Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite sunt angajate în proiecte ambițioase care vizează diversificarea și modernizarea veniturilor lor. Izbucnirea unui conflict regional ar perturba serios aceste proiecte.
GLOBSEC, unul dintre cele mai importante think-tank-uri europene a publicat ultima sa analiză privind opinia cetățenilor din statele central și est europene, practic toate statele foste comuniste care sunt acum în Flancul Estic al NATO.
Dacă anul trecut studiul prevestea schimbările inevitabile din Slovacia, materializate prin venirea la putere a pro-rusului Robert Fico, anul acesta raportul identifică o serie de riscuri pentru fiecare țară. Principala vulnerabilitate identificată în majoritatea statelor o reprezintă propaganda rusă.
Așa cum sublinia și DefenseRomAnia într-un material anterior, narativele rusești sunt adaptate de la țară la țară.
Spre exemplu, din cauza animozității istorice față de Moscova, România, alături de Polonia și Cehia, este una dintre țările unde propaganda rusă nu penetrează la fel de ușor ca în Slovacia sau Bulgaria, spre exemplu.
În România, singurele două lucruri pe care le putea face Kremlinul erau exploatarea clivajelor din societatea românească și alterarea percepției pozitive privind Occidentul.
Remus Ștefureac, într-o declarație recentă, remarca faptul că propaganda rusă încearcă, practic, să implanteze în societatea românească ideea că inamicii Rusiei sunt adevăratele probleme ale României.
Astfel, câteva teme predilecte care se rostogolesc în spațiul public se regăsesc și în analiza GLOBSEC:
”Bruxelles-ul ne dictează ce să facem acasă” - 71% dintre români cred asta și doar bulgarii ne depășesc cu 2 puncte. Creșterea este uriașă - în 2020, doar 57% credeau acest lucru;
”Au făcut și ucrainenii aia ceva, nu-s doar rușii de vină” - În ultimul an, 10% dintre români și-au schimbat părerea dintr-o parte în alta, ”luminați” de propaganda rusă. Astfel, doar 55% cred că Rusia invadat Ucraina, comparativ cu 65%, anul trecut. De asemenea, 22% cred că Ucraina persecută rusofonii, comparativ cu 10% acum un an; doar slovacia se mai apropie de noi (cu 20%), în Polonia acest procent fiind de 5%, în timp ce 81% dintre polonezi spun că Rusia a invadat Ucraina.
”Occidentul ne omoară tradițiile” - 31% dintre români cred asta, cu 10 puncte mai mult decât anul trecut. Doar Bulgaria (cu 32%) și Slovacia (cu 44%) sunt în fața noastră.
Totuși, aici se cam oprește magia propagandei ruse. Românii încă văd în Statele Unite principalul partener strategic (cu peste 55% rată de aprobare), urmată de Germania, cu 49%, și Franța, 35%.
De asemenea, sprijinul pentru apartenența la UE și NATO rămâne printre cele mai mari dintre statele Flancului Estic, cu 83% pentru UE, respectiv 88% pentru rămânerea în NATO.
Mai mult, românii sunt cei mai puternici susținători ai unei viitoare Armate Europene. Astfel, 71% dintre români ar dori ca UE să aibă propria sa armată, pe următoarele locuri fiind Bulgaria (67%), Polonia (66%), Estonia (63%), Lituania (62%) etc.
În același timp, frica de Rusia rămâne la cote înalte - 73% dintre români consideră că Rusia este principala amenințare pentru securitatea țării o creștere de 9 puncte față de anul trecut. Rusia este văzută, de către 69% dintre români, ca o amenințare pentru UE și NATO.
O certitudine a analizei GLOBSEC pare că vine în privința viitorului politic al Bulgariei. Slovacia a căzut deja, la putere fiind un guvern cu orientări pro-ruse. La fel ca în cazul Slovaciei, Bulgaria are cea mai rusofilă populație dintre statele analizate.
Iată câteva date privind opinia bulgarilor față de principalele subiecte de securitate:
doar 44% consideră Rusia ca responsabilă pentru război;
doar 62% (cel mai mic procent dintre toate statele) ar vrea ca țara lor să rămână în NATO;
doar 25% dintre bulgari (mai jos sunt doar slovacii, cu 23%) văd Statele Unite ca principalul partener strategic;
23% dintre bulgari văd Rusia ca unul dintre primii doi parteneri strategici (primul este Germania, cu 49%);
34% dintre bulgari văd Rusia ca pe o amenințare (Slovacia - 49%, România - 73%, Polonia - 90%);
33% dintre bulgari văd SUA ca pe o amenințare ( Slovacia - 41%, România - 14%, Polonia - 5%).
