Dezvăluirile privind o posibilă desfășurare a rachetelor în portul sirian Tartus au fost făcute de președintele Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov. Acesta a declarat că plasarea acestora în Tartus ar fi menită să "reprezinte o amenințare directă la adresa inamicului, determinându-l să se gândească la următoarele acțiuni". Oficialul rus a afirmat: "Când îți dai seama că trebuie să te confrunți cu o amenințare directă de distrugere a activelor ofensive din Europa de Est... ce rost are să începi ceva dacă deja pierzi?".
Ultimele teste ale rachetei hipersonice au fost efectuate, pe 19 noiembrie, în Marea Albă. Cu acea ocazie, Zircon a lovit cu succes ținta, aflată la 400 de kilometri distanță. Prin urmare, livrarea rachetelor către Marina rusă este de așteptat să înceapă în 2022.
Statele Unite dezvoltă noi senzori pentru a face față unor astfel de tehnologii de rachete. Potrivit experților, unul dintre aspectele strategice ale Zircon constă în faptul că racheta este compatibilă cu lansatoarele verticale universale deja utilizate în unitățile Flotei ruse. În plus, racheta poate fi lansată atât din unități navale de suprafață, cât și din submarine. Zirconul este capabil să efectueze zboruri prelungite, fără a înregistra pierderi de altitudine chiar și în cele mai compacte straturi ale atmosferei terestre, datorită forței motrice a motorului care asigură stabilitatea rachetei pe parcursul traiectoriei sale.
Viteza maximă a rachetei este de aproximativ 2,65 kilometri pe secundă, la o altitudine de 20 de kilometri. Raza maximă de acțiune anunțată de producător este de 1.000 de kilometri, putând fi utilizată atât împotriva țintelor terestre, cât și a celor navale.
Experții occidentali s-au întrebat cât de eficiente pot fi în practică noile sisteme hipersonice rusești și au ajuns la concluzia că această combinație de factori precum viteza, manevrabilitatea și altitudinea de zbor, care caracterizează rachetele hipersonice, fac interceptarea și neutralizarea acestora foarte dificilă.
Pe 13 mai, Rusia a început lucrările de consolidare a controlului asupra portului Tartus, situat pe coasta Siriei. Printre diversele proiecte, Moscova include construirea unui dig plutitor, care vizează consolidarea instalațiilor de reparații navale ale portului. Astfel, odată cu finalizarea operațiunilor de modernizare, Marina rusă nu va mai fi obligată să trimită navele de luptă în porturile Mării Negre pentru întreținere. Lucrările de construcție, potrivit oficialilor militari ruși, sunt de așteptat să fie finalizate până la finalul anului 2022.
Rusia a intervenit în Siria acordând sprijin forțelor afiliate președintelui sirian, Bashar al-Assad, începând cu 30 septembrie 2015. Începutul prezenței militare în port, pe de altă parte, a avut loc în 2017, când Moscova a ajuns la un acord cu guvernul de la Damasc care i-a permis extinderea bazei navale din Tartus. Aceasta din urmă este singura bază rusă din Mediterana, creată în 1971 printr-un acord între liderul sovietic de atunci Leonid Brejnev și președintele sirian Hafez al-Assad, tatăl lui Bashar. Scopul bazei era de a permite navelor sovietice staționate în Marea Mediterană să nu fie nevoite să se întoarcă la Odesa sau Sevastopol pentru reparații sau întreținere.
La început, Marina rusă a văzut Tartus ca pe un simplu punct de sprijin menit să ofere suport material și tehnic. Situația s-a schimbat odată cu acordul din 2017, când Rusiei i s-a permis să folosească baza menționată în mod gratuit pentru o perioadă de 49 de ani, acordând Kremlinului suveranitatea deplină. În acest fel, Rusia a reușit să mențină zeci de nave de război, unele cu propulsie nucleară, în singura sa facilitate navală din afara teritoriilor ruse. Ministrul sirian al transporturilor, Ali Hammoud, afirma, în aprilie 2019, că investițiile rusești în portul Tartus ar fi adus beneficii țării sale, în valoare de circa 84 de milioane de dolari pe an. La rândul lor, grupurile de opoziție au denunțat în mod repetat acordul din 2017, numind închirierea bazei de la Tartus un "premiu de consolare" pentru Moscova, în lumina angajamentului acesteia de a-l proteja pe președintele Assad atât militar, cât și politic. Acesta este motivul pentru care unii membri ai opoziției siriene au vorbit mai degrabă despre "plată" decât despre concesiune sau chiar investiție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cadrul unui interviu acordat cotidianului Vzglyad, expertul militar rus, Maxim Klimov, a declarat, pe 03.10.2022, că lansarea în Turcia a noii corvete Ivan Mazepa a Marinei ucrainene necesită un răspuns prompt din partea Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Scurgerile de gaze din conductele Nord Stream au stârnit îngrijorarea țărilor occidentale cu privire la amenințările care ar putea veni din adâncurile apei.
