Atacul, care a implicat valuri de drone kamikaze Shahed de fabricație iraniană și de rachete balistice, s-a desfășurat în mai multe etape. Locuitorii Kievului au raportat că au auzit bâzâitul constant al dronelor, vuietul sistemelor de apărare aeriană și explozii puternice, uneori la intervale de 5 până la 10 minute. Semnalul de încetare a focului a fost dat abia la ora 05:10 dimineața.
Timur Tkachenko, șeful Administrației militare a orașului Kiev (KMVA), a descris noaptea ca fiind „dificilă pentru noi toți” și a observat că Rusia „își îmbunătățește tacticile de utilizare a dronelor, lovind simultan cu rachete balistice”.
‼️Kyiv authorities report new Russian tactics in latest massive attack on the capital
Russia has launched one of the most massive combined strikes on Kyiv, using both drones and ballistic missiles, according to Timur Tkachenko, head of the city military administration.
“One of… pic.twitter.com/JEYSKBqTsr— NEXTA (@nexta_tv) May 24, 2025
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o postare pe rețelele de socializare, a numit-o o „noapte grea” pentru întreaga Ucraină. El a confirmat că forțele ruse au lansat 250 de drone de atac, „dintre care majoritatea absolută sunt Shahed iraniene”, împreună cu 14 rachete balistice. În afară de Kiev, atacurile au afectat și regiunile Odesa, Vinnytsia, Sumy, Kharkiv, Donețk și Dnipropetrovsk, provocând moartea unor civili. Zelenski a transmis condoleanțe familiilor afectate.
Fragments of Russian missiles and drones are being cleared in Kyiv. Rescue and emergency operations are ongoing at the sites of strikes and debris impacts — wherever they are needed. There were many fires and explosions in the city overnight. Once again, residential buildings,… pic.twitter.com/F3szA4gCJz
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 24, 2025
Președintele a subliniat că fiecare nou val de bombardamente nu face decât să consolideze înțelegerea globală că „motivul pentru care războiul se prelungește este Moscova”. Acesta a subliniat ofertele repetate și ignorate ale Ucrainei de încetare a focului și a afirmat că este nevoie de „mult mai multă presiune” asupra Rusiei pentru a începe o adevărată diplomație.
Zelenski și-a reiterat apelul pentru noi sancțiuni internaționale din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor partenerilor, susținând că „doar sancțiuni suplimentare împotriva sectoarelor-cheie ale economiei ruse vor forța Moscova să înceteze focul”.
Atacul masiv are loc la câteva ore după ce Ucraina și Rusia au efectuat un schimb semnificativ de prizonieri la 23 mai, ambele părți eliberând 390 de prizonieri ca parte a unui schimb mai mare „1000 pentru 1000” convenit în timpul recentelor negocieri bilaterale de la Istanbul.
În timp ce președintele Donald Trump a sugerat că acest schimb ar putea fi un pas către evoluții mai pozitive și apeluri reînnoite pentru discuții de pace, atacul de peste noapte subliniază divizarea profundă.
Atât Moscova, cât și Kievul continuă să se acuze reciproc de lipsă de seriozitate în încercarea de a pune capăt luptelor. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut recent ca orice viitor acord de pace să includă condiții de prevenire a alegerii unor viitoare guverne pro-occidentale în Ucraina, făcând referire la protestele Euromaidan din 2014.
Rusia a respins, de asemenea, propunerile SUA pentru o încetare a focului care să preceadă negocierile de pace, oficialii sugerând că nu sunt interesați de oprirea războiului, deoarece consideră că sunt învingători. Oficialii ucraineni, între timp, avertizează că Rusia urmărește să excludă SUA de la negocierile de pace și se folosește de negocieri pentru a câștiga timp și a diviza sprijinul occidental.
În ciuda recentului schimb de prizonieri, ultimul atac asupra Kievului demonstrează că o încetare reală a ostilităților și un acord de pace durabil rămân îndepărtate. Conflictul continuă să afecteze grav populația civilă și infrastructura ucraineană, alimentând apelurile pentru creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
Rusia folosește în prezent sute de drone de tip Shahed, iar producția acestora a crescut exponențial în ultimul an. De asemenea, rușii au îmbunătățit dronele iraniene și au dezvoltat un nou model de dronă, propulsat de un motor cu reacție.
Apărarea aeriană ucraineană se confruntă cu provocări tot mai mari - și anume lipsa rachetelor pentru sistemele SAMP/T și Crotale, dar și schimbările în tacticile de atac rusești, duc la o scădere a eficacității apărării.
