Potrivit analizei publicate în National Interest, interesele americane și europene au nevoie de resursele din zona Asiei Centrale și a Caucazului pentru a putea echilibra acțiunile Chinei, care acaparează resursele de minerale - disponibile oriunde pe Glob - și își consolidează capacitățile interne de procesare.
Azerbaidjan, Armenia și Turcia au planuri ambițioase de a deveni hub-uri regionale care să conecteze comerțul și comerțul dintre Marea Caspică și Marea Neagră, completând coridorul azer-georgian existent.
La rândul său, economia Georgiei a atras o creștere a afacerilor rusești în timpul războiului din Ucraina, dar se tem de dependența evidentă de Moscova.
Pentru o creștere economică susținută și securitate națională, este nevoie de un comerț înfloritor dintre Asia și Europa. Asia Centrală și Caucazul doresc la rândul lor un parteneriat cu interesele transatlantice.
Statele Unite și Europa ar trebui să profite de această oportunitate istorică și să stabilească un Coridor Economic Asia Centrală-Caucaz-European (CACE), notează autorii analizei.
Regiunea din Mării Caspice a devenit un furnizor important de petrol și un canal de energie pentru Europa și întreaga lume. Statele Unite, în urma dizolvării Uniunii Sovietice, s-au angajat în dezvoltarea infrastructurii energetice a regiunii și în integrarea acesteia pe piața globală a energiei, în special, facilitând tranzitul energetic între regiunea transcaspică și Marea Mediterană.
Producția regiunii Caspice reprezintă aproximativ 1% din producția mondială de petrol și 3% din gazele naturale, cea mai mare parte fiind rafinată în Italia înainte de reexport.
În special, Caspian Pipeline a conectat câmpul petrolier Tengiz din Kazahstan, dezvoltat și operat de Chevron, la portul Novorossiysk de la Marea Neagră.
Între timp, conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan conectează câmpurile petroliere din zona Caspică din Azerbaidjan de portul mediteranean Ceyhan.
După Italia, Israelul este al doilea cel mai mare importator de petrol din Azerbaidjan.
Coridorul Sudic de gaze naturale transportă gaz azer în Europa prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania și Italia, reprezentând aproximativ 4% din gazele naturale europene.
Pe lângă conductele de petrol și gaze, navele și rețelele feroviare transportă țiței și produse petroliere din Asia Centrală în Europa. Combustibilul uzbec, rezistent la vreme rece, generat din gaze naturale, este transportat pe o rețea rutieră-feroviară-navală prin Turkmenistan, Azerbaidjan și Georgia până la Marea Neagră și mai departe către piețele din nordul Europei.
La 17 decembrie 2022, liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei au semnat un acord pentru construirea unei linii electrice submarine între Georgia și România pentru transmiterea energiei regenerabile din parcul eolian azer de la hidrocentralele din Caspică și Georgia.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat proiectul ca parte a inițiativei European Global Gateway și a contribuit la diversificarea energetică a Europei.
Asia Centrală este bogată în minerale esențiale pentru tranziția energetică și vehicule electrice, statele din regiune fiind implicate activ în extinderea capacității lor de export, inclusiv prin creșterea investițiilor în infrastructura regională:
Porturile din Marea Caspică - Turkmenbashi în Turkmenistan, Aktau și Kuryk în Kazahstan și Alat în Azerbaidjan - se coordonează pentru a crește traficul de nave de adâncime mică de-a lungul mării interioare.
La Marea Neagră, Georgia extinde porturile Anaklia și Poti pentru a primi trafic sporit din Asia Centrală și Caucazul de Sud.
Conexiuni de tren Trans-Caucaz între Marea Caspică și Marea Neagră, cum ar fi Baku-Poti și Baku-Tbilisi-Kars, mărfuri cu feribotul - inclusiv minerale, îngrășăminte, cereale și alte produse agricole. Banca Mondială proiectează o creștere a tranzitului anual de mărfuri trans-caspică de la 2,26 la 11 milioane de tone până în 2030.
Traficul aerian de marfă și pasageri în Asia Centrală și Caucaz este în continuă creștere . Se formează o rețea de aeroporturi pentru comerțul și turismul intra-regional, cu legături îmbunătățite cu Europa de Est și statele din Golf. Se estimează că îmbunătățirea aviației va dezlănțui imensul potențial turistic neexploatat al regiunii.
Geografia României, aparatul de securitate și capacitățile energetice și logistice în creștere rapidă o fac capul de pod optim pentru un angajament economic european mai puternic cu Caucaz și Asia Centrală. România se mândrește cu cel mai mare litoral al UE și NATO de la Marea Neagră. Dunărea, cel mai lung fluviu din Europa, se varsă în Marea Neagră pe litoralul românesc. Coridorul de transport al Dunării, prin rețelele de canale Rin-Main-Dunăre și Rin-Amsterdam, leagă Constanța, România, de Rotterdam, Olanda. Cu o atenție și investiții mai mari, transportul fluvial Constanța-Rotterdam promite să transforme estul și centrul Europei.
