Specialiștii spun că satelitul Kosmos, lansat de Federația Rusă pe 16 mai, a fost plasat pe o orbită care, în esență, îi permite să urmărească un satelit de cercetare american.
„Este vorba de satelitul Kosmos 2576”, a declarat Pavel Podvig, cercetător principal la Institutul ONU pentru Cercetare în Dezarmare din Geneva. A fost lansat în urmă cu două săptămâni, la bordul unei rachete Soyuz, de la cosmodromul Plesetsk din nordul Rusiei.
„Se pare că satelitul este desfășurat în același plan orbital cu un satelit de cercetare imagistică al SUA”, a adăugat Podvig. Satelitul american se află pe o orbită sincronă cu soarele, permițându-i să observe timp îndelungat schimbările survenite într-o zonă.
Satelitul american este considerat a fi o capabilitate militară clasificată, din seria Keyhole 11, potrivit lui Podvig. Lansat în 2021, denumirea sa oficială este SUA 314. Încă din primii ani ai Războiului Rece, SUA au folosit „Keyhole” ca nume de cod pentru sistemele satelitare de culegere a imaginilor.
„Nu poți să plasezi un satelit [și] să-l ții tot timpul aproape de un altul. Dar, în mișcarea lor, se apropie destul de mult unul de celălalt la fiecare câteva zile”, a declarat Podvig subliniind că Rusia declară uneori că aceștia sunt “sateliți inspectori”, o denumire care sugerează că Kremlinul folosește aceste nave spațiale pentru a monitoriza alți sateliți.
Acest lucru “deranjează armata americană", a continuat specialistul, pentru că, dacă o țară poate plasa un satelit pe același plan orbital cu un sistem spațial al unui rival, probabil că este capabilă să deterioreze acel sistem.
„Sunt încă destul de îndepărtați unul de celălalt”, a declarat Podvig, precizând o distanță de aproximativ 50 de kilometri între sateliții american și ruș în punctul cel mai apropiat.
„Dar totuși, după standardele spațiale, este destul de aproape”.
SUA și China au și ele așa-numiții sateliți inspectori, potrivit Victoriei Samson, specializată în problemele legate de securitate spațială militar, din cadrul Secure World Foundation. Țările pot desfășura sateliți inspectori cu multe obiective în minte, cum ar fi să vadă cum arată satelitul unei alte țări; colectarea de informații prin interceptarea comunicațiilor și testarea modului în care se poate afecta capacitatea unui satelit de obținere sau transmitere a imaginilor. Alte opțiuni mai radicale includ lansarea unui proiectil către un satelit sau țintirea acestuia cu arme cu energie dirijată.
„Rusia a lansat un satelit pe orbita joasă a Pământului pe care Statele Unite îl consideră o probabilă armă contraspațială capabilă să atace alți sateliți pe orbita joasă a Pământului”, a declarat ambasadorul american Robert Wood la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU de săptămâna trecută. „Rusia a desfășurat această nouă armă contraspațială pe aceeași orbită cu un satelit al guvernului SUA”.
Statele Unite susțin că Rusia a mai făcut acest lucru și înainte, în 2019 și 2022. Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a declarat că SUA consideră că lansarea satelitului rus are „caracteristici asemănătoare încărcăturilor utile contraspațiale desfășurate anterior”, în acei ani, fără însă a preciza care sunt aceste caracteristici.
Comandamentul Spațial al SUA confirmă aceste evaluări și afirmă că, la fel ca în cazul tuturor lansărilor în spațiu, „va continua să urmărească modul în care se satelitul comportă pe orbită”.
Este o știre falsă, potrivit ministrului adjunct de externe rus Serghei Ryabkov.
„Nu cred că ar trebui să răspundem la vreo știre falsă injectată de Washington”, a declarat diplomatul referitor la îngrijorările SUA, potrivit agenției ruse de presă Tass.
„Întotdeauna am vorbit cu consecvență împotriva plasării armelor de atac pe orbită apropiată de Pământ. Nu este întâmplător că Rusia, împreună cu un întreg număr de alte state, promovează inițiativa de a nu plasa primele armament în spațiu”, a declarat Ryabkov.
Foarte probabil, oficialul rus se referea la dezbaterea de lungă durată din Consiliul de Securitate al ONU, în cadrul căreia SUA și Rusia s-au contrazis pe marginea noțiunilor utilizate atunci când se face referire la armele plasate pe orbite.
