Potrivit analizei publicate în National Interest, interesele americane și europene au nevoie de resursele din zona Asiei Centrale și a Caucazului pentru a putea echilibra acțiunile Chinei, care acaparează resursele de minerale - disponibile oriunde pe Glob - și își consolidează capacitățile interne de procesare.
Azerbaidjan, Armenia și Turcia au planuri ambițioase de a deveni hub-uri regionale care să conecteze comerțul și comerțul dintre Marea Caspică și Marea Neagră, completând coridorul azer-georgian existent.
La rândul său, economia Georgiei a atras o creștere a afacerilor rusești în timpul războiului din Ucraina, dar se tem de dependența evidentă de Moscova.
Pentru o creștere economică susținută și securitate națională, este nevoie de un comerț înfloritor dintre Asia și Europa. Asia Centrală și Caucazul doresc la rândul lor un parteneriat cu interesele transatlantice.
Statele Unite și Europa ar trebui să profite de această oportunitate istorică și să stabilească un Coridor Economic Asia Centrală-Caucaz-European (CACE), notează autorii analizei.
Regiunea din Mării Caspice a devenit un furnizor important de petrol și un canal de energie pentru Europa și întreaga lume. Statele Unite, în urma dizolvării Uniunii Sovietice, s-au angajat în dezvoltarea infrastructurii energetice a regiunii și în integrarea acesteia pe piața globală a energiei, în special, facilitând tranzitul energetic între regiunea transcaspică și Marea Mediterană.
Producția regiunii Caspice reprezintă aproximativ 1% din producția mondială de petrol și 3% din gazele naturale, cea mai mare parte fiind rafinată în Italia înainte de reexport.
În special, Caspian Pipeline a conectat câmpul petrolier Tengiz din Kazahstan, dezvoltat și operat de Chevron, la portul Novorossiysk de la Marea Neagră.
Între timp, conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan conectează câmpurile petroliere din zona Caspică din Azerbaidjan de portul mediteranean Ceyhan.
După Italia, Israelul este al doilea cel mai mare importator de petrol din Azerbaidjan.
Coridorul Sudic de gaze naturale transportă gaz azer în Europa prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania și Italia, reprezentând aproximativ 4% din gazele naturale europene.
Pe lângă conductele de petrol și gaze, navele și rețelele feroviare transportă țiței și produse petroliere din Asia Centrală în Europa. Combustibilul uzbec, rezistent la vreme rece, generat din gaze naturale, este transportat pe o rețea rutieră-feroviară-navală prin Turkmenistan, Azerbaidjan și Georgia până la Marea Neagră și mai departe către piețele din nordul Europei.
La 17 decembrie 2022, liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei au semnat un acord pentru construirea unei linii electrice submarine între Georgia și România pentru transmiterea energiei regenerabile din parcul eolian azer de la hidrocentralele din Caspică și Georgia.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat proiectul ca parte a inițiativei European Global Gateway și a contribuit la diversificarea energetică a Europei.
Asia Centrală este bogată în minerale esențiale pentru tranziția energetică și vehicule electrice, statele din regiune fiind implicate activ în extinderea capacității lor de export, inclusiv prin creșterea investițiilor în infrastructura regională:
Porturile din Marea Caspică - Turkmenbashi în Turkmenistan, Aktau și Kuryk în Kazahstan și Alat în Azerbaidjan - se coordonează pentru a crește traficul de nave de adâncime mică de-a lungul mării interioare.
La Marea Neagră, Georgia extinde porturile Anaklia și Poti pentru a primi trafic sporit din Asia Centrală și Caucazul de Sud.
Conexiuni de tren Trans-Caucaz între Marea Caspică și Marea Neagră, cum ar fi Baku-Poti și Baku-Tbilisi-Kars, mărfuri cu feribotul - inclusiv minerale, îngrășăminte, cereale și alte produse agricole. Banca Mondială proiectează o creștere a tranzitului anual de mărfuri trans-caspică de la 2,26 la 11 milioane de tone până în 2030.