În cazul Bulgariei nu pare să fie decât o chestiune de timp până când vom vedea o guvernare similară cu ce găsim în Slovacia, chiar dacă analiza Globsec vede unele semne pozitive, în special faptul că o treime dintre bulgari spun că își doresc Ucraina în NATO și UE ).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite sunt angajate în proiecte ambițioase care vizează diversificarea și modernizarea veniturilor lor. Izbucnirea unui conflict regional ar perturba serios aceste proiecte.
Președintele Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, Mike Johnson, care s-a opus inițial ajutorului militar acordat Ucrainei, și-a riscat poziția după ce a supus la vot proiecte de lege privind ajutorul acordat Ucrainei, Israelului și Taiwanului.
Senatorul democrat Richard Blumenthal a salutat duminică aprobarea bipartizană în Camera Reprezentanților a ajutorului extern pentru Ucraina, Israel și Taiwan. "Așadar, continuăm să construim, iar această măsură, cu un puternic sprijin bipartizan, cred că trimite un mesaj lumii", a declarat Blumenthal în timpul unui interviu acordat duminică postului Fox News, citându-l pe ministrul de externe al Lituaniei: "Mă bucur să te revăd, America".
Dacă pachetul de ajutor american pentru Ucraina va primi aprobarea definitivă în Senatul SUA și va fi semnat de președinte, Ucraina va primi în scurt timp nu doar muniție, ci și artilerie cu rază lungă de acțiune. Această convingere a fost împărtășită de senatorul american Mark Warner, din partea Partidului Democrat, într-un interviu acordat la 21 aprilie pentru CBS News.
Statele Unite au decis să-și retragă întregul contingent militar din Niger, care numără peste o mie de militari, după cum au informat pe 20 aprilie surse apropiate factorilor de decizie. Acordul privind retragerea trupelor americane a fost stabilit în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Washington, la o dată neprecizată, între secretarul de stat adjunct al SUA Kurt Campbell și premierul nigerului Ali Lamine Zein.
Primul bombardier strategic rusesc cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 ar fi fost doborât de Ucraina și s-a prăbușit deasupra regiunii ruse Stavropol Krai în noaptea de 19 aprilie. Aeronava efectua o misiune de luptă când un sistem antiaerian S-200 din epoca sovietică a doborât-o, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Îngrijorate de avântul trupelor ruse pe frontul din Ucraina, Statele Unite iau în considerare trimiterea unui număr consistent de consilieri militari suplimentari la ambasada de la Kiev. Acești consilieri nu vor deservi capabilități de luptă, ci vor oferi îndrumări și asistență guvernului și armatei ucrainene, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că rușii și-ar putea intensifica atacurile folosind o fereastră de timp rămasă înainte de sosirea noii asistențe de securitate americane pentru Ucraina. La 20 aprilie, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de lege care ar urma să ofere Ucrainei un ajutor de aproximativ 60 de miliarde de dolari. Proiectul de lege trebuie acum să fie aprobat de Senat și semnat de președinte înainte ca ajutorul să poată fi livrat.
Președintele Joe Biden a declarat că adoptarea de către Camera Reprezentanților a proiectelor de lege privind ajutorul extern trimite un "mesaj clar" de leadership american către întreaga lume.
Cu ocazia vizitei de documentare in SUA, experții New Strategy Center (NSC) au avut întâlniri la Departamentul de Stat al SUA și la Comisia pentru afaceri militare din Camera Reprezentanților a Congresului, precum și cu experți în securitate și afaceri externe de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), Woodrow Wilson Center și The Heritage Foundation.
Rusia a pierdut un sistem radar deosebit de important, potrivit unor noi informații, iar surse ucrainene și rusești au confirmat că Ucraina a lansat un atac la sute de kilometri de linia frontului, chiar în inima teritoriului rusesc. Miercuri, presa de la Kiev a relatat că dronele ucrainene au lovit o facilitate militară pe teritoriul căreia se afla un ''Container 29B6'', un radar de tip ''over-the-horizon'', în republica rusă Mordovia, citând surse din cadrul agenției de informații militare ucrainene. Surse rusești și ucrainene comunicaseră anterior că a avut loc un atac cu drone asupra instalației din Mordovia, la 11 aprilie.
