Poți descărca aplicația:
Stăpân peste un regim autoritar competitiv, care a luat naștere bazat pe mentalitate interlopă și susținut de oligarhie, putinismul se plasează în sfera altor regimuri totalitare competitive, unde opoziția există, - dar e persecutată sau împiedicată să își desfășoare activitatea - precum cel condus de Viktor Orban în Ungaria sau Recep Tayyip Erdogan în Turcia. Sigur, dacă vecinii noștri se rezumă la abuzuri, șicane împotriva opoziției, încălcarea drepturilor omului, libertății presei, suspiciuni de corupție prin diferite finanțări etc., toate cu scopul de a beneficia de un avantaj important în procesul electoral, în Federația Rusă Kremlinul bifează mult mai multe căsuțe la testul dictaturii. Inclusiv asasinate politice sau fraudarea masivă a alegerilor.
Pentru regimul de la Kremlin, crescut în mentalitatea stalinistă, ceea ce s-a întâmplat în 2011, protestele masive împotriva lui Vladimir Putin, sunt de neconceput fără implicare externă. Trebuie înțeles că întreaga camarilă din jurul lui Putin, și, cu precădere președintele rus, trăiesc cu convingerea că orice mișcare de protest pe teritoriul rus e coordonată și reprezintă un complot al Occidentului, în special al SUA.
2011 a fost un an de referință pentru Kremlin. După 2011 regimul a accelerat într-un mod extrem de agresiv retorica și xenofobia antioccidentală, folosindu-se de puternica mașinărie de propagandă care a mitizat prin minciuni repetate la nesfârșit subiecte precum criza migranților sau „decăderea Occidentului”. În paralel, regimul a apelat la ultranaționalism alimentat prin teorii potrivit cărora Occidentul urmărește dezmembrarea Rusiei și la fundamentalismul religios. Vechile reflexe sovietice, îmbinate cu elemente de extremă dreaptă. Ideologia nu contează atâta timp cât ea ține sub control populația.
Am făcut aceste referiri la cele petrecute în 2011 pentru a putea citi într-o notă corectă asaltul de azi al Kremlinului împotriva Occidentului, înainte de alegerile legislative din Federația Rusă.
Maria Zaharova - purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federației Ruse - insinuează implicarea serviciilor de informații occidentale, prin recrutarea personalului rus din cadrul ambasadelor occidentale de la Moscova, pentru finanțarea opoziției ruse. În cazul de față Zaharova acuză direct guvernele occidentale și face referire directă la organizația opozantul Alexei Navalnîi.
Paranoia datează încă din luna mai când președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care limitează numărul angajaţilor ruși pentru misiunile diplomatice străine şi pentru alte agenţii.
În pragul alegerilor, Maria Zaharova face valuri anunțând că Moscova deține dovezi potrivit cărora angajați ruși ai ambasadelor străine, au fost plătiți de guvernele statelor respective, iar mai apoi aceștia au finanțat proiectul opozantului Alexei Navalnîi.
În declarațiile ei, Zaharova acuză de astfel de practici guvernele Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Canadei, Franței, Spaniei și „altor state membre NATO”.
Declarațiile Mariei Zaharova sunt preluate de presa apropiată Kremlinului și aduse în fața opiniei publice pentru a se induce ideea de intervenție a serviciilor de informații occidentale pe teritoriul Federației Ruse și de formare a unei coloane a cincea. Orice asociere cu opoziția - și așa decimată la un ceai - trebuie percepută de populația rusă ca o trădare. Regimul putinist reprezintă singura soluție pentru Rusia, indiferent de cât de grele sunt vremurile și viața cotidiană pentru poporul rus. Altă alternativă nu există. Cam acesta ar fi mesajul regimului.
Președintele rus Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin
Inventarea unui dușman a cărui acțiuni împotriva statului sunt amplificate cât se poate de mult nu e o tactică nouă a regimului. Cel puțin din punct de vedere strategic există o oarecare consecvență la Kremlin.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla la urne, pe fondul unui regres în ceea ce privește popularitatea președintelui Vladimir Putin.
În 2016 partidul prezidențial Rusia Unită a obținut 54.2% în timp ce în 2011, după falsificări masive, Rusia Unită a atins pragul de 49.5%, o scădere cu 15% față de 2007.
În 2016 niciun partid real de opoziție nu a putut face pragul de 5% iar azi, înainte de alegeri, Moscova a înăsprit legea privind „agențiile străine” și „extremiste” în baza căreia a scos în afara legii și organizația politică a opozantului Alexei Navalnîi.
Notă: Articolul reprezintă opinia autorului
Ucraina este un partener NATO ''foarte important'' şi Alianţa va oferi ţării sprijin politic şi practic, a afirmat marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, referindu-se la preocupările legate de ameninţările ruseşti la adresa ţării, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei România în SUA, zeci de elicoptere Black Hawk și Apache ale Armatei SUA vor survola România, în perioada 1-11 decembrie.
Statele Unite îşi vor intensifica desfăşurarea militară în faţa Chinei şi Rusiei, încercând în acelaşi timp să menţină o descurajare eficientă împotriva Iranului şi a grupărilor jihadiste din Orientul Mijlociu, a declarat luni o responsabilă cu rang înalt din cadrul Pentagonului, notează AFP.
Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a discutat despre escaladarea tensiunilor dintre Federația Rusă și Ucraina, în contextul în care Moscova a dislocat din nou aproximativ 92.000 de soldați la granița statului pe care deja l-a agresat în 2014.
Şeful agenţiei britanice de informaţii MI6, Richard Moore, a declarat marţi că regimul chinez reprezintă o „provocare serioasă” pentru pacea globală şi a devenit „cea mai mare prioritate” pentru organizaţia sa.
Chiar dacă în ultimul an, numărul trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina a crescut semnificativ de la o lună la alta, președintele rus Vladimir Putin reia retorica ’’liniilor roșii’’pe care NATO nu ar trebui să le încalce, asta dacă nu vrea să supere şi mai mult Moscova.
Aflat la Riga, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnirea sa cu președintele Letoniei, Egils Levits, că, în caz de nevoie, în țara baltică pot fi trimiși în scurt timp peste 40.000 de militari, după cum a relatat Delfi.lv.
DefenseRomania vă propune un interviu special, într-o zi specială, de mare sărbătoare: 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cu acest prilej general-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), va acorda publicației noastre un interviu.