Federația Rusă dispune în Marea Neagră de 32 de rachete de croazieră Kalibr.
Serviciile de informații din NATO au trimis aliaților date despre mișcările submarinului rusesc K-329 Belgorod și un posibil test al torpilei Poseidon , numită de presa rusă și „arma Apocalipsei”.
Prima corvetă din clasa Ada, construită pentru Forțele Navale ale Forțelor Armate Ucrainene, a fost lansată la apă duminică, 2 octombrie.
Prefectura maritimă a regiunii atlantice a informat că Marina militară franceză a escortat un submarin și un remorcher aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse, care se deplasau în zona Golfului Biscaya.
Portavionul american USS Gerald R. Ford urmează să efectueze primele misiuni. Și, deloc întâmplător, portavionul va activa în zona Flotei a 2-a a Statelor Unite, flotă reactivată recent care a jucat un rol crucial în timpul perioadei Războiului Rece.
Compania turcă ASELSAN și Șantierul Naval SEFINE au prezentat în premieră nava de suprafață fără pilot (USV), sau colocvial spus drona maritimă „MARLIN”, în două exerciții NATO desfășurate în Portugalia în a doua jumătate a lunii septembrie 2022.
Pe 28 septembrie, nava de desant britanică "HMS Alibon" a andocat în portul Tripoli, într-un eveniment de excepție, Ambasada Marii Britanii în Libia, anunțând că este prima navă a Marinei Regale Britanice care a andocat în această țară în ultimii opt ani.
Presa occidentală și mai multe surse de monitorizare de pe Twitter și Telegram au informat că marinarii ruși au instalat bariere speciale la intrarea în Golful Sevastopol, unde se află cea mai mare bază navală a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Infanteriștii marini ai Regimentului 307 Infanterie Marină din Babadag au desfășurat, în perioada 19-23 septembrie, exercițiul multinațional întrunit „Heracleea 22”, în raionul Mahmudia din Delta Dunării.
Distrugătorul USS Zumwalt, cel mai scump construit vreodată și primul din clasa cu același nume, a fost dislocat de americani în zona vestică a Pacificului, un mesaj politic adresat Beijingului.
Armata de Eliberare a Poporului a prezentat un scurt material video în care se poate observa cum un avion de luptă de tip J-15 zboară la joasă altitudine deasupra unui distrugător american.
În această vară România și-a manifestat intenția de a achiziționa submarine franceze din clasa Scorpene, ministrul Vasile Dîncu anunțând că țara noastră a semnat o scrisoare de intenție cu Parisul în acest sens.
SUA şi Coreea de Sud au început luni primele lor exerciţii navale comune din ultimii cinci ani în apropierea Peninsulei Coreene, a doua zi după ce Phenianul a testat o rachetă balistică, transmite AFP.
Grupul naval de Răspuns la Litoral al Forțelor Navale Regale britanice (Royal Navy) va fi trimis în Marea Mediterană.
Demonstrație de forță fără precedent a forțelor navale ale Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii.
Nave și aeronave din Regatul Unit și Statele Unite au desfășurat un exercițiu de scufundare – SINKEX, în cadrul manevrelor aeronavale comune Atlantic Thunder 22, din Atlanticul de Nord.
Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevede reglementarea și ajustarea prețurilor contractelor de achiziții publice, inclusiv celor aflate în derulare.
O misterioasă dronă maritimă a fost descoperită pe o plajă din Crimeea, aproape de baza navală rusă de la Sevastopol.
Statele Unite ar dori să upgradeze portul grecesc Alexandroupolis la statutul de bază navală.
U.S. Navy a retras din serviciu nava de desant USS Coronado (LCS-4), pe 14 septembrie, după doar opt ani de utilizare. Motivul renunţării la această navă - prezenta defecte structurale și fisuri în carenă. LCS Coronado [LCS-4] este din clasa Independence este a treia navă de luptă construită în cadrul programului Littoral Combat Ships la care U.S, Navy a decis să renunţe.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 16.09.2022, submarine nucleare și complexe de rachete de coastă Bastion au efectuat lansări de rachete de croazieră de tip Granit și Onyks asupra unor ținte navale în Arctica.
