Propunerea a fost făcută de ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul Afaceri Externe din 20 februarie.
''Cred că este cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancţiuni în istoria Uniunii Europene. Sunt foarte bucuros că acesta va fi un instrument foarte important pentru a întări rezilienţa şi securitatea Republicii Moldova în contextul acţiunilor orchestrate de către Rusia, precum demonstraţiile sau acţiunile subversive împotriva ordinii constituţionale a Republicii Moldova, la care am fost martori în ultimele luni'', a declarat Aurescu la sosirea la Consiliul Afaceri Externe din Luxemburg.
Potrivit acestuia, este foarte important ca acest regim de sancţiuni să fie adoptat, pentru că orice măsură luată pentru a creşte securitatea Republicii Moldova va fi, de asemenea, o măsură care va consolida securitatea României şi a cetăţenilor ei.
''Deja lucrăm împreună cu autorităţile din Republica Moldova asupra primei liste de persoane care să fie sancţionate după ce regimul de sancţiuni va fi adoptat. Aceste măsuri, care vor include interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor pentru astfel de persoane sau pentru entităţile implicate în astfel de acţiuni destabilizatoare, vor reprezenta nu doar sancţiuni faţă de aceste persoane, dar şi un factor de descurajare faţă de alte astfel de acţiuni în viitor'', a explicat şeful diplomaţiei române, citat de Agerpres.
În acelaşi timp, un alt punct important de pe agendă va fi adoptarea deciziei de creare a unei Misiuni civile de Parteneriat UE în Republica Moldova, pe care România a susţinut-o puternic şi care va contribui, de asemenea, la creşterea rezilienţei şi a securităţii Republicii Moldova, deoarece va lupta împotriva acţiunilor hibride, dezinformării, acţiunilor care vizează securitatea cibernetică a ţării şi, de asemenea, va îmbunătăţi gestionarea situaţiilor de criză din Republica Moldova. România va propune experţi care să participe la această Misiune, a spus ministrul român de externe.
Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte Republica Moldova, Bogdan Aurescu a declarat că va încuraja continuarea asistenţei pentru această ţară în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace. O decizie în acest sens se va lua la începutul lunii mai, a precizat demnitarul, adăugând că este foarte important ca Republica Moldova să fie în continuare pe ordinea de zi a Consiliului Afaceri Externe şi că, în cadrul Consiliului, îşi va relua propunerea de a avea pe agenda unui viitor Consiliu Afaceri Externe, înainte de vară, conflictele prelungite din regiunea Mării Negre. Este, de asemenea, important ca UE să continue să acorde atenţie acestei probleme foarte relevante.
La reuniunea din Luxemburg, miniştrii de externe vor discuta şi despre Planul de Acţiune al UE privind efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, iar în acest context, şeful diplomaţiei române va prezenta eforturile de sensibilizare ale României faţă de statele terţe, inclusiv cele din America Latină, în cadrul vizitelor pe care preşedintele României le efectuează zilele acestea în trei state latino-americane, pentru a contracara naraţiunea rusă.
Bogdan Aurescu a condamnat ferm declaraţiile ambasadorului chinez la Paris, care pun sub semnul întrebării suveranitatea statelor care şi-au câştigat sau şi-au recâştigat independenţa după dizolvarea Uniunii Sovietice. Asemenea declaraţii sunt inacceptabile şi contravin Cartei ONU, a subliniat ministrul român de externe.
Pe agenda Consiliului Afaceri Externe din Luxemburg se mai află procesul de reformă din Georgia, în prezenţa ministrului de externe al acestei ţări, şi situaţia din Sudan - încetarea imediată a ostilităţilor, protejarea civililor, o mai bună coordonare între statele membre UE pentru evacuarea cetăţenilor europeni din Sudan.
În finalul declaraţiei sale, Aurescu a exprimat recunoştinţa României faţă de autorităţile franceze, care au facilitat evacuarea în siguranţă a nouă cetăţeni români şi a unui membru de familie, duminică spre luni, din Sudan în Djibouti
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Germania a confiscat un tanc petrolier învechit găsit plutind în derivă în largul coastei sale de nord în ianuarie, despre care se crede că face parte din "flota fantomă" folosită de Moscova pentru a eluda sancţiunile asupra petrolului rusesc, a informat vineri revista Der Spiegel, citând surse de securitate, relatează Agerpres și Reuters.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Fiecare gospodărie franceză ar trebui să primească în această vară un manual de supraviețuire cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru amenințarea de război, criză de sănătate sau dezastru natural. Polonia pregătește și ea un fel de „ghid de criză” pentru cetățenii săi.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Ministerul de Externe rus a declarat miercuri că poliția din Republica Moldova a încălcat protocolul diplomatic prin blocarea intrărilor în ambasada sa din Chișinău, informează Agerpres și Reuters.
Departamentul american al Apărării intenționează să reducă numărul de soldați de la baza Guantanamo cu până la jumătate.
Pe 20 martie 2025, Parlamentul României va fi gazda Conferinței Romanian Industrial Defense Capabilities Assessment, un eveniment strategic menit să analizeze capacitatea industriei de apărare a României și pașii necesari pentru transformarea țării într-un hub regional al acestui sector.
Duminica trecută, sSute de mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin Belgrad, în cel mai mare protest de până acum.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Potrivit celei mai recente analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, care a fost publicată marți, 18 martie, Rusia duce o campanie agresivă de subversiune și sabotaj împotriva unor obiective europene și americane din Europa.
Dezangajare istorică a SUA. Administrația președintelui american Donald Trump se gândește dacă SUA vor renunța la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), pe care l-a deținut la cârma alianței timp de 75 de ani, de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower, dezvăluie NBC, citând doi oficiali americani familiarizați cu situația.
Pe data de 20 martie 2025, de la ora 16:00, Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială va găzdui lansarea volumului „Lumea care nu mai vrea să aleagă. Asia Centrală și Caucaz – Realpolitik, societate și securitate", apărut la Editura Tritonic.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Norvegia a primit și ultimele două avioane F-35A, marcând astfel livrarea a 52 de avioane de luptă.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