În apropierea momentului decisiv al votului din Camera Reprezentanților din SUA privind pachetele de ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, mass-media și comentatorii occidentali continuă să discute posibilele scenarii privind evoluția ulterioară a războiului și șansele de victorie ale Ucrainei. Mulți dintre ei sunt de acord că, în ciuda complexității situației de pe câmpul de luptă, Ucraina are o șansă reală de a obține victoria - cu condiția să continue să primească asistență constantă din partea SUA și a partenerilor occidentali.
În cinci-opt ani, Rusia ar putea fi pregătită să atace teritoriul NATO, așa că până în 2029 trebuie să fim pregătiți pentru asta. Creșterea capacităților de descurajare ar trebui să fie subordonată proiectelor de cooperare între forțele armate poloneze și germane, moment în care se așteaptă ca ''scutul antirachetă european'' să ajungă fie operaţional, a declara şeful de stat major al armatei germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ucraina poate să lovească ținte militare aflate în afara granițelor sale, deoarece are dreptul la autoapărare, iar avioanele militare rusești sunt incluse în această categorie.
În timpul atacului efectuat asupra Iranului în urmă cu două zile, armata israeliană a avariat serios un sistem radar aflat în apropierea aeroportului din orașul Isfahan, potrivit The Times of Israel. Agenția a obținut imagini realizate din satelit care prezintă pagubele rezultate după atacul israelian din această zonă. Imagini indică, de asemenea, că ținta atacului a fost o stație radar din apropierea aeroportului din Isfahan.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Expertul chinez pe Rusia, Feng Yujun, consideră, printre altele, că războiul rusesc din Ucraina a tensionat relațiile ruso-chineze.
Războiul din Ucraina a scos la iveală și problemele atât în privința armelor occidentale, ci și în cea a capacității Europei și SUA de a le produce în cantitatea necesară.
Incident grav în Iran unde elicopterul în care se afla președintele iranian a aterizat forțat.
Brigada 110 mecanizată a Forțelor Armate ucrainene a doborât un alt avion rusesc de atac Su-25.
Noile evoluții de pe frontul din Ucraina cer angajarea de resurse suplimentare din partea Germaniei.
Membrul cabinetului de război al Israelului, Benny Gantz, a declarat sâmbătă că partidul său va înceta să sprijine coaliția premierului Benjamin Netanyahu dacă un plan strategic pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza nu este aprobat în termen de trei săptămâni.
Joi, premierul senegalez, Ousmane Sonko, a criticat prezența militară occidentală, în special cea franceză, în țara sa.
După ce în urmă cu trei zile China a trimis zeci de nave ale pazei de coastă și ale “miliției maritime” să blocheze bărcile pescarilor filipinezi care protestau pentru dreptul la pescuit în reciful Scarborough, s-a văzut clar cât de dificil va fi pentru forțele navale mai mici să facă față puterii navale a Beijingului. Ca o consecință, ieri, la nici două zile de la incident, Filipine și Japonia au finalizat cel mai mare proiect comun de securitate maritimă de până acum.
Naționaliștii lui Andrej Duda au plecat, democrații lui Donald Tusk au venit - Polonia menține aceeași linie.
Când vine vorba de politici de securitate și apărare, politicienii de la Varșovia văd Rusia ca o amenințare existențială pentru statul polonez.
Președintele Georgiei Salome Zurabishvili a respins legea agenților străini, a informat Reuters, citând agenția TASS.
Atacul unor drone ucrainene din această săptămână asupra unei rafinării ruse din Tuapse (regiunea Krasnodar din Federația Rusă) a dus la oprirea de urgență a fabricii, scrie Reuters care face referire la două surse.
Armata rusă va putea, probabil, să întindă trupele ucrainene pe un front larg și să câștige un punct de sprijin în zonele de graniță, chiar dacă ritmul operațiunilor ofensive din nordul regiunii Harkov va încetini.
Fondul European pentru Apărare (EDF) urmează să investească 1,2 miliarde de euro (1,3 miliarde de dolari) într-un pachet de peste 50 de proiecte militare multinaționale de cercetare și dezvoltare, inclusiv viitoarele tancuri principale de luptă, noi capabilități de transport aerian, corvete, sisteme antidronă (C-UAS) și arme cu energie dirijată pe bază de laser.