România este pregătită să devină un furnizor important de energie în sud-estul Europei, contribuind la independența energetică a regiunii. Se estimează că va deveni cel mai mare producător de gaze naturale al UE până în 2027. În plus, își modernizează intensiv centralele nucleare vechi, în strânsă cooperare cu Statele Unite, Italia și Canada. România este, de asemenea, națiunea europeană de primă linie care lucrează cu Statele Unite pentru a desfășura reactoare modulare mici (SMR), în timp ce extinde parcurile eoliene offshore din Marea Neagră.
De asemenea, România îşi modernizează infrastructura şi capacităţile logistice din Marea Neagră prin extinderea facilităţilor portuare de la Constanţa şi Sulina.
Romanian Grampet Group și KTZ Express, subsidiara a Căilor Ferate Kazah, lucrează împreună pentru a îmbunătăți legăturile feroviare cu porturile. Porturile românești joacă deja un rol critic în exportul de cereale ucrainene — de la 300.000 de tone pe lună în martie 2022 la aproape 3 milioane de tone pe lună în octombrie 2023 — și urmează să joace un rol și mai important în viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Drept urmare, România se află într-o poziție unică atât pentru a spori legăturile economice europene cu Caucazul și Asia Centrală, cât și pentru a include Ucraina în aceste eforturi la momentul potrivit.
Global Gateway este inițiativa principală a Europei în stabilirea unei conexiuni de încredere pentru transportul energiei digitale cu vecinii săi și din întreaga lume. O conexiune economică mai mare cu Asia de Sud și Asia Centrală deține cea mai mare promisiune pentru investițiile sale. La Summitul G-20 din 2023 de la Delhi, UE, împreună cu Statele Unite, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Franța, Germania și Italia, au anunțat Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC). Este prudent și oportun ca Europa să avanseze un corolar geografic strategic pentru IMEC prin lansarea unui coridor economic Asia Centrală-Caucaz-Europa (CACE).
Atât IMEC, cât și CACE reprezintă inițiative strategice care provin din regiunea Europei Centrale și de Est înconjurate de Mările Adriatice, Baltice și Negre, pentru a revigora parteneriatele economice istorice pentru beneficii colective. Următorul Summit al Treilor Mări din 2025 din Polonia oferă o oportunitate interesantă de a pune în centrul atenției coridoarele economice europene către India-Orientul Mijlociu și Caucaz-Asia Centrală.
O Marea Neagră liberă și deschisă este necesară pentru a asigura un angajament economic european de încredere cu Caucaz și Asia Centrală. Statele litorale ale Mării Negre și Caspice angajate în succesul CACE pot lua în considerare încheierea de contracte individuale sau colective pentru a păstra caracterul liber și deschis al mărilor gemene și să caute puterea din efortul colectiv pentru a-și atinge obiectivul.
Strategia SUA pentru Marea Neagră afirmă că regiunea Mării Negre este importantă pentru securitatea NATO și euro-atlantică, deoarece conectează Europa de Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Acest lucru este valabil mai ales în lumina agresiunii Rusiei , a efectelor acesteia asupra energiei și securității alimentare și a eforturilor sale de a-și extinde activitățile antidemocratice și destabilizatoare. De asemenea, Franța și-a articulat strategia pentru Marea Neagră. UE și Germania își dezvoltă strategiile respective pentru Marea Neagră.
De când Rusia a preluat Crimeea , a îngreunat călătoria navelor peste Marea Neagră prin utilizarea minelor plutitoare , blocarea semnalelor GPS și intrarea în Zona Economică Exclusivă a României și Bulgariei pentru exerciții navale. Beligeranța rusă pune în pericol din ce în ce mai mult conectivitatea, proiectele energetice regionale și securitatea alimentară globală. Activitățile ruse par să reconstituie încercarea țaristă din secolul al XIX-lea de a bloca comerțul cu cereale de la Dunăre, care a dus la războiul Crimeii în 1853. Un participant la conflict, căpitanul britanic Edmund Spencer , a avertizat asupra controlului rusesc în secolul al XIX-lea, afirmând că „o astfel de poziție ar permite [Rusiei] să dețină în mâinile ei cele mai importante evenimente ale Europei și ale Asiei. asta s-ar putea întâmpla.”
