Comisia Europeană pune la bătaie 150 de miliarde de euro pentru sectorul apărării. Victor Negrescu: România trebuie să obţină minim 20 de miliarde de euro
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
Guvernele țărilor membre UE ar trebui să folosească împrumuturile în valoare de 150 de miliarde de euro pe care Comisia intenționează să le obțină de pe piețe pentru a spori capacitățile de apărare ale blocului prin achiziții de la producătorii europeni de apărare, a informat marți preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Aceste împrumuturi ar trebui să finanțeze achizițiile de la producătorii europeni pentru a sprijini industria noastră de apărare”, a declarat von der Leyen. „Contractele ar trebui să se întindă pe mai mulți ani pentru a oferi industriei certitudinea de care are nevoie. În cele din urmă, ar trebui să se pună accentul pe achizițiile comune”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.
Comisia intenționează să prezinte o propunere legislativă pentru acest nou instrument financiar înainte de viitorul Consiliu European din 20 martie.
„Cred că este crucial pentru România deja să facă demersuri pentru a ne asigura că formula de distribuţie a acestor fonduri ia în considerare riscurile pe care le întâmpină statele membre şi în mod special faptul că statele aflate în prima linie sunt cele care au nevoie urgentă de finanţare pe componenta de apărare. Asta înseamnă că, în consecinţă, trebuie să avem o formulă de calcul care să ţină cont de aceste riscuri suplimentare", a declarat Victor Negrescu într-un briefing pentru jurnalişti români.
Franța, care a susținut mult timp integrarea dispozițiilor privind achizițiile europene în strategiile de apărare ale blocului comunitar, a fost recent foarte deschisă în această privință, considerând noua propunere drept o oportunitate de a stimula producția internă a țărilor UE. Înainte de reuniunea de luni a miniștrilor de finanțe, ministrul francez de finanțe, Eric Lombard, a subliniat importanța utilizării fondurilor pentru achiziționarea de bunuri europene. Alte națiuni sunt, de asemenea, preocupate de implicațiile dependenței de producția militară americană.
„Este o chestiune de securitate și de evitare a dependenței de alte continente”, a declarat marți ministrul suedez de finanțe Elisabeth Svantesson, deși Suedia va achiziționa în continuare arme din alte surse globale.
„Cred că din cele 150 de miliarde de euro România trebuie să-şi fixeze ca obiectiv - şi prin prisma gradului de risc, şi prin prisma ponderii sale - să obţină minim 20 de miliarde de euro, fonduri care să ajungă la noi în ţară fie printr-o distribuţie naţională, fie prin posibilitatea de a participa efectiv la competiţii europene şi automat a reuşi să obţinem minim această valoare din acest program european ce urmează a fi definit în lunile care urmează”, a adăugat el.
„Noi trebuie să gândim încă de acum, avem acest proces de consultare publică, să implicăm şi companiile de resort şi din zona publică, şi din zona privată şi să punem acele proiecte pe masă şi doar aşa vom putea obţine bani acum", a mai afirmat eurodeputatul PSD.
Acesta a explicat că tratatele europene specifică foarte clar ce tipuri de finanţări sunt eligibile din bani europeni şi că este vorba „în general de capacităţi de producţie şi tot ce înseamnă zona de tehnologie duală”.
Teoretic, țările cu bugete restrânse ar trebui să fie atrase de un sistem de împrumuturi axat pe apărare, deoarece acesta le-ar permite să beneficieze de condiții de împrumut mai avantajoase, chiar dacă acest lucru presupune respectarea condițiilor privind modul în care sunt efectuate achizițiile, după cum precizează publicaţia Politico.
Guvernele sunt, de asemenea, pregătite să beneficieze de activarea coordonată a unei clauze de urgență care le permite să își majoreze cheltuielile naționale de apărare cu până la 1,5 % din PIB pe o perioadă de patru ani, fără a încălca normele fiscale ale UE.
Pentru a realiza acest lucru, Comisia se va baza pe o definiție deja stabilită și largă a cheltuielilor de apărare, a declarat marți comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis.
În ultimii ani, statele europene membre ale NATO au plasat aproximativ două treimi din comenzile lor către companii americane, dar acum sunt impulsionate să acționeze în urma avertismentelor administrației Trump că vor trebui să își asigure propria securitate și pe cea a Ucrainei în viitor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