Ucraina cere SUA să ajute la identificarea țintelor de pe teritoriul Rusiei pe care Ucraina le-ar putea lovi cu propriile arme, scrie The Wall Street Journal vineri, 17 mai, cu referire la oficialii americani.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 17.05.2024, un detașament de nave de luptă și auxiliare, condus de fregata purtătoare de rachete Amiral Gorshkov, a început executarea unui marș de lungă durată.
În cazul unei ipotetice invazii a Republicii Moldova, sprijinul militar al României pentru Chișinău ar fi sincronizat de sprijinul occidental, potrivit fostului șef adjunct al Direcției Informații Militare a Armatei Române, generalul Adriean Pârlog.
Întăririle poliției franceze au început să sosească în Noua Caledonie, ca parte a unei operațiuni majore pentru a încerca să recâștige controlul asupra capitalei Noumea, a anunțat vineri cel mai înalt oficial francez de pe teritoriul de peste mări, scrie Reuters.
Hanwha Aerospace a organizat la București pe 17 Mai - Ziua Industriei, cu angajamentul deplin de a promova colaborarea cu industriile locale. Hanwha Aerospace intenționează să maximizeze beneficiile economice pentru industriile românești prin producție la nivel local, transferul de tehnologie, crearea de locuri de muncă și localizarea MRO (Maintenance Repairs Operations).
Parlamentul Estoniei a adoptat miercuri o lege care va permite ca bunurile persoanelor ruși înghețate în temeiul sancțiunilor internaționale să fie folosite pentru a compensa daunele de război cauzate de Federația Rusă în Ucraina.
Un accident aviatic, în care a fost implicat un avion de tip AN-2 a avut loc la Buzău.
Armata israeliană a declarat pentru AFP că a purtat vineri, la Jabalia, luptele "poate cele mai încrâncenate" în această zonă din nordul Fâşiei Gaza de la începutul ofensivei sale terestre pe teritoriul palestinian, la 27 octombrie, notează Agerpres.
Ambasadorul Republicii Coreea în România, Rim Kap-soo, a acordat un interviu trustului DC Media Group, în care a vorbit despre relația cu adevărat specială între România și Coreea de Sud.
Forțele ruse din regiunea Harkiv / Harkov procedează conform planului, potrivit liderului rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, el nu mizează încă pe cucerirea celui de-al doilea cel mai mare oraș ucrainean, Harkiv, arată agenția Reuters care face referire la agențiile ruse TASS și RIA Novosti.
Parlamentul Republicii Moldova a votat ca referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană va avea loc pe 20 octombrie, în același timp cu alegerile prezidențiale, scrie Reuters.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la finalul vizitei sale de stat în China, că Armata rusă nu intenționează să cucerească orașul Harkov, capitala regiunii cu același nume din nord-estul Ucrainei, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Pentagonul a spus că Statele Unite nu și-a schimbat poziția cu privire la posibilitatea ca Ucraina să lovească teritoriul Rusiei cu arme americane.
Armata rusă nu are suficiente trupe pentru a realiza o străpungere strategică în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.
Ambasadorul Republicii Coreea în România, E.S. Rim Kap-soo, vine va oferi un interviu trustului DC Media Group în care va discuta despre dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și Coreea, inclusiv pe zona de apărare.
Aliații NATO se apropie treptat de decizia de a-și trimite trupele în Ucraina. Ele vor fi folosite pentru a antrena forțele ucrainene.
La începutul săptămânii, în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, au avut loc trageri demonstrative cu tancul de luptă principal (MBT) K-2 "Black Panther", dezvoltat de Hyundai Rotem, Coreea de Sud, s-a precizat ieri pe pagina oficială de Facebook a redacției militare de televiziune Pro Patria.
În mesaje separate postate pe rețelele de socializare, autoritățile locale rusești au informat că, în cursul nopții de joi spre vineri, armata ucraineană a lansat un atac masiv asupra facilităților Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) din Sevastopolul ocupat și Novorosiysk, aflat pe teritoriul Rusiei.
Disputa dintre rezerviști și conducerea militară a MApN, moderată în final cu corectitudine și onestitate de către ministrul Angel Tîlvăr - care s-a angajat că MApN nu va mai împiedica rezerviștii să își câștige drepturile cuvenite - își mută centrul de greutate în Camera Deputaților.
În perioada 16-17 iunie, Vladimir Putin vizitează China, unde se va întâlni cu Xi Jinping. Aceasta este a doua sa vizită în Republica Populară Chineză în ultimele șase luni și prima sa călătorie în străinătate din noul său mandat prezidențial, arată Reuters.