Dezvăluirile privind o posibilă desfășurare a rachetelor în portul sirian Tartus au fost făcute de președintele Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov. Acesta a declarat că plasarea acestora în Tartus ar fi menită să "reprezinte o amenințare directă la adresa inamicului, determinându-l să se gândească la următoarele acțiuni". Oficialul rus a afirmat: "Când îți dai seama că trebuie să te confrunți cu o amenințare directă de distrugere a activelor ofensive din Europa de Est... ce rost are să începi ceva dacă deja pierzi?".
Ultimele teste ale rachetei hipersonice au fost efectuate, pe 19 noiembrie, în Marea Albă. Cu acea ocazie, Zircon a lovit cu succes ținta, aflată la 400 de kilometri distanță. Prin urmare, livrarea rachetelor către Marina rusă este de așteptat să înceapă în 2022.
Statele Unite dezvoltă noi senzori pentru a face față unor astfel de tehnologii de rachete. Potrivit experților, unul dintre aspectele strategice ale Zircon constă în faptul că racheta este compatibilă cu lansatoarele verticale universale deja utilizate în unitățile Flotei ruse. În plus, racheta poate fi lansată atât din unități navale de suprafață, cât și din submarine. Zirconul este capabil să efectueze zboruri prelungite, fără a înregistra pierderi de altitudine chiar și în cele mai compacte straturi ale atmosferei terestre, datorită forței motrice a motorului care asigură stabilitatea rachetei pe parcursul traiectoriei sale.
Viteza maximă a rachetei este de aproximativ 2,65 kilometri pe secundă, la o altitudine de 20 de kilometri. Raza maximă de acțiune anunțată de producător este de 1.000 de kilometri, putând fi utilizată atât împotriva țintelor terestre, cât și a celor navale.
Experții occidentali s-au întrebat cât de eficiente pot fi în practică noile sisteme hipersonice rusești și au ajuns la concluzia că această combinație de factori precum viteza, manevrabilitatea și altitudinea de zbor, care caracterizează rachetele hipersonice, fac interceptarea și neutralizarea acestora foarte dificilă.
Pe 13 mai, Rusia a început lucrările de consolidare a controlului asupra portului Tartus, situat pe coasta Siriei. Printre diversele proiecte, Moscova include construirea unui dig plutitor, care vizează consolidarea instalațiilor de reparații navale ale portului. Astfel, odată cu finalizarea operațiunilor de modernizare, Marina rusă nu va mai fi obligată să trimită navele de luptă în porturile Mării Negre pentru întreținere. Lucrările de construcție, potrivit oficialilor militari ruși, sunt de așteptat să fie finalizate până la finalul anului 2022.
Rusia a intervenit în Siria acordând sprijin forțelor afiliate președintelui sirian, Bashar al-Assad, începând cu 30 septembrie 2015. Începutul prezenței militare în port, pe de altă parte, a avut loc în 2017, când Moscova a ajuns la un acord cu guvernul de la Damasc care i-a permis extinderea bazei navale din Tartus. Aceasta din urmă este singura bază rusă din Mediterana, creată în 1971 printr-un acord între liderul sovietic de atunci Leonid Brejnev și președintele sirian Hafez al-Assad, tatăl lui Bashar. Scopul bazei era de a permite navelor sovietice staționate în Marea Mediterană să nu fie nevoite să se întoarcă la Odesa sau Sevastopol pentru reparații sau întreținere.
La început, Marina rusă a văzut Tartus ca pe un simplu punct de sprijin menit să ofere suport material și tehnic. Situația s-a schimbat odată cu acordul din 2017, când Rusiei i s-a permis să folosească baza menționată în mod gratuit pentru o perioadă de 49 de ani, acordând Kremlinului suveranitatea deplină. În acest fel, Rusia a reușit să mențină zeci de nave de război, unele cu propulsie nucleară, în singura sa facilitate navală din afara teritoriilor ruse. Ministrul sirian al transporturilor, Ali Hammoud, afirma, în aprilie 2019, că investițiile rusești în portul Tartus ar fi adus beneficii țării sale, în valoare de circa 84 de milioane de dolari pe an. La rândul lor, grupurile de opoziție au denunțat în mod repetat acordul din 2017, numind închirierea bazei de la Tartus un "premiu de consolare" pentru Moscova, în lumina angajamentului acesteia de a-l proteja pe președintele Assad atât militar, cât și politic. Acesta este motivul pentru care unii membri ai opoziției siriene au vorbit mai degrabă despre "plată" decât despre concesiune sau chiar investiție.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Guvernul și parlamentul somalez au convenit - miercuri - asupra unui acord de apărare cu Turcia pe fondul tensiunilor sale regionale cu Etiopia, care a semnat un acord cu regiunea separatistă Somaliland.
