România alocă 2.5% din PIB pentru Apărare doar pe hârtie. Realitatea cruntă e că am atins abia 1.6%
România se laudă cu alocarea a 2.5% din PIB pentru Apărare, dar adevărul e că, potrivit unor rapoarte ale NATO, nu am reușit să atingem decât 1.6%.
Lansarea unei rachete dintr-un sistem HIMARS aflat în dotarea României. Foto: Captură video MApN
Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat pe 29 iunie 2022 că s-a luat decizia de a aloca 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru sectorul Apărării. Această hotărâre a fost discutată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și va fi implementată începând cu bugetul pentru anul 2023.
Cu toate acestea, realitatea din anul 2023 a arătat altfel. Statisticile furnizate de Alianța Nord-Atlantică, bazate pe datele colectate până în februarie 2024 și citate de TVR, indică faptul că România a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru sectorul Apărării, mult sub pragul minim cerut de NATO.
Doar 20% din PIB-ul alocat pe Apărare e pentru înzestrare. În comparație Polonia alocă aproape 60%
Din totalul bugetului alocat anului trecut, peste 21% din fonduri au fost direcționate către programele de înzestrare, cifră puțin peste pragul cerut de Alianță.
Cu toate acestea, acest procentaj este departe de nivelurile atinse de alte țări din Europa de Est, cum ar fi Polonia, care a alocat peste 53% din buget pentru aceste programe. În contrast, Armata Română a avut cheltuieli de personal foarte mari, reprezentând aproape 60% din totalul bugetului destinat Apărării.
Puține state aliate alocă 2% din PIB pentru Apărare, chiar și la 10 ani de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei
În 2014, șefii de stat și de guvern NATO au convenit să aloce 2% din Produsul Intern Brut (PIB) național pentru cheltuielile de apărare.
Iată că la 10 ani de la acest angajament, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a în luna februarie a acestui an că doar 18 dintre cele 31 de țări membre NATO sunt pregătite să atingă obiectivul de cheltuieli pentru apărare de două procente din produsul intern brut în 2024.
În ceea ce privește România, motivul pentru care nu se atinge pragul de 2% din PIB este și faptul că foarte multe programe de înzestrare nu sunt finalizate. Cerințele dure ale MApN, coroborat cu situația financiară post-pandemică precum și riscurile mari la care se expun companiile străine fac ca multe din aceste programe să se blocheze.
CITEȘTE ȘI: Noutăți și vești bune pentru Armata României. Momentul livrării primelor sisteme antiaeriene portabile KP-SAM Chiron din Coreea a fost anunțat
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News