Efectele războiului rus: Franța își asumă un rol principal în apărarea României și Flancului Estic. „Suntem în România pe termen lung”
Miniștrii de externe ai României, Franței și Olandei au avut o serie de întrevederi care s-au axat pe cooperarea în domeniul securității.
Armata franceză. Foto: Ministerul Apărării din Franța
Agresiunea nejustificată a F. Ruse împotriva Ucrainei pare că a dat alarma în rândul statelor NATO.
Cooperarea dintre Aliați se desfășoară acum într-o multitudine de formate (instituțional NATO, Grupul de Contact de la Ramstein - sub coordonarea SUA, dar și diverse reuniuni ”ad-hoc”, prin care un grup de state aliate încearcă să se coordoneze - a se vedea ”Angajamentul de la Tallinn”).
Declaraţia comună franco-română-olandeză privind cooperarea în domeniul securităţii ar trebui să însemne pentru România o reasigurare privind sprijinul aliaților NATO.
Măsurile de descurajare și apărare înseamnă pentru România și Baza NATO la Cincu. Grupul de Luptă de la Cincu are Franța în rol de națiune-cadru. Prezența Țărilor de Jos este, de asemenea, una consistentă, la finalul anului trecut fiind dislocați la Cincu 195 de militari olandezi, potrivit MApN.
Importanța prezenței Franței în România a fost subliniată și de ministrul Afacerilor Externe din Republica Franceză, Catherine Colonna.
De-a lungul istoriei Franța a fost unul din cei mai importanți aliați ai țării noastre.
”Decizia de a transfera trupe franceze în România a fost luată de Președintele Republicii Franceze, imediat după invazia Ucrainei de către Rusia.
Trebuie să reamintesc suntem prezenți în România pe termen lung și nu excludem o prezență permanentă”, a declarat Catherine Colonna.
Oficialul francez a ținut să precizeze că Franța, România și Olanda dau astfel un semnal că Alianța are o prezență solidă în Flancul Estic ale Europei. ”România are un rol cheie aici și mulțumesc României că permite Ucrainei să exporte cerealele prin porturile românești de la Marea Neagră”.
Grupul de Luptă de la Cincu
Foto: Catherine Colonna, Bogdan Aurescu şi Wopke Hoekstra, în vizită la Baza Cincu, 27 ianuarie 2023
După invazia pe scară largă a Ucrainei de către trupele Rusiei, la Summitul NATO de la Madrid, 2022, Aliații au decis consolidarea grupurilor de luptă existente și au convenit să înființeze încă 4 grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, dublând numărul structurilor de reacție ale Alianței.
De asemenea, la Summitul de la Madrid, Aliații au convenit să sporească grupurile de luptă multinaționale de la batalioane până la dimensiunea unei brigăzi, acolo unde și când este necesar.
Grupul de Luptă NATO de la Cincu, complet operaţional la finalul lui 2022.
“Suntem pe cale de a atinge capacitatea operaţională a battle group-ului (...) Către sfârşitul anului atingem capacitatea de operare iniţială şi ulterior vedem dezvoltarea conform deciziei naţiunii lider pentru anul viitor”, declara general-maior Iulian Berdilă, după ceremonia din Parcul Carol din Capitală, care a marcat Ziua Armatei României - 25 octombrie 2022.
În prezent, pe teritoriul României se află peste 5.500 de militari străini.
Declaraţie comună România - Franţa - Olanda pe teme de securitate, semnată de miniştrii de Externe ai celor trei ţări
Foto: Catherine Colonna, Bogdan Aurescu şi Wopke Hoekstra
O declaraţie comună franco-română-olandeză privind cooperarea în domeniul securităţii a fost semnată, vineri, de miniştrii de Externe ai celor trei ţări, Catherine Colonna, Bogdan Aurescu şi Wopke Hoekstra.
"Ţările noastre se angajează să extindă şi să aprofundeze relaţiile noastre diplomatice şi să consolideze capacităţile de a confrunta ameninţările prezente şi viitoare la securitatea şi valorile pe care le împărtăşim. Această declaraţie de la Bucureşti marchează ambiţia noastră de a avansa în parteneriatul nostru, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă, dezvoltarea sustenabilă şi alte teme relevante, de interes comun în contextul UE sau în context multilateral", arată textul.
În acest sens, este reafirmată cooperarea ţărilor în NATO şi susţinerea pentru Ucraina şi Republica Moldova.
Declaraţia aminteşte şi de Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de România, Franţa şi Germania.
Mai mult, potrivit declaraţiei semnate la Bucureşti, Franţa şi Olanda "aşteaptă cu nerăbdare aderarea României la spaţiul Schengen cât de curând posibil".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News