Rusia și Mali trimit oameni în Burkina Faso pentru a-l apăra pe liderul Traoré de o posibilă lovitură de stat
Se clatină încă o dată echilibrul fragil pe care se bazează Burkina Faso după dubla lovitură de stat care l-a adus la putere pe colonelul Ibrahim Traoré în 2022.
Unități paramilitare ale grupului de mercenari ruși Wagner în Libia.
Ofițerul militar și președintele de tranziție al țării riscă să fie ținta unei noi acțiuni în forță a armatei, în rândurile căreia există nemulțumiri, și din acest motiv ar fi fost dus la loc sigur de serviciul său de securitate, susțin mai multe surse de securitate citate de ziarul "Le Monde", care în reconstituirea unor evenimente din ultimele zile ridică semne de întrebare cu privire la viitorul actualei junte militare.
De miercurea trecută, cu excepția unei apariții publice rapide, Traoré a devenit mai discret, dând putere zvonurilor despre o posibilă revoltă a unei părți a armatei.
Pentru a-l apăra pe Traoré, a dezvăluit postul RFI, între 80 și 120 de soldați malieni și mercenari ruși din fostul grup Wagner, acum integrat în Corpul Africii sub controlul Ministerului Apărării de la Moscova, au ajuns deja în capitala Ouagadougou.
Unitățile ar fi fost destinate orașului Dori, nu departe de Mansila, unde un recent atac revendicat de jihadiștii Grupului pentru Sprijinul Islamului și Musulmanilor (Jnim), afiliat la al Qaeda, a provocat moartea a cel puțin 107 soldați ai armatei burkinabe și răpirea altora.
Site-uri specializate în urmărirea zborurilor au confirmat că un avion închiriat de compania rusă Abakan Air – un Ilyushin (II-76), o aeronavă de transport militar capabilă să găzduiască un număr mare de persoane și cantități mari de echipamente – a zburat de patru ori din Gao, în nordul Mali, până la Ouagadougou, între 15 și 17 iunie, iar apoi efectuează mai multe rute între Bamako și Ouagadougou între 17 și 18 iunie.
Atacul de la Mansila
Potrivit reconstrucției presei locale, colonelul Traoré a fost scos în secret din palatul Koulouba (sediul președinției) din Ouagadougou săptămâna trecută, ca parte a unui protocol de urgență activat după atacul jihadist de la Mansila (la granița cu Nigerul) din 12 iunie și împușcătura care a avut loc a doua zi lângă clădirea în care se afla Traoré.
Definit oficial drept un accident, acest ultim episod s-a soldat cu două proiectile pătrunzând în sediul televiziunii naționale RTB, situat în apropierea președinției, provocând două răni ușoare. În împușcare, potrivit unor surse, au fost implicați membri ai gărzii prezidențiale a lui Traoré, unitate militară care a fost protagonista ambelor lovituri de stat desfășurate în țară, prima la 23 ianuarie 2022 pentru detronarea fostului președinte Roch Marc Christian Kaboré, a doua în septembrie pentru a-l răsturna pe colonelul – el însuși autorul unei lovituri – Paul-Henri Sandaogo Damiba.
Accidentul a provocat, de asemenea, pagube unor vehicule și utilaje parcate în curte, iar o delegație guvernamentală condusă de ministrul Comunicării, Culturii, Artelor și Turismului, Jean Emmanuel Ouedraogo, a sosit rapid la fața locului pentru a constata ce s-a întâmplat.
Considerat unul dintre cele mai grave atacuri suferite de forțele armate din Burkina Faso, atacul de la Mansila a fost definit de unele surse de securitate intervievate drept o rupere a echilibrului militar deja precar al țării.
Condiții pentru o nouă lovitură de stat
În timp ce în jurul taberei militare a orașului se înregistrau bătălii intense, au început să se răspândească zvonuri despre o posibilă revoltă a unei părți a armatei, iar pe rețelele de socializare a apărut un document intitulat "Apel către toți militarii", în care se cere tuturor "soldaților patrioți și luptători” să "rămână mobilizați pentru a pune capăt acestui regim".
Documentul este atribuit unor figuri ale Voluntarilor Patriei (VDP), unitatea de autoapărare formată din cetăţeni privaţi care sprijină armata în lupta împotriva terorismului, şi se adresează militarilor de toate nivelurile (VDP, poliţie, jandarmi).
Potrivit unei surse de securitate, negocierile efective sunt încă în desfășurare în cadrul armatei însăși cu scopul de a organiza o nouă lovitură de stat. Această teză este susținută de numeroasele răpiri și arestări printre angajații armatei, aparținând diferitelor corpuri de armată, care au contribuit la creșterea nivelului de frustrare și furie în rândul gradelor militare.
În țară, de altfel, lista loviturilor de stat - reușite sau încercate - este lungă, iar tulburările din rândurile armatei au contribuit în mod regulat la producerea unor șocuri mai importante la vârful puterii. La 26 septembrie 2023, o lovitură de stat dejucată a dus la arestarea mai multor ofițeri de jandarmerie, la fel cum la 20 ianuarie, o altă încercare de acțiune de forță a implicat ofițeri militari activi, ofițeri expulzați, civili și activiști. Pe lângă episodul din 12 iunie, în 17 mai fuseseră deja înregistrate împușcături în apropierea președinției Ouagadougou, stârnind îngrijorări cu privire la stabilitatea guvernului militar aflat la putere.
Episoadele din ultima săptămână au dat și o demonstrație clară a angajamentelor pe care Burkina Faso, Mali și Niger - apropiate în Alianța Țărilor Sahelului (Aes) - și le-au asumat pentru apărarea reciprocă. Dacă apropierea de Moscova și parteneriatul regional au fost de mult timp elemente palpabile în demonstrațiile pro-juntă desfășurate în urma loviturii de stat dejucate de la Ouagadougou, unde ies în evidență steaguri ale Mali, Nigerului și Rusiei, sosirea în Burkina Faso a aproximativ o sută de soldați malieni și mercenari din Africa Corps este o expresie concretă a apărării teritoriale extinse la o țară aliată.
Operația demonstrează controlul din ce în ce mai mic pe care armata aflată la putere în Burkina Faso îl poate exercita asupra teritoriului lor, din care peste 60 la sută se află în mâinile jihadiste, precum și exercitarea dificilă a autorității pe care tinerii lideri militari sunt chemați să o învețe, rămânând efectiv expuși ambițiilor în schimbare și nemulțumirilor puternice ale generalilor de armată. Este dificil, în acest moment, să identificăm posibilele persoane din spatele unei noi acțiuni forțate.
Cel mai de temut element, locotenent-colonelul Mohamed Arsalane Emmanuel Zoungrana, a fost răpit pe 29 mai de persoane înarmate în timp ce părăsea vila în care a fost reținut de justiția militară și nu se mai știe nimic despre el de aproximativ o lună. Considerat creierul ascuns al primei lovituri de stat împotriva lui Kabore, Zoungrana a fost arestat din nou în decembrie 2022, deoarece se credea că este implicat în noi comploturi.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