Cu o lună înainte de summitul NATO de la Haga (24 – 26 iunie), Rusia a lansat trei atacuri masive cu drone aeriene și rachete împotriva Ucrainei. Puternicele lovituri au fost lansate în weekend, începând cu cu noaptea de vineri spre sâmbătă și au fost precedate de un atac cu rachete balistice, executat vineri, în plină zi, asupra portului Odesa.
Forțele rusești au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Sumy, a relatat sâmbătă grupul analitic ucrainean DeepState. Rușii justifică invazia din această regiune ucraineană prin nevoia de a crea o ”zonă tampon”, așa cum îi ceruseră lui Putin oficialii regiunilor ruse de graniță.
În ultimele postări de pe rețeaua de socializare Truth Social, președintele american, Donald Trump, s-a întrebat “ce s-a întâmplat” cu Putin, de lovește Ucraina “fără motiv”. Pe de altă parte, acesta a spus că Zelenski “creează probleme” țării sale cu propriile declarații.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.
Surse rusești și ucrainene au confirmat faptul că, în cursul nopții de 25.05.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele consecrate de tip Geran, au fost întrebuințate rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă.
Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.
Rusia și Ucraina au început schimbul de prizonieri în baza unui acord încheiat la Istanbul. Rusia a primit 270 de soldați și 120 de civili din captivitatea ucraineană. Același număr de militari și civili au fost predați Ucrainei.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
Ucraina intenționează să producă propriile rachete balistice pentru a-și spori capacitățile de apărare, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, chiar dacă mai multe facilități de pe teritoriul țării vecine au avut expertiză inclusiv în producția rachetelor intercontinentale.
La cererea publicului, Putin ar putea fi ”obligat” să meargă mai departe cu războiul din Ucraina. Mai exact, în timpul unei vizite în regiunea Kursk, președintele rus Vladimir Putin a fost abordat de oficialii locali, care i-au cerut să avanseze în regiunea ucraineană Sumî și să creeze o zonă tampon.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni în această săptămână că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, deoarece crede că câștigă războiul, a raportat Wall Street Journal pe 22 mai, citând trei surse confidențiale. Declarația lui Trump a marcat prima dată când acesta a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce ei și Kievul susțin de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Un atac ucrainean cu dronă, efectuat la 16 mai 2025, ar fi devastat o facilitate militară rusă din satul Perevalne, aflat in Peninsula Crimeea ocupată, distrugând un depozit de muniții și patru clădiri aparținând Brigăzii 126 de Apărare de Coastă. Atacul, despre care se crede că a implicat drone kamikaze, a dus, de asemenea, la evacuarea a peste 2 000 de locuitori.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Forțele ruse au trimis 273 de drone în Ucraina în cursul nopții de 18.05.2025, până la ora 07:00 CEST astăzi, ceea ce reprezintă cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei în 2022, potrivit înregistrărilor de până acum, au raportat AP și Reuters. Forțele Aeriene ucrainene au raportat că 88 de drone au fost doborâte. Potrivit informațiilor anterioare, o femeie a fost ucisă și trei persoane au fost rănite în urma unui atac cu dronă, inclusiv un copil.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut sâmbătă Statelor Unite să părăsească Orientul Mijlociu, pe fondul discuţiilor indirecte dintre cele două ţări cu privire la programul nuclear al Iranului, şi a calificat statul Israel drept "o tumoră canceroasă periculoasă şi letală în regiune", care trebuie "extirpată", informează Agerpres, AFP şi Reuters.
O întâlnire între preşedinţii rus Vladimir Putin şi respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este "posibilă", cu condiţia ca Moscova şi Kievul să fi ajuns la "acorduri" în prealabil, a declarat Kremlinul sâmbătă, a doua zi după primele discuţii directe de pace dintre cele două părţi din 2022, informează Agerpres și AFP.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.
NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe întinse de teritoriu, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu flancul estic al NATO.
DefenseRomania a organizat azi conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025, unde pe lângă situația de securitate din regiune, un panel special a fost dedicat industriei de apărare. Iar un exemplu de succes în ceea ce privește transferul de tehnologie și producție în România este Cobra II, program despre care apar noi amănunte pozitive.
România urmează să înceapă în această vară asamblarea a mii de drone militare. Inițiativa, bazată pe un transfer tehnologic de la firma americană Periscope Aviation, are ca scop înzestrarea Forţelor Armate Romane cu sisteme aeriene fără pilot. Decizia de produce mii de drone vine ca urmare a unei lecții impuse cu brutalitate de războiul dronelor care face ravagii chiar alături de noi, în Ucraina.
Pe 12 iunie, de Ziua Națională a Rusiei, Ambasada de la București nu a găzduit doar o recepție diplomatică de rutină. A fost scena unei operațiuni de influență executate la vedere, având ca protagoniști doi dintre cei mai controversați actori de pe scena publică românească: senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, vizat de procurorii DIICOT într-un dosar de trădare.
