Iranul susține activ, și din punct de vedere militar dar și financiar grupările teoriste din Gaza, dar și din Liban. Dacă Hezbollah (Liban) e subordonată total Iranului, Hamas acționează mai independent, însă beneficiază de susținerea militară și tehnologică a Iranului.
În prezent, Excelența Sa Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, într-un interviu acordat postului de televiziune Antena 3 CNN, a declarat că forțele de apărare israeliene IDF încearcă să țină sub control atacul masiv și, în paralel, deja a început o operațiune militară de răspuns.
Acesta spune că răspunsul Israelului va fi necruțător, iar dacă în trecut Israelul și-a limitat răspunsurile militare după atentate tocmai pentru a nu afecta populația civilă din Fâșia Gaza, de data aceasta vorbim de un război pe care Hamas l-a declanșat având în spate Iranul, un război pe care Israelul e decis să-l câștige, dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte.
„Nu există niciun dubiu, e un atac plănuit și coordonat terestru și de pe mare, bine organizat împotriva Israelului. Avem informații despre teroriști infiltrați pe teritoriul israelian în mai multe orașe din sudul țării. IDF încearcă să țină situația sub control pentru a-i proteja pe civili. Suntem pregătiți să respingem acest atac, avem de a face cu o organizație teroristă fără valori morale care atacă cu tot ce are la îndemână. Israelul e pregătit să se apere”, spune ambasadorul Israelului în România, la Antena 3 CNN.
Ulterior, la Digi 24, ambasadorul israelian a precizat că nu au existat informații din partea serviciilor de informații cu privire la un atac de o asemenea amploare.
„Dacă am fi știut ceva am fi acționat. Este un atac criminal. Pentru că civili au fost ținta. Au fost celule teroriste care s-au infiltrat în statul Israel. Hamas e o organizație teroristă care a lansat un atac deosebit de crunt, cum nu am mai văzut până acum.
Am putea specula de ce atacul a avut loc acum, dar e clar că Hamas se pregătește de acest scenariu de multă vreme”, a precizat oficialul.
„Se fac eforturi în paralel pentru a ține situația sub control în teren iar în același timp să ne pregătim de o operațiune de amploare. Nu avem niciun dubiu că în spatele atacului se află Iranul și alți aliați ai Hamas. Au făcut însă calculele foarte greșit, au crezut că vom accepta această situație. Nu se va întâmpla asta. Vom răspunde cu toată forța. Guvernul și premierul se află într-o ședință a Consiliului de Securitate pentru a aproba planurile de răspuns”, mai spune ambasadorul israelian, la Antena 3 CNN.
IDF și Guvernul vor decide reacția, dar cred că trebuie să ascultăm cu atenție ce a spus premierul. Suntem în stare de război iar acest lucru înseamnă o reacție dură și de durată. Nu se va întâmpla într-o singură zi, dar suntem hotărâți să ne apărăm”, a mai adăugat ambasadorul Azar care a amintit că Iranul livrează drone și alte arme tehnologice avansate nu doar altor țări, dar și grupărilor teroriste.
„Nu au mai existat atacuri de o asemenea amploare înainte și nu ne putem obișnui cu așa ceva. Au mai fost atentate și atacuri din Gaza iar răspunsul nostru a fost mereu unul limitat pentru a nu afecta civilii din Gaza, dar Fâșia e controlată de o organizație teroristă care se ascunde în spatele civililor. Trebuie să acționăm cu mai multă forță de această dată și cred că așa vom face”, a conchis șeful misiunii diplomatice a Israelului în România
E.S. Reuven Azar a ținut totodată să mulțumească României pentru sprijinul necondiționat pe care l-a acordat Israelului, amintind de mesajele de susținere din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, dar și a Luminiței Odobescu, ministrul de Externe. Nu în ultimul rând, din rândul societății, au fost transmise numeroase mesaje de susținere pentru Israel, în contextul situației grele în care se află.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Forțele ruse au recucerit aproape două treimi din teritoriul pe care Ucraina l-a capturat în regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat vineri, 17.01.2025, de către Ministerul rus al Apărării. Potrivit Reuters, declarația Moscovei nu poate fi verificată din surse independente.
Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.
În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.
De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.
Rusia încearcă să își impună propriile condiții în viitoarele negocieri privind Ucraina. În plus, față de declarațiile publice făcute zilele trecute de consilierul prezidențial, Nikolai Patrușev (care susținea că negocierile trebuie să aibă loc doar între SUA și Rusia, fără participarea europenilor), informațiile scurse pe surse de Kremlin fac referire la condițiile puse de Moscova pentru încheierea războiului.
Se pare că soldații nord-coreeni trimiși pe câmpul de luptă din regiunea Kursk din Rusia nu sunt chiar atât slab antrenați pe cât se spera la început.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.
