Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”

Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025,  fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.

Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.

România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.

Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.

Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.

Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.

Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.

Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie

Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.

Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.

Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.

Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.

AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.

Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.

Anul trecut, compania americană SailDrone a dezvăluit o nouă generație a dronei de suprafață [USV] „Surveyor”, care are particularitatea de a fi echipată cu o velă înaltă de 13 metri. La vremea respectivă, USV-ul, care are lungimea de 20 de metri și masa 15 tone, era echipată cu radar, camere de luat vederi, un sistem de identificare automată [AIS] și sonde batimetrice.

Președintele interimar Ilie Bolojan a confirmat informațiile publicate pe surse de DefenseRomania: România cumpără o corvetă ușoară din Turcia. Întrebarea la care a răspuns președintele interimar a fost „de ce?”, în contextul în care la Galați se produc nave de luptă moderne.

După cum reiese dintr-o serie de imagini publicate pe reţelele de socializare, pe 3 aprilie 2025, Rusia continuă construcția celei mai mari nave de război pe care a construit-o de la Războiul Rece până în prezent, nava de asalt Ivan Rogov din clasa Proiect 23900. Potrivit imaginilor, nave se afla la șantierul naval Zaliv situat în orașul Kerch din Crimeea, aflat în prezent sub control rusesc. Destinată să devină noua navă amiral a Flotei Mării Negre, Ivan Rogov depășește semnificativ dimensiunea crucișătorului cu rachete Moskva din clasa Slava, scufundat în 2022 după un puternic atac ucrainean.

Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.

S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.

Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.

Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.

Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.

Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.

Aflat într-o vizită de lucru la Murmansk, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, pe 27.03.2025, că Ministerul rus al Apărării a aprobat un program de consolidare a trupelor de infanterie marină din cadrul Forțelor Navale.

Pe 27.03.2025, că un avion de patrulare antisubmarin de tip Il-38N Novella aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a zburat în proximitatea portavionului american Carl Vinson, al cărui echipaj a surprins acest moment pe video. 

Marea Neagră, cândva un spațiu dominat de navele de război rusești, a devenit un teren de testare pentru războiul naval asimetric. Un conflict care a început cu scufundarea crucișătorului Moskva s-a transformat într-un teatru de operatii în care ingeniozitatea ucraineană, determinată de necesitate, a modificat irevocabil peisajul luptei maritime. Narațiunea nu mai este una a flotelor monolitice împotriva unei linii de coastă, ci a dronelor navale agile, produse intern, care sfidează însuși conceptul de supremație navală.

Peisajul de securitate al Europei a intrat într-o nouă eră, iar dovada cea mai recentă este un schimb tăios de avertismente nucleare între Moscova și Paris. Pe 24 iulie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis, într-o notă agresiv-propagandistică, un mesaj direct Franței să nu uite de arsenalul nuclear al Rusiei. Avertismentul vine ca replică la noua Revizuire Strategică Națională (RNS 2025) a Franței, un document care numește explicit Rusia drept amenințarea principală și poziționează deschis forța de descurajare nucleară franceză ca un scut pentru Europa.

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la miniștrii apărării aliați să crească achizițiile de armament american. Această solicitare vine în contextul unei noi inițiative, anunțate recent de Rutte și președintele Statelor Unite, Donald Trump, care vizează deblocarea de active americane suplimentare prin investiții din partea aliaților europeni și canadieni.

Într-o nouă demonstrație de forță în Arctica, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a mobilizat o forță considerabilă de avioane de luptă, inclusiv F-35 și F-16, pentru a intercepta o formație de patru aeronave militare rusești pe 22 iulie. Aeronavele rusești, constând din două bombardiere strategice Tupolev Tu-95MS „Bear” și două avioane de vânătoare Suhoi Su-35 „Flanker”, operau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Alaskăi (ADIZ), un spațiu aerian internațional monitorizat îndeaproape de Statele Unite și Canada din motive de securitate națională.

Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.

Duma a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru căutarea deliberată pe internet a conținutului clasificat drept „extremist”.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către guvernul Ucrainei de vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, dar și a unor  sisteme de rachete antiaeriene HAWK Faza III.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reechilibrare „esențială” a relațiilor comerciale cu China în timpul unui summit tensionat de joi cu președintele Xi Jinping, afirmând că relațiile se află într-un „punct de inflexiune”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma unui val de critici și proteste de stradă, a anunțat că va depune o nouă lege, promițând să restabilească independența agențiilor anticorupție, trecute de curând în subordinea procuraturii.

Un parteneriat discret, dar de mare anvergură, condus de fostul CEO al Google, Eric Schmidt, este pe cale să schimbe serios peisajul războiului cu drone din Ucraina. O companie americană mai putin cunoscuta, Swift Beat, susținută de Schmidt, a încheiat un acord cu guvernul ucrainean pentru producția în masă a unor sisteme aeriene fără pilot (UAV) avansate, cu inteligență artificială, având ca scop principal contracararea barajului de drone rusești Shahed și extinderea capabilităților ofensive ale Kievului.

Într-un mesaj direct și lipsit de ambiguitate adresat omologilor săi europeni, comandantul Forțelor Aeriene Regale Olandeze a transmis un avertisment clar: a sosit momentul ca Europa să planifice serios propria apărare, pornind de la premisa că Statele Unite nu vor mai fi principalul garant al securității sale.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2025, că în cadrul Forțelor Navale a început executarea exercițiului operativ “Furtuna din iulie”, cu implicarea de forțe și mijloace aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Flotilei din Marea Caspică.