Podvig, cercetătorul ONU, a declarat că, pe 20 mai, „Rusia a încercat să adopte o rezoluție care să interzică plasarea armelor în spațiu, care este un fel de temă de lungă durată în politica Rusiei”.
„Însă, după cum am înțeles, reprezentantul SUA a spus: Ei bine, tocmai ați lansat o armă în spațiu”.
Acuzația SUA este cea mai recentă dintr-o serie de astfel de controverse cu Rusia pe tema utilizării spațiului cosmic. Cele două părți se acuză reciproc că acționează cu rea-credință, amândouă susțin că nu vor arme în spațiu, dar ambele dețin forțe militare centrate pe capabilitățile din spațiu.
Administrația Biden le-a spus parlamentarilor în cadrul unor briefing-uri clasificate de la începutul acestui an că Rusia nu a desfășurat încă, dar lucrează la o armă spațială care folosește tehnologia nucleară pentru a distruge sateliții.
Săptămâna trecută, John D. Hill, secretar adjunct al apărării spațiale și antirachetă, a reiterat convingerea SUA că rușii dezvoltă o armă spațială. El a declarat unei subcomisii pentru serviciile armate din Senat că planurile Rusiei includ „un nou satelit care transportă un dispozitiv nuclear”.
„Această capabilitate ar putea reprezenta o amenințare pentru toți sateliții operați de țări și companii de pe tot globul”, a adăugat Hill, „precum și pentru serviciile vitale de comunicații, științifice, meteorologice, agricole, comerciale și de securitate națională de care depinde umanitatea”.
Hill i-a încurajat pe parlamentari să aprobe cererea președintelui Biden privind alocarea a 33,7 miliarde de dolari pentru bugetul spațial, în anul fiscal 2025.
Perioada următoare va fi una foarte încărcată pentru Rusia. După cum notează un forum rusesc de cosmonautică, lansarea din 16 mai care a pus Kosmos 2576 pe orbită este doar a doua dintre cele 18 lansări de sateliți pe care Ministerul rus al Apărării le-a planificat pentru acest an.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zelenski se pregătește pentru o nouă întâlnire cu miză mare cu aliații săi la Ramstein. Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va participa la o reuniune internațională pentru a discuta despre sprijinul militar acordat Ucrainei, care va avea loc în Germania în această săptămână.
Din 2022, NATO a evaluat Rusia drept cea mai semnificativă și apropiată amenințare la adresa securității statelor membre. În 2023, într-o unanimitate politică, s-a convenit că NATO trebuie să fie pregătită, dispusă și capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Pentru aceasta, în primăvara anului 2024, aliaților li s-au prezentat „cerințele minime de capacitate” (MCR) considerate absolut necesare pentru atingerea scopului. Acestea arată în esență ce creștere a capacităților militare consideră comandanții NATO că este necesară pentru atingerea obiectivelor alianței.
Polonia are nevoie de o armată mult mai mare pentru a se apăra în eventualitatea declanșării unui război pe care un general polonez l-a descris drept inevitabil, relatează agenția de presă de stat PAP. „Totul indică faptul că suntem generația care va lupta cu arma in mana pentru a ne apăra țara. Și nici eu, nici niciunul dintre voi nu intenționăm să pierdem acest război”, a declarat șeful Statului Major al forțelor armate poloneze, generalul Wieslaw Kukula, într-un discurs susținut vineri la Academia Militară a Armatei Poloneze din Wroclaw.
Ucrainei i s-ar putea propune „pași mai concreți” în ceea ce privește aderarea să la NATO în timpul viitorului summit Ramstein, a relatat Washington Post la 6 octombrie, citând un diplomat care nu a dorit ca numele lui să fie menţionat. Kievul speră să obțină promisiuni suplimentare de asistență în timpul conferinței din 12 octombrie, care va fi ultima reuniune în acest format înainte de alegerile prezidențiale din SUA de la începutul lunii noiembrie.
Declarațiile recente ale oficialilor americani, inclusiv ale președintelui Joe Biden, cu privire la planurile Israelului de a lovi Iranul, au readus în atenție instalațiile petroliere și nucleare iraniene. Infrastructura energetică a Iranului, a rămas o piatră de temelie a economiei sale în ciuda sancțiunilor SUA, se află acum în centrul tensiunilor geopolitice. Iranul se mândrește cu rezerve de aproximativ 208 miliarde de barili de țiței și 34 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit Companiei naționale iraniene de petrol. Cu toate acestea, activele strategice ale Iranului, inclusiv cele nucleare, sunt acum sub semnul întrebării
Diplomații occidentali și ucraineni acceptă din ce în ce mai mult ideea că baza unui acord de pace pentru incheierea războiul de agresiune purtat de Rusia in Ucraina ar putea fi garanții de securitate semnificative pentru Kiev în schimbul controlului de facto - dar nu legal - al Rusiei asupra teritoriilor temporar ocupate, se precizeaza intr-un editorial publicat in Financial Times.