Britanicii au reușit într-un timp record să pregătească portavionul Prince of Wales pentru o desfășurare operațională cu avioane la bord, după ce nava soră - Queen Elizabeth - a întâmpinat, pe 4 februarie, probleme tehnice neprevăzute.
Dorința Rusiei de a rămâne un actor geopolitic global se sprijină, în cea mai mare măsură, pe puterea sa militară.
Luni, 19 februarie, în prezența șefului de stat major al Forțelor Armate iraniene, generalul-maior Mohammad Bagheri, s-a desfășurat ceremonia de intrare în serviciul de luptă al Forțelor Navale ale Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) a două nave de luptă, "Martirul Sayyad Shirazi" și "Martirul Hasan Bagheri".
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 15.02.2024, că Amiralul Viktor Sokolov a fost demis din funcția de comandant al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). În locul acestuia a fost numit (probabil interimar) viceamiralul Serghei Pinciuk (Pinchuk), actualul șef de stat major al FRMN și fost comandant al Flotilei din Marea Caspică.
Doar cinci nave de desant din Clasa ''Ropucha'' mai sunt în dotarea Flotei ruse din Marea Neagră, dintr-un total anterior de 13, după scufundarea navei ''Caesar Kunikov'' la 14 februarie, a declarat purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk. Nava mare de desant ''Caesar Kunikov'' a fost scufundată în dimineața zilei de 14 februarie, în apropiere de litoralul orașului Alupka din Peninsula Crimeea, de către dronele navale Magura V5, au anunţat surse din cadrul Serviciului ucrainean de Informații Militare (GUR).
La sud de oraşul Alupka, aflat pe litoralul Peninsulei Crimeea, marea navă de desant ''Caesar Kunikov'' a Flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită și scufundată. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unei operațiuni comune a Forțelor Armate ale Ucrainei și a Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina. Această informaţie a fost raportată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, care a subliniat că nava inamică se afla în apele teritoriale ale Ucrainei şi astfel s-a luat decizia atacării ei.
Marina britanică, cunoscută în urmă cu două secole ca „regina oceanelor”, azi depășită ca putere navală de SUA, întâmpină mici dificultăți cu cele două portavioane. Amintim că în cursul săptămânii trecute portavionul HMS Queen Elizabeth a fost nevoit să abandoneze manevrele de la exercițiul Steadfast Defender, din cauza unor situații tehnice.
Sistemul de rachete antinavă de înaltă tehnologie Blue Spear a ajuns în Estonia. Acesta va duce capacitatea de apărare antinavă a Estoniei la un nivel cu totul nou, fiind elementul central a soluției complete de apărare de coastă a țării.
SUA dispun de 11 portavioane care le oferă capacitatea de a-și proiecta forța oriunde pe glob. Iar pe lângă portavioane, fiecare grup de luptă condus de asemenea nave dispune de numeroase alte nave de luptă. Din cele 11 portavioane americane, 10 sunt din clasa Nimitz și unul din noua clasă Ford care vine cu câteva avantaje considerabile.
Aflată în vizită oficială în Japonia, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a discutat cu omologul său nipon, Fumio Kishida, aspecte privind concretizarea programului comun privind avionul de luptă de generația a șasea.
Săptămâna trecută dronele maritime ale Serviciului ucrainean de Informații al Apărării (GUR) au scufundat nava purtătoare de rachete (VPR) „Ivanovets” a Flotei ruse din Marea Neagră. Corveta rusă a fost scufundată în urma unui atac al unui roi de drone.
O informație interesantă vine de la Teheran, tocmai în mijlocul celor mai grave crize de securitate din ultimele decenii - invazia rusă din Ucraina și criza majoră din Orientul Mijlociu.
Un atac cu dronă a avariat ușor o navă sub pavilion Barbados în Marea Roșie, a raportat marți agenția Reuters.
Nava amiral a Marinei britanice a întâmpinat probleme la sistemul de propulsie.
Marea Britanie a acordat un contract de 1,85 miliarde de lire sterline (2,36 miliarde de dolari) companiei franceze Thales, relatează Reuters.
Ministrul Apărării Guido Crosetto a declarat vineri că Uniunea Europeană a cerut Italiei să preia „comanda tactică” a misiunii ”Aspides” pe care UE o va institui pentru a asigura siguranța navigației navelor comerciale în Marea Roșie, relatează Anadolu.
Cea mai populată țară din lume semnalizează că e pregătită să contribuie la securitatea maritimă internațională. Ambițiile navale ale Indiei reprezintă un semnal clar și față de cel mai mare rival al său din regiune - China.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 03.02.2024, la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă noul submarin nuclear Prințul Pozharsky din clasa Borey-A.
În cursul săptămânii trecute, o delegație a Ministerului Apărării Naționale, condusă de ministrul Angel Tîlvăr, s-a deplasat într-o vizită la Șantierul Naval Galați deținut de gigantul olandez Damen.
Drone maritime ale Serviciului ucrainean de Informații al Apărării (GUR) au scufundat nava purtătoare de rachete (VPR) „Ivanovets” a Flotei ruse din Marea Neagră. Atacul a fost efectuat în noaptea de 31 ianuarie / 1 februarie cu un roi de drone care au reușit să treacă de apărarea antiaeriană a navei.
Potrivit informațiilor publicate de Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ SA) la 31 ianuarie 2024, la Șantierul Naval PGZ din Gdynia a avut loc așezarea chilei pentru viitoarea fregată din clasa Miecznik ORP Wicher a Forţelor Navale Poloneze.
Șantierul naval al Amiralității din Sankt Petersburg (parte a Corporației întrunite constructoare de nave, OSK) a predat Forțelor Navale ale Rusiei submarinul diesel-electric Kronștadt (Proiect 677, clasa Lada).
Ucraina a reușit să mențină coridorul de navigație în Marea Neagră și să neutralizeze aproape complet flota rusă de la Marea Neagră.
Presa rusă încearcă să avanseze ideea extinderii conflictului ruso-ucrainean în zona Mării Baltice. Acest lucru ar fi posibil prin continuarea livrărilor de nave de luptă britanice către Marina ucraineană și dislocarea ulterioară a acestora în Marea Baltică.
Forțele Armate Chineze trimit un mesaj de forță spre Seul, desfășurând în Peninsula Shandong (un fel de Crimeea a Mării Galbene) rachete antinavă cu care controlează toată coastă vestică a Coreei de Sud.
Rușii intenționează să înceapă lucrările de reparare la nava de desant Minsk din clasa Ropucha, distrusă anterior în urma unui atac cu rachete Storm Shadow, lansate de aviaţia ucraineana. Surse ale agenției ruse de știri TASS au declarat că repararea navei ar trebui să înceapă în 2024. "Nava se află la cheu, fiind serios avariată. Reparațiile vor începe în acest an, decizia a fost deja luată", a declarat sursa. Cu toate acestea, presa rusă nu are nicio confirmare oficială a acestor informații.
China privește cu maximă atenție ceea ce se întâmplă în Ucraina și, spre deosebire de Rusia, China dispune de un PIB colosal și mai ales de răbdare strategică.
În ciuda capacităților navale limitate, forțele armate ucrainene, sprijinite de Marea Britanie și de alte țări aliate, sunt angajate într-o operațiune de tip David versus Goliat împotriva flotei rusești a Mării Negre, mult mai mare, în Peninsula Crimeea ocupată și în jurul acesteia. Eforturile lor au dus la distrugerea de nave, infrastructură militara și chiar la lovirea cu succes a unui submarin. Contraamiralul ucrainean Oleksîi Neizhpapa a declarat, într-un amplu interviu pentru Sky News, că războiul maritim are două obiective - să împiedice marina rusă să poată ataca Ucraina și să permită accesul navelor în porturile ucrainene.
Potrivit surselor de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare X (fostă Twitter) și Telegram, pe 27.01.2024, în estul Mării Mediterane și în portul sirian Tartus, se afla o grupare navală rusească formată din șase nave de luptă și auxiliare, inclusiv un submarin.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