Într-un apel direct și urgent către partenerii săi occidentali, comandantul-șef al Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a solicitat o schimbare strategică fundamentală: furnizarea mai multor sisteme avansate de apărare aeriană și, cel mai important, eliminarea restricțiilor care împiedică Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare și industriale în adâncimea teritoriului Rusiei.

Polonia lansează o investiție masivă în sisteme aeriene fără pilot (UAV), alocând inițial 55 de milioane de dolari în 2025 pentru ceea ce oficialii numesc o „revoluție a dronelor” în cadrul forțelor sale armate. Această investitie strategică, influențată direct de lecțiile dure de pe câmpul de luptă din Ucraina, este concepută pentru a consolida rapid flancul estic al NATO și pentru a crea un factor de descurajare credibil în fața agresiunii rusești.

Guvernul german a deschis calea pentru furnizarea de avioane Eurofighter Typhoon către Turcia.

Rusia a început să utilizeze un nou tip de dronă de diversiune și atac, construită aproape în totalitate din componente de proveniență chineză, o abordare pe care Direcţia Principală de Informații al Ucrainei (GUR) o consideră o dovadă a sprijinului tehnologic tot mai mare al Beijingului pentru efortul de război al Moscovei.

O veste bună din Istanbul: României i-au fost livrate deja 40 de blindate 4x4 de tip Cobra II, produse de Otokar. Integrarea a mai bine de jumătate dintre ele s-a făcut la Automecanica Mediaș, unde e totul pregătit pentru a începe și producția de serie. DefenseRomania se află la IDEF 2025, cea mai mare expoziție militară din regiune. Aici publicația noastră discutat cu oficialii Otokar și Automecanica Mediaș inclusiv despre programul Cobra II. 

În perioada 4-18 august curent, la Centrele de Instruire ale Armatei Naționale se va desfășura exercițiul anual „Scutul de Foc – 2025”.

Uniunea Europeană este decisă să interzică în totalitate importul sau tranzacțiile de produse petroliere derivate din petrol rusesc, iar măsura va intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, după cum a informat pe 22 iulie reprezentantul Comisiei Europene, Olof Gill, la o conferință de presă desfășurată la Bruxelles.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat o lege care va face ca Biroul Național Anticorupție (NABU) al Ucrainei și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) să depindă de deciziile Procurorului General. Legea fusese aprobată anterior de parlamentul țării. 

Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.

Președintele american Donald Trump a anunțat marți seară un acord comercial cu Japonia, care include un tarif de 15% pentru importurile de bunuri în Statele Unite, inclusiv autoturisme. În baza acordului, Japonia va investi, de asemenea, 550 de miliarde de dolari în Statele Unite și își va deschide piața pentru bunurile americane, potrivit lui Trump.

În ciuda agitației diplomatice privind o nouă rundă de negocieri la Istanbul, o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază o realitate dură: singura pârghie capabilă să schimbe calculul strategic al Kremlinului este o înfrângere militară majoră. Pe măsură ce discuțiile despre pace se intensifică sub presiunea unui ultimatum american, strategia occidentală pare să se alinieze cu analiza ISW, concentrându-se pe consolidarea puterii de foc a Ucrainei ca fiind singura cale viabilă spre negocieri serioase.

Sâmbătă, 20 iulie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie de lovituri de precizie de mare succes, vizând elemente critice ale rețelei de apărare aeriană a Rusiei în regiunea Belgorod. Conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, atacurile au dus la distrugerea unui sistem de rachete sol-aer S-300P și la avarierea gravă a unui complex radar modern Nebo-M.

Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.

Compania daneză de apărare Terma și producătorul ucrainean de drone Odd Systems au format un parteneriat strategic pentru a dezvolta un nou tip de armă: un interceptor de drone autonom, ieftin și bazat pe inteligență artificială. Misiunea acestuia este să neutralizeze diversele amenințări aeriene rusești, combinând tehnologia de ultima generatie cu inovația testată direct pe câmpul de luptă.

Apărarea de coastă a Bulgariei este pe punctul de a fi transformată radical, ca urmare a aprobării de către Departamentul de Stat al SUA a unei potențiale vânzări a sistemului de rachete NSM (Naval Strike Missile). Acest acord, evaluat la $620 de milioane, nu doar că oferă Bulgariei acces la o transformare fără precedent din punct de vedere militar, dar schimbă și dinamica de securitate în zona tensionată a Mării Negre, consolidând în același timp flancul estic al NATO.

Ministerul ceh al Apărării și compania suedeză SAAB Dynamics AB au semnat astăzi (22.07.2025) un contract pentru achiziționarea a 24 de vehicule blindate pe roți MARS cu sistemul integrat de apărare antiaeriană RBS 70 NG. Din informațiile postate pe site-ul ministerului rezultă că valoarea contractului este de 4,2 miliarde de coroane fără TVA (1,86 miliarde de coroane suedeze, 170 de milioane de euro).

În pofida atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, Teheranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi într-un interviu acordat pe 21 iulie. Potrivit acestuia, deși în prezent procesul de îmbogățire a fost oprit deoarece daunele sunt “serioase și severe”, acesta nu va fi abandonat întrucât reprezintă o realizare a oamenilor de știință iranieni, iar acum a devenit deja „o chestiune de mândrie națională”. Orice viitor acord nuclear trebuie să ofere Iranului dreptul la acest proces, a subliniat acesta.