În urma atacului fără precedent al dronelor ucrainene asupra aerodromurilor militare rusești, care a dus la distrugerea a peste 40 de bombardiere, Kremlinul a decis mutarea aviației strategice în baze cât mai îndepărtate de granița cu Ucraina, în principal în Orientul Îndepărtat, după cum se precizează pe canalul Telegram „Agenția” citând analiști din surse deschise.
O bornă sumbră și aproape de neconceput a fost atinsă în Ucraina. Potrivit Statului Major al Ucrainei, coroborat de evaluări din ce în ce mai directe ale serviciilor de informații occidentale, pierderile totale ale Rusiei – personal ucis, rănit sau scos din luptă – au depășit pragul de un milion de militari.
Departamentul de Stat a ordonat oficialilor guvernamentali care nu sunt aflați în situații de urgență să părăsească Irakul.
DEFENSE ROMANIA SECURITY DIALOGUE 2025 – FIRST EDITION - DC Media Group organizează prima ediție a DSD (2025) cu tema „Apărarea României în al patrulea an de război: Industria de apărare și reafirmarea alianțelor euro-atlantice”. Evenimentul reunește importanți oficiali politici, reprezentanți ai industriei de apărare și experți care vor analiza noile provocări geopolitice, revitalizarea industriei și reafirmarea angajamentelor euro-atlantice ale României.
Conform raportului din dimineața de 12 iunie, al Statului Major General (SMG) ucrainean, pierderile forțelor ruse au depășit un milion de oameni, de la începutul războiului.
Pe 11 iunie, Indonezia a ajuns la un acord cu Turcia pentru achiziționarea a 48 de avioane de luptă de generația a cincea KAAN, înregistrându-se astfel prima vânzare internațională majoră a avionului de luptă turcesc.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Unul dintre cei mai mari cumpărători mondiali de arme ar putea da o gură uriașă de oxigen pentru industria militară a Rusiei, grav afectată de război și sancțiuni.
Elbit Systems lansează PAWS-2 (HR), un sistem de avertizare cu infraroșu de nouă generație pentru avioanele de luptă.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
La Chișinău, Moscova a activat un nou instrument în războiul său hibrid purtat împotriva parcursului european al Republicii Moldova, dar mai ales pentru dinamitarea relaţiilor cu România. Aceasta nou instrument nu este o rachetă, nici un tanc, ci ceva mult mai subtil: un partid politic numit „Moldova Mare”. Condus de o politiciană afiliată unui oligarh fugar, sancționat de SUA pentru legăturile sale cu Kremlinul, acest proiect nu este despre istorie. Este o operațiune psihologică menită să submineze Ucraina, să antagonizeze România și să țină Republica Moldova captivă în sfera de influență a Rusiei.
Într-o demonstrație de coordonare tactică ce redefinește regulile jocului în spațiul aerian ucrainean, un pilot de F-16 al Forțelor Aeriene Ucrainene, ghidat de un avion de recunoaștere suedez, a reușit o performanță istorică: doborârea unui avion de superioritate aeriană rusesc, Suhoi Su-35. Incidentul, care ar fi avut loc deasupra regiunii Kursk din Rusia, nu este doar o victorie simbolică, ci dovada materializării unei noi și redutabile capacități aeriene pentru Kiev.
În poligonul militar de la Fort Bragg, în Carolina de Nord, în timpul unei demonstrații militare din 10 iunie 2025, a apărut ceva neașteptat. Lângă parașutiști și elicoptere destinate utilizării în cadrul unor operaţii speciale, stătea un container maritim banal. Dar nu era un container oarecare. Era, de fapt, cel mai nou și poate unul dintre cele mai moderne sisteme de arme ale Armatei SUA: un lansator de rachete complet funcțional, deghizat pentru a fi invizibil în ochii inamicului.
Pentagonul a pus cărțile pe masă. Printr-o alocare de 3,5 miliarde de dolari în bugetul pentru anul fiscal 2026, Departamentul Apărării al SUA a semnalat un angajament ferm pentru F-47, un avion de vânătoare de generația a șasea, proiectat de Boeing pentru a asigura dominația aeriană a SUA pentru următoarele deceniile. Acest avion nu este doar o modernizare; este răspunsul high-tech al Washingtonului la avansul rapid al aviației chineze și la modernizarea continuă a forțelor ruse.
Ieri, Comisia Europeană a debursat a treia plată către România, în valoare totală de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi (net de prefinanțare) în cadrul NextGenEU, instrument ce cuprinde și fondurile din PNRR.