Traficul aerian de marfă și pasageri în Asia Centrală și Caucaz este în continuă creștere . Se formează o rețea de aeroporturi pentru comerțul și turismul intra-regional, cu legături îmbunătățite cu Europa de Est și statele din Golf. Se estimează că îmbunătățirea aviației va dezlănțui imensul potențial turistic neexploatat al regiunii.
Geografia României, aparatul de securitate și capacitățile energetice și logistice în creștere rapidă o fac capul de pod optim pentru un angajament economic european mai puternic cu Caucaz și Asia Centrală. România se mândrește cu cel mai mare litoral al UE și NATO de la Marea Neagră. Dunărea, cel mai lung fluviu din Europa, se varsă în Marea Neagră pe litoralul românesc. Coridorul de transport al Dunării, prin rețelele de canale Rin-Main-Dunăre și Rin-Amsterdam, leagă Constanța, România, de Rotterdam, Olanda. Cu o atenție și investiții mai mari, transportul fluvial Constanța-Rotterdam promite să transforme estul și centrul Europei.
România este pregătită să devină un furnizor important de energie în sud-estul Europei, contribuind la independența energetică a regiunii. Se estimează că va deveni cel mai mare producător de gaze naturale al UE până în 2027. În plus, își modernizează intensiv centralele nucleare vechi, în strânsă cooperare cu Statele Unite, Italia și Canada. România este, de asemenea, națiunea europeană de primă linie care lucrează cu Statele Unite pentru a desfășura reactoare modulare mici (SMR), în timp ce extinde parcurile eoliene offshore din Marea Neagră.
De asemenea, România îşi modernizează infrastructura şi capacităţile logistice din Marea Neagră prin extinderea facilităţilor portuare de la Constanţa şi Sulina.
Romanian Grampet Group și KTZ Express, subsidiara a Căilor Ferate Kazah, lucrează împreună pentru a îmbunătăți legăturile feroviare cu porturile. Porturile românești joacă deja un rol critic în exportul de cereale ucrainene — de la 300.000 de tone pe lună în martie 2022 la aproape 3 milioane de tone pe lună în octombrie 2023 — și urmează să joace un rol și mai important în viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Drept urmare, România se află într-o poziție unică atât pentru a spori legăturile economice europene cu Caucazul și Asia Centrală, cât și pentru a include Ucraina în aceste eforturi la momentul potrivit.
Global Gateway este inițiativa principală a Europei în stabilirea unei conexiuni de încredere pentru transportul energiei digitale cu vecinii săi și din întreaga lume. O conexiune economică mai mare cu Asia de Sud și Asia Centrală deține cea mai mare promisiune pentru investițiile sale. La Summitul G-20 din 2023 de la Delhi, UE, împreună cu Statele Unite, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Franța, Germania și Italia, au anunțat Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC). Este prudent și oportun ca Europa să avanseze un corolar geografic strategic pentru IMEC prin lansarea unui coridor economic Asia Centrală-Caucaz-Europa (CACE).
Atât IMEC, cât și CACE reprezintă inițiative strategice care provin din regiunea Europei Centrale și de Est înconjurate de Mările Adriatice, Baltice și Negre, pentru a revigora parteneriatele economice istorice pentru beneficii colective. Următorul Summit al Treilor Mări din 2025 din Polonia oferă o oportunitate interesantă de a pune în centrul atenției coridoarele economice europene către India-Orientul Mijlociu și Caucaz-Asia Centrală.
O Marea Neagră liberă și deschisă este necesară pentru a asigura un angajament economic european de încredere cu Caucaz și Asia Centrală. Statele litorale ale Mării Negre și Caspice angajate în succesul CACE pot lua în considerare încheierea de contracte individuale sau colective pentru a păstra caracterul liber și deschis al mărilor gemene și să caute puterea din efortul colectiv pentru a-și atinge obiectivul.
