forţele Terestre Romane, mai ales în contextul în care un prim lot de tancuri T-55 urmează să fie vândute pentru a fi dezmembrate.
Militarii ucraineni au început să folosească transportoarele blindate VAB de fabricație franceză, a precizat Comandamentul Forțelor de Asalt Aerian al Forțelor Armate Ucrainene. Militarii ucraineni au publicat o înregistrare video în care au relatat despre cât de mulţumiţi sunt de caracteristicile transportoarelor blindate VAB.
Armata ucraineană ar putea începe să elibereze Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, în primăvara anului viitor, a declarat șeful Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (GUR) Kirilo Budanov, la televiziunea națională ucraineană.
Ministrul de interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a informat sâmbătă că atacul rus împotriva unui convoi umanitar din oraşul Zaporojie, soldat cu cel puţin 30 de morţi şi aproape 90 de răniţi, a fost comis cu rachete S-300 modernizate, cu o rază mult mai mare de acţiune decât modelele mai vechi, transmite EFE.
Companiile Lockheed Martin și Verizon au experimentat, în misiuni ISR, sisteme militare de comunicații 5G instalate la bordul dronelor.
Forțele armate ale Ucrainei au dat publicității iamgini rare cu lansatoarele de rachete multiple de tip HIMARS care au reușit să stopeze ofensiva rusă și să ofere posibilitatea forțelor de apărare ucrianene să preia inițiativa.
Armata rusă ar fi desfășurat în Ucraina un lot de noi vehicule militare de luptă, ne mai folosit până acum. Se pare că mai multe vehicule blindate rusești K-4386 Typhoon-VDV au fost folosite pentru prima dată în luptă, în teritoriile pe care armata rusă le ocupă acum în Ucraina.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat, pe 30.09.2022, un decret privind încorporarea, în perioada noiembrie-decembrie, a cetățenilor ruși pentru executarea serviciului militar obligatoriu și trecerea în rezervă a celor care au îndeplinit acest serviciu.
Statele Unite şi Canada s-au declarat vineri favorabile unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, fără însă a sprijini o procedură accelerată, notează AFP.
Surse de monitorizare a aviației de pe conturi de Twitter și Telegram au semnalat, pe 30.09.2022, că SUA au intensificat atât de mult misiunile de cercetare executate cu drone de tip RQ-4B Global Hawk deasupra apelor neutre ale Mării Negre, încât acestea au devenit permanente.
Bombardere capabile să transporte rachete de croazieră și arme nucleare strategice, au fost active în războiul ucrainean de când Moscova a invadat în februarie.
Ucraina a declarat vineri că toate căile de aprovizionare care duc spre bastionul forţelor ruse din Liman se află în colimatorul artileriei sale în est şi a transmis Moscovei că va trebui să se adreseze Kievului dacă doreşte ca forţele sale să fie lăsate să iasă din încercuire, scrie Agerpres, care citează Reuters.
Șeful statului ucrainean a subliniat că actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, „nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea”.
General-locotenent (r.) Virgil Bălăceanu a analizat situația de pe frontul ucrainean, dar și modul în care mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin va ridica și problema tehnicii militare moderne aflată în stocul de rezervă.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că statele membre ale Alianței nu vor recunoaște niciodată niciunul dintre teritoriile ucrainene anexate de Rusia ca parte a Federației Ruse.
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că Rusia va obţine ''victoria'' în conflictul din Ucraina, adresându-se în Piaţa Roşie din Moscova participanţilor adunaţi acolo la un concert pop, după ce mai devreme el a oficializat anexarea la Rusia a patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Dictatorul rus Vladimir Putin trece de punctul fără întoarcere, ceea ce va duce la un război prelungit, scrie The Guardian.
Vineri, la ora 15, Moscova a organizat o ceremonie publică de ”semnarea a tratatelor de aderare la Rusia”.
Portavionul american USS Gerald R. Ford urmează să efectueze primele misiuni. Și, deloc întâmplător, portavionul va activa în zona Flotei a 2-a a Statelor Unite, flotă reactivată recent care a jucat un rol crucial în timpul perioadei Războiului Rece.
Vineri, 30 septembrie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina solicită într-un mod accelerat aderarea la NATO.
Președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un derapaj împotriva Marii Britanii pe care a acuzat-o de „diversiune” și de exploziile înregistrate la gazoductele Nord Stream 2.
În seara zilei de 29 septembrie, Forțele Armate Ucrainene au finalizat încercuirea grupului de trupe ruse aflat în oraşul Liman din regiunea Donețk.
New Strategy Center și Yorktown Institute au organizat o dezbatere joi, 29 septembrie, la Washington DC, pe tema provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina.
Federația Rusă începe să scoată din depozite cea mai veche versiune a tancului T-72 pentru înarmarea trupelor mobilizate care urmează să ia parte la agresiune militară asupra Ucrainei.
În seara zilei de 29 septembrie, Forțele Armate Ucrainene au finalizat încercuirea grupului de trupe ruse aflat în oraşul Liman din regiunea Donețk. Potrivit unor rapoarte, armata ucraineană va putea prelua în scurt timp controlul orașului dacă rușii nu vor primi întăriri.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în colaborare cu autorităţile din Statele Unite ale Americii, au efectuat percheziţii în mai multe locuri din ţară într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie, a informat DNA.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au recepționat 1.000 de sisteme de management al luptei Orion pentru a-și îmbunătăți capacitățile de luptă.
Potrivit mai multor imagini publicate pe reţele de socializate, militarii ucraineni au capturat de la forţele ruse de ocupaţie cea mai recentă versiune a obuzierului autopropulsat de 152 mm 2S19 de fabricație rusă, numită 2S19-SM2 sau 2S33.
Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi, transmite Reuters.
În cadrul întâlnirii cu atașatul militar al Ucrainei, Vitali Moskalenko, care a avut loc pe 27 septembrie, ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Dimitar Stoianov, a refuzat pentru a doua oară furnizarea de armament greu Ucrainei.