Cu granițe extinse la Marea Neagră și la Marea Mediterană, Türkiye ocupă o geografie strategică care afectează atât inițiativele IMEC, cât și CACE. Deține interese naționale substanțiale pentru a facilita și a beneficia de ambele coridoare. O Crimeea rusă și controlul subsecvent al Mării Negre ar pune în pericol curtea din spate a Turciei și ar reaprinde conflictul istoric ruso-turc pentru controlul Mării Negre. Presiunile geopolitice ar putea împinge Turcia să schimbe modul în care interpretează strict Convenția de la Montreux a opt națiuni, care împiedică NATO și marinele aliate să navigheze prin Dardanele în Marea Neagră pentru a proteja libertatea navigației.
Un CACE puternic și în creștere protejează granițele țărilor europene de la Marea Neagră și stimulează securitatea economică a continentului, permițând comerțul sigur și de încredere cu Caucaz și Asia Centrală. Interesele economice care au dinamizat rutele comerciale istorice din Asia Centrală către Europa reapar, încurajate de infrastructura în creștere: energie și rețele digitale. Națiunile din Asia Centrală demonstrează un scop reînnoit în coordonarea regională îmbunătățită și o extindere mai mare în Europa, Orientul Mijlociu și India.
Viitorul prosperității Caucazului constă în facilitarea comerțului Asia Centrală-Europa. O dezvoltare economică, de infrastructură și politică semnificativă este în curs de desfășurare din Uzbekistan până în România și între ele pentru a promova și întări comerțul și schimburile economice transcontinentale. Strategiile declarate ale Statelor Unite pentru Marea Neagră și Asia Centrală necesită mai multă conectivitate și comerț între Asia Centrală, Caucaz și Europa. Statele Unite au investiții substanțiale în energie în regiune și vor beneficia de dezvoltarea ulterioară și accesibilitatea la resursele minerale ale regiunii. Nevoile de securitate energetică și economică ale Europei necesită un angajament economic robust și rezistent cu Caucaz și Asia Centrală.
Interesele Statelor Unite, Europei, Asiei Centrale și Caucazului converg în stabilirea cât mai curând posibil a unui Coridor Economic Asia Centrală-Caucaz-Europa. Summit-ul celor Trei Mări de la Varșovia oferă o oportunitate de a consolida și extinde viziunea 3SI cu o extindere hotărâtă a unei regiuni din jurul Mării Caspice învecinate. Nodurile regionale centrale ale viitorului CACE, inclusiv România, Azerbaidjan și Uzbekistan, ar trebui să deschidă calea în colaborarea cu Polonia gazdă pentru lansarea CACE la viitorul Summit 3SI, cu sprijin puternic din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Forțele Navale Române au distrus miercuri o dronă maritimă de suprafață descoperită plutind în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că obiectul neutralizat era o dronă maritimă fără pilot de tip „Sea Baby”.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Interesul e uriaș pentru Programul de Armament Individual derulat de MApN: Cel puțin 3 companii vor contractul MApN pentru livrarea a 200.000 de arme.
Producătorul italian de armament Beretta a anunțat că vrea să participe la competiția pentru Programul MApN de Armament Individual, fiind gata să facă transfer complet de tehnologie în România pentru 3 dintre produsele esențiale.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Grecia a făcut un pas decisiv pentru a-și consolida hegemonia tehnologică în flancul sud-estic al NATO, aprobând un program ambițios care va transforma Forțele Aeriene Elene într-unul dintre cei mai puternici operatori de F-16 din lume.
India este interesată să achiziționeze mai multe sisteme rusești de rachete antiaeriene de tip S-400 Triumf, a anunțat Dmitry Shugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară (FSVTS) din Rusia. Potrivit acestuia, Moscova ia în considerare posibile noi vânzări de rachete antiaeriene către New Delhi, a informat agenția de presă de stat rusă TASS.
Statele Unite au lansat o solicitare urgentă și discretă către guvernul libanez pentru returnarea unei bombe ghidate de tip GBU-39, care nu a explodat în timpul unui raid aerian israelian asupra Beirutului. Oficialii de la Pentagon se tem că tehnologia avansată aflată în muniția intactă ar putea ajunge în laboratoarele de inginerie militara ale Rusiei sau Chinei, compromițând secrete militare americane importante.
Într-un incident descris de oficialii Pentagonului drept un exemplu rar de „curaj în luptă”, un pilot al Forțelor Aeriene ale SUA a reușit să supraviețuiască unui atac continuu de rachete inamice timp de 15 minute, efectuând manevre la limita rezistenței fizice umane. Detaliile au ieșit la iveală săptămâna trecută, odată cu decernarea medaliei Silver Star locotenent-colonelului William Parks, într-o ceremonie care a ridicat vălul de pe operațiunile aeriene riscante desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în cursul acestui an.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Mai mulți utilizatori de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, în ultima perioadă, Aviația cu rază lungă de acțiune (Aviația Strategică) din cadrul Forțelor Aerocosmiceruse și-a schimbat din nou tacticile utilizate în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră Kh-101 asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