Guvernul israelian și gruparea militantă palestiniană Hamas au ajuns miercuri la un acord de încetare a focului în Gaza, potrivit unei surse care cunosc discuțiile.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei a menționat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Kievul ar solicita desfășurarea trupelor unor țări occidentale, inclusiv Lituania.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Jurnalul oficial al Ministerului rus al Apărării, „Colecția Armatei”, a publicat, pe 13 ianuarie, un articol prin care propune acordarea soldaților ruși, care participă la asalturile împotriva pozițiilor inamice, a unei insigne speciale, după modelul Forțelor Armate ale Germaniei naziste, potrivit publicației rusești de opoziție Meduza.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.
Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele sale au luat prizonieri doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, care au fost transferați la Kiev unde sunt interogați, transmit Agerpres și France Presse.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 09.01.2025, preluând o informație de la Reuters, că, de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape trei ani, trupele ruse au folosit peste 51.000 de bombe de aviație dirijate.
România a donat Ucrainei anul trecut un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot, o mișcare care a fost la început primită cu scepticism. Dar ea s-a dovedit cartea câștigătoare. De ce? O explică chiar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că a discutat vineri cu omologul său american Joe Biden căruia i-a mulţumit pentru "sprijinul său neclintit", cu mai puţin de două săptămâni înainte de a preda puterea republicanului Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Înalți oficiali din Israel și-au exprimat indignarea față de modul în care Occidentul l-a întâmpinat pe liderul sirian de facto Ahmed al-Sharaa, cunoscut anterior ca Abu Muhammad al-Julani, liderul Hay'at Tahrir al-Sham (fosta grupare Frontul Nusra), având în vedere legăturile acestuia din trecut cu activitățile teroriste, după cum a relatat site-ul ebraic Ynet, afiliat cotidianului Yedioth Ahronoth.
Elham Ahmed, co-președinte al Departamentului de Externe al administrației kurde, a declarat că sunt în desfășurare discuții pentru a securiza granițele din nordul Siriei cu participarea forțelor americane și franceze, subliniind că solicită Franței să o ajute la stabilirea unor relații bune cu Ankara, ca parte a eforturilor care vizează dezamorsarea unui conflict între Turcia și forțele kurde siriene susținute de Occident.
O coaliţie internaţională ce vizează livrarea de drone pentru Ucraina, coordonată de Regatul Unit şi Letonia, va furniza 30.000 de noi drone Kievului, a anunţat joi Ministerul Apărării britanic, informează Agerpres și France Presse.
Reprezentantul special ales de Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat că și-a stabilit obiectivul de a încerca să găsească o soluție la actualul război la scară largă, în 100 de zile de la învestirea noului președinte. Keith Kellogg a spus acest lucru într-un interviu, din 8 ianuarie, pentru Fox News, .
Pe 7 ianuarie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a numit Armenia „stat fascist”, susținând că Baku ar putea să nu aibă altă opțiune decât să „distrugă” așa-numita „ideologie fascistă” a vecinului său. Aliyev a făcut declarația într-un interviu de 30 de minute acordat canalelor media locale, potrivit agenției de presă de stat Azertac.
Președintele ales Donald Trump a avertizat că, dacă ostaticii ținuți în Gaza de Hamas nu vor fi eliberați până la învestirea sa pe 20 ianuarie, „iadul se va dezlănțui în Orientul Mijlociu.”
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Industriile de apărare ucraineană și poloneză își intensifică procesele de cooperare sub îndrumarea guvernelor lor. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, în timpul vizitei delegației conduse de ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, au fost semnate două documente privind cooperarea dintre Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ, una dintre cele mai mari asociații ale companiilor de apărare din Polonia) și companiile de apărare ucrainene.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Un raport recent al Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului francez indică faptul că Turcia și-a exprimat interesul de a contribui la viitorul sistem aerian de luptă (SCAF/FCAS), un program de avioane de luptă de nouă generație condus de Franța, Germania și Spania. Această evoluție vine în contextul tensiunilor geopolitice dintre Turcia și Franța, deschizând eventual o portiță pentru reînnoirea relațiilor în cadrul unei eventuale cooperări în domeniul apărării.
Compania producătoare Lockheed Martin a predat primul avion de luptă multirol F-16 Block 70 al Forțelor Aeriene Bulgare în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 ianuarie la fabrica sa din Greenville, Carolina de Sud.
Marina SUA continuă testarea operațională a distrugătorului din clasa Zumwalt, evaluând capacitățile acestuia în misiunile ofensive de atac de suprafață și în războiul antiaerian. În anul fiscal 2024, Operational Test and Evaluation Force (OPTEVFOR) a efectuat patru exerciții de tragere reală a unor rachete pentru a evalua capacitatea navei de a contracara rachetele de croazieră anti-navă și aeronavele inamice.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Detalii despre noul contract Low-Rate Initial Production (LRIP) B-21 nu au fost făcute publice, însă Northrop Grumman a declarat că a purtat discuții preliminare cu Forțele Aeriene ale SUA cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție. La un an de la anunțarea primului contract Low-Rate Initial Production pentru bombardierul stealth B-21 Raider, Northrop Grumman a anunțat acum că a obținut recent un al doilea contract LRIP înainte de sfârșitul anului 2024. În plus, compania a purtat discuții preliminare cu U.S. Air Force cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit despre bugetul apărării, în contextul în care președintele SUA Donald Trump a declarat că statele NATO ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare.