Polonia a inaugurat sâmbătă un canal care îi permite să ajungă la portul său Elbag de la Marea Baltică, fără să treacă prin apele teritoriale ruseşti, relatează Agerpres, care citează AFP.
În perioada următoare, Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) va primi în înzestrare prima navă din clasa Karakurt, Proiect 22800, dotată cu versiunea navală a complexului de rachete antiaeriene Pantsir-M. Este vorba despre nava mică purtătoare de rachete Tsiklon, aflată în teste pe mare.
Pentru a înlocui racheta antinavă Harpoon aflată, până în 2030, în dotarea forțelor sale navale, Spania a lansat o licitație la care MBDA a răspuns cu Exocet MM40 Block 3C, suedezii de la Saab cu RBS 15 Mk3+, iar norvegienii de la Kongsberg Defense & Aerospace, cu racheta Naval Strike Missile (NSM).
Egiptul încearcă să cumpere noi submarine franceze, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, care ar urma să fie echipate cu rachete de croazieră în valoare de un miliard de euro. În acest scop, se așteaptă în lunile următoare ministrul egiptean al apărării, Mohamed Ahmed Zaki să se întâlnească cu omologul său francez, Sebastien Lecornu.
Programul „Corveta de patrulare europeană” - „European Patrol Corvette” (EPC) începe să prindă încet contur. Statele implicate în program așteaptă o nouă finanțare din partea UE pentru dezvoltarea primului prototip.
Aparatul de propagandă rusă s-a lansat într-un atac la adresa industriei de apărare britanică, ironizând Royal Navy, cândva cea mai mare forță navală din lume.
Forţele Navale Române au trimis joi dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” pentru a neutraliza o mină de război care plutea în derivă în apele teritoriale ale Mării Negre, mecanismul exploziv fiind depistat în jurul prânzului, la circa 40 de kilometri distanță de portul Constanța.
Războiul probabil se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă, a declarat luni, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat că o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ar reprezenta "o tragedie" pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.
Forumul Aspen, ajuns la cea de-a unsprezecea ediţie, se va desfăşura în perioada 29-30 noiembrie la Bucureşti.
Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg au făcut declarații de presă, luni, după discuțiile purtate la Palatul Cotroceni.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat vineri că guvernul său va continua eforturile pentru ca Turcia să devină unul dintre liderii mondiali în domeniul industriilor de apărare.
Forțele Aeriene Române au executat luni, 28 noiembrie, o misiune de însoțire aeriană a aeronavei TAROM care a asigurat transportul delegației NATO, participante la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ale statelor membre NATO, eveniment ce va desfășura la București în perioada 29 - 30 noiembrie.
Ambasadorul Republicii Austria în România, doamna Adelheid Folie, a subliniat, luni, la Constanţa, importanţa strategică în creştere pe care regiunea Mării Negre o are pentru statele europene.
Implicarea Chinei în sprijinul militar pentru Rusia era doar o chestiune de timp, așteptată și intuită de majoritatea analiștilor preocupați de evoluția și implicațiile războiului din Ucraina. În doar o săptămână, Federația Rusă a realizat un „podul aerian” solid spre China, cu aeronave de transport de capacitate mare An-124 care cel mai adesea au efectuat zborurile fără a putea fi monitorizate.
Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith.
În luna octombrie a acestui an, Berlinul a trimis la Kiev unul dintre cele patru sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T. Sistemul este necesar apărării ucrainene ca răspuns la atacurile masive cu rachete rusești din ultimele săptămâni. Reamintim că Rusia a atacat instalații cheie ale infrastructurii energetice din Ucraina, lăsând o mare parte a populației locale fără electricitate.
Premierul Nicolae Ciucă l-a primit, luni, la Palatul Victoria, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, unde vor purta discuţii în marja Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice care începe marţi, la Bucureşti.
Obiectivul real al Federației Ruse în războiul din Ucraina e fără îndoială Marea Neagră, situație în care rolul României în regiune devine unul crucial pentru NATO.
Sistemul antiaerian Hawk și-a dovedit eficacitatea și împotriva dronelor kamikaze.