Ucraina ar putea adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat la 4 octombrie. Unul dintre principalele argumente împotriva acordării statutului de membru Ucrainei în momentul de față ține de clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al NATO care ar atrage imediat Alianța într-un război direct cu Rusia.
Ucraina face progrese constante în lupta să pentru recucerirea Peninsulei Crimeea, la un deceniu după ce „omuleții verzi” ai Rusiei au invadat peninsula pentru prima dată în 2014 - și mai multe progrese majore sunt așteptate în cursul acestui an. Se pare că şi trupele ruse realizează acest lucru, după cum precizează mișcarea de gherilă Atesh care a descoperit o creştere a numărului de sisteme de apărare antiaeriană S-300 desfăşurate lângă podul Kerci din Crimeea ocupată.
Deteriorarea severă a situației de securitate regionale obligă statele arabe să ia măsuri pe viitor împotriva milițiilor paramilitare, a scris consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite pe rețeaua X.
DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 04.10.2024, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysh, a declarat că armata poloneză a devenit a treia ca mărime dintre țările NATO.
Imagini difuzate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) arată rachete transferate din baze subterane pentru a fi utilizate în cadrul unei acțiuni de răzbunare a Iranului împotriva Israelului, denumită ''Operation True Promise II''. IRGC a susținut că atacul a inclus rachete hipersonice Fattah care au avut nevoie de 12 minute pentru a ajunge în Israel și că acestea au lovit cu succes ținte, inclusiv trei baze aeriene israeliene și sediul agenției de spionaj Mossad. Cu toate acestea, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că majoritatea rachetelor au fost „interceptate de Israel și de o coaliție defensivă condusă de Statele Unite” și că a existat un „număr mic de impacturi” în centrul și sudul Israelului.
Poliția de Frontieră a informat Ministerul Apărării Naționale, în dimineața zilei de vineri, 4 octombrie, cu privire la existența unor fragmente de dronă în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluența cu brațul Sf. Gheorghe.
Potrivit presei locale, Estonia nu va putea investi în sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot în următorii 10-15 ani. Această informație provine de la generalul de brigadă Jaak Tarien, un fost comandant al forțelor aeriene estoniene. Acesta a precizat: „Chiar zilele trecute, Israelul a folosit interceptoare care echivalează cu tot bugetul de apărare al Estoniei pentru aproximativ un an în apărarea împotriva unui atac iranian. Trebuie să ne evaluăm în mod realist resursele financiare”, a exprimat Tarien.
Mass-media iraniană a relatat că atacul cu rachete de marți a vizat mai multe baze aeriene israeliene importante. Numeroase articole au susținut că „până la 20 de avioane de luptă stealth F-35 de la baza aeriană israeliană Nevatim au fost distruse”. Aceste afirmații par să reprezinte o formă de propagandă iraniană, menită să influențeze opinia publică și să exagereze succesul atacurilor sale.
După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că țările NATO își vor schimba poziția cu privire la protejarea spaţiului aerian al Ucrainei.
Potrivit informațiilor transmise de publicația TurDef la 3 octombrie 2024, relațiile în domeniul apărării dintre Turcia și SUA ar putea lua o turnură interesanta odată cu posibila vânzare de avioane de vânătoare F-15 către Ankara. Atunci când au fost întrebate despre posibilitatea ca Turcia să achiziționeze avioane de luptă Boeing F-15C Eagle sau F-15EX Eagle II, surse americane și-au exprimat deschiderea față de această idee, declarând: „Ne-ar plăcea să vindem avioanele noastre Turciei”. Cu toate acestea, aceleași surse au precizat că nu au avut loc întâlniri sau solicitări oficiale cu privire la o posibilă vânzare de F-15.
Reprezentanții forțelor armate ale SUA subliniază că studiază în mod constant modul în care forțelor armate ucrainene acţionează pe front în timpul confruntărilor cu forţele ruse de ocupaţie, iar această afirmație este confirmată pe larg în spațiul public. Cu toate acestea, practica arată că structurile analitice ale armatei SUA acordă puțină atenