'Destructurarea INF, care prin amploarea consecinţelor sale este comparabilă cu retragerea SUA din Tratatul de apărare antirachetă în 2002, denotă faptul că demontarea sistemului de control al rachetelor şi armelor nucleare de către Washington continuă şi se accelerează', a afirmat Riabkov în cadrul unei conferinţe de presă.

'Numărul doi' al diplomaţiei ruse a avertizat de asemenea împotriva 'consecinţelor inevitabile negative' pentru întreaga arhitectură de securitate internaţională după încetarea INF şi a riscului declanşării unei noi curse a înarmării pe plan internaţional.

În acelaşi timp, Riabkov a afirmat că Washingtonul şi nu Moscova este 'groparul' Tratatului INF, semnat de SUA şi URSS în 1987.

Rusia consideră SUA ”groparul” tratatului INF, dar spune că e deschisă la dialog

'Tocmai SUA au devenit groparul Tratatului. Statele Unite au fost cele care au început şi au finalizat procedura de ieşire unilaterală din acest pact', a afirmat ministrul rus adjunct de externe.

Potrivit acestuia, Moscova s-a pronunţat 'constant' în favoarea menţinerii tratatului de dezarmare şi a 'făcut tot posibilul' pentru prezervarea pactului.

Cu toate acestea, el a reiterat că Rusia rămâne deschisă la un 'dialog' constructiv cu SUA în probleme privind stabilitatea strategică şi a negat că Moscova, după încetarea INF, ar intenţiona să-şi modifice doctrina militară.

Diplomatul rus a spus că Statele Unite nu au luat măsuri pentru a elimina încălcarea obligaţiilor lor care decurgeau din Tratatul INF, referindu-se la desfăşurarea de lansatoare terestre MK-41, care - potrivit Moscovei - pot fi utilizate la lansarea rachetelor de croazieră ofensive, ceea ce este interzis prin acest pact.

În acest context, Riabkov a declarat că Moscova nu a cerut Statelor Unite eliminarea bazelor şi a infrastructurii unde acestea şi-au instalat elemente antirachetă, într-o manieră verificabilă, care să fie urmată de inspecţii ruseşti, deşi aceasta ar fi contribuit la consolidarea securităţii Federaţiei Ruse.

În acest fel, oficialul rus a făcut aluzie la solicitarea SUA şi NATO de a distruge noua rachetă rusească 9M729, care - potrivit lor - contravine prevederilor INF.

Tratatul START este și el în pericol

Referitor la posibilitatea unui nou acord în domeniul controlului armelor, Serghei Riabkov a subliniat că Rusia va insista ca în negocierea acestuia 'să se ţină cont de capacităţile nucleare ale Franţei şi Marii Britanii'.

'Odată cu semnarea Tratatului START în 2010, ne apropiem practic de o linie dincolo de care un pas suplimentar este posibil numai dacă sunt luaţi în considerare toţi factorii care afectează stabilitatea strategică şi potenţialul tuturor statelor care au rachete şi arme nucleare', susţine înaltul responsabil diplomatic rus.

Riabkov s-a referit la Tratatul de reducere a armelor ofensive strategice semnat în 2010 cu SUA, care va expira în 2021, în condiţiile în care Moscova susţine că Washingtonul nu s-a arătat până acum interesat de prelungirea sa.

Preşedintele american Donald Trump a lăsat deschisă anterior uşa pentru negocierea unui nou acord nuclear în contextul încetării INF cu Rusia, care să includă China şi 'alte ţări'.

La rândul său, Rusia a salutat propunerea, dar a solicitat guvernului american să specifice 'sfera de aplicare şi cadrul' pactului ipotetic.

În acelaşi timp, ministrul rus adjunct de externe a avertizat că Rusia va fi obligată să-şi sporească arsenalul de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, în absenţa unui moratoriu reciproc privind desfăşurarea armelor din categoriile respective.

SUA şi Rusia s-au retras oficial vineri din Tratatul INF, acuzându-se reciproc de încălcarea pactului semnat în 1987, care interzicea rachetele cu lansare de la sol, capabile să transporte focoase nucleare pe o distanţă între 500 şi 5.500 de kilometri.