Strategia SUA pentru Marea Neagră afirmă că regiunea Mării Negre este importantă pentru securitatea NATO și euro-atlantică, deoarece conectează Europa de Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Acest lucru este valabil mai ales în lumina agresiunii Rusiei , a efectelor acesteia asupra energiei și securității alimentare și a eforturilor sale de a-și extinde activitățile antidemocratice și destabilizatoare. De asemenea, Franța și-a articulat strategia pentru Marea Neagră. UE și Germania își dezvoltă strategiile respective pentru Marea Neagră.
De când Rusia a preluat Crimeea , a îngreunat călătoria navelor peste Marea Neagră prin utilizarea minelor plutitoare , blocarea semnalelor GPS și intrarea în Zona Economică Exclusivă a României și Bulgariei pentru exerciții navale. Beligeranța rusă pune în pericol din ce în ce mai mult conectivitatea, proiectele energetice regionale și securitatea alimentară globală. Activitățile ruse par să reconstituie încercarea țaristă din secolul al XIX-lea de a bloca comerțul cu cereale de la Dunăre, care a dus la războiul Crimeii în 1853. Un participant la conflict, căpitanul britanic Edmund Spencer , a avertizat asupra controlului rusesc în secolul al XIX-lea, afirmând că „o astfel de poziție ar permite [Rusiei] să dețină în mâinile ei cele mai importante evenimente ale Europei și ale Asiei. asta s-ar putea întâmpla.”
Cu granițe extinse la Marea Neagră și la Marea Mediterană, Türkiye ocupă o geografie strategică care afectează atât inițiativele IMEC, cât și CACE. Deține interese naționale substanțiale pentru a facilita și a beneficia de ambele coridoare. O Crimeea rusă și controlul subsecvent al Mării Negre ar pune în pericol curtea din spate a Turciei și ar reaprinde conflictul istoric ruso-turc pentru controlul Mării Negre. Presiunile geopolitice ar putea împinge Turcia să schimbe modul în care interpretează strict Convenția de la Montreux a opt națiuni, care împiedică NATO și marinele aliate să navigheze prin Dardanele în Marea Neagră pentru a proteja libertatea navigației.
Un CACE puternic și în creștere protejează granițele țărilor europene de la Marea Neagră și stimulează securitatea economică a continentului, permițând comerțul sigur și de încredere cu Caucaz și Asia Centrală. Interesele economice care au dinamizat rutele comerciale istorice din Asia Centrală către Europa reapar, încurajate de infrastructura în creștere: energie și rețele digitale. Națiunile din Asia Centrală demonstrează un scop reînnoit în coordonarea regională îmbunătățită și o extindere mai mare în Europa, Orientul Mijlociu și India.
Viitorul prosperității Caucazului constă în facilitarea comerțului Asia Centrală-Europa. O dezvoltare economică, de infrastructură și politică semnificativă este în curs de desfășurare din Uzbekistan până în România și între ele pentru a promova și întări comerțul și schimburile economice transcontinentale. Strategiile declarate ale Statelor Unite pentru Marea Neagră și Asia Centrală necesită mai multă conectivitate și comerț între Asia Centrală, Caucaz și Europa. Statele Unite au investiții substanțiale în energie în regiune și vor beneficia de dezvoltarea ulterioară și accesibilitatea la resursele minerale ale regiunii. Nevoile de securitate energetică și economică ale Europei necesită un angajament economic robust și rezistent cu Caucaz și Asia Centrală.
Interesele Statelor Unite, Europei, Asiei Centrale și Caucazului converg în stabilirea cât mai curând posibil a unui Coridor Economic Asia Centrală-Caucaz-Europa. Summit-ul celor Trei Mări de la Varșovia oferă o oportunitate de a consolida și extinde viziunea 3SI cu o extindere hotărâtă a unei regiuni din jurul Mării Caspice învecinate. Nodurile regionale centrale ale viitorului CACE, inclusiv România, Azerbaidjan și Uzbekistan, ar trebui să deschidă calea în colaborarea cu Polonia gazdă pentru lansarea CACE la viitorul Summit 3SI, cu sprijin puternic din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