Guvernul Ungariei, ca parte a rotației planificate, intenționează să îl înlocuiască pe actualul ambasador al Ungariei în Ucraina și a stabilit deja cine va fi succesorul său probabil.
Forțele ruse de ocupație își consolidează apărarea aeriană în zonele ocupate temporar din regiunea Luhansk cu sisteme de rachete antiaeriene Buk-M3. Trebuie remarcat faptul că trupele ruse care staţionează în regiunea Luhansk se concentrează în prezent pe crearea unor noi poziţii defensive și pe amenajarea unor fortificaţii pentru a opri înaintarea forțelor armate ucrainene în adâncimea teritoriului ocupat.
Bucureştiul găzduieşte, în perioada 28-30 noiembrie, o serie de întâlniri la nivel înalt: reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, dar şi reuniunea liderilor de la Munchen (formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen - Munich Security Conference, MSC).
Pentru a rezista invaziei rusești la scară largă, armata ucraineană folosește diferite tipuri de sisteme de arme şi de rachete pe care le-a primit de la statele occidentale care s-au oferit să sprijine Ucraina prin furnizarea de arme și muniții. Recent, pe reţele de socializare, au apărut primele imagini cu utilizarea lansatorului multiplu de rachete MARS II, oferit Ucrainei de către Germania.
Invadatorii ruși au luat toți colaboratorii din Nova Kahovska, regiunea Herson. Trădătorii au părăsit orașul din cauza fricii de ofensiva Forțelor Armate, susțin ucrainenii.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 27.11.2022, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că, în cadrul Centrului pentru arme avansate aparținând Institutului central de cercetare nr. 46 al Ministerului rus al Apărării, se află în curs de dezvoltare un vehicul de transport deasupra reliefului, pentru deplasarea de persoane și mărfuri într-o zonă de ducere a luptei.
Statele Unite caută soluții pentru a furniza în continuare Ucrainei arme de înaltă tehnologie, fără să-și pericliteze stocurile vitale de armament.
Potrivit cotidianului american The New York Times, armata ucraineană a bombardat Insula Șerpilor, atunci când aceasta era controlată de trupele rusești, cu ajutorul tunurilor autopropulsate Caesar, în pofida faptului că bătaia acestora nu permitea acest lucru.
România găzduieşte, în următoarele zile, primul eveniment de nivel înalt al Alianţei Nord-Atlantice într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a NATO, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a pus sub semnul întrebării eficacitatea Organizației, formată din șase membri, a Tratatului de Securitate Colectivă.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak, în timpul primului său discurs major de politică externă, se pregătește să anunțe că țara sa va continua să sprijine Ucraina.
Racheta antiaeriană Patriot poate fi acum dirijată spre țintă și cu ajutorul altui tip de radar, pe lângă cel aflat în dotarea standard a sistemului.
Visul Federației Ruse de a construi noi portavioane pare să se fi terminat mai ales după invadarea Ucrainei care a atras de la sine un val de sancțiuni fără precedent din partea Occidentului, sancțiuni ce afectează inclusiv dezvoltarea de tehnică militară modernă, rușii fiind dependenți de tehnologia din Vest.
Ucraina cere insistent Occidentului de mai mult timp rachete ATACMS care pot lovi ținte la o distanță de aproximativ 300 kilometri.
Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, transmite agenţia de presă Ukrinform, citând publicaţia americană The New York Times, potrivit Agerpres.
Winter is coming. În multe zone din Ucraina iarna deja și-a făcut simțită prezența, context în care toți ochii sunt pe modul în care se va desfășura în următoarele luni războiul rus de agresiune din Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
România se va implica în procesul de reconstrucţie a Ucrainei prin proiecte dirijate de Comisia Europeană, ca parte comună a efortului Uniunii Europene, dar şi prin proiecte care s-ar putea derula "sub steag românesc", a declarat pentru Agerpres ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula.
Liderul Kim Jong Un a declarat că obiectivul final al ţării sale este să deţină cea mai puternică forţă nucleară din lume, în timp ce a promovat zeci de ofiţeri militari implicaţi în recenta lansare a celei mai importante rachete balistice din Coreea de Nord, a informat duminică presa de stat nord-coreeană, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Preşedintele francez Emmanuel Macron va fi primit săptămâna viitoare de omologul său american Joe Biden în cursul unei rare vizite de stat care urmăreşte să sublinieze prietenia franco-americană mai degrabă decât concurenţa economică acerbă între cele două părţi, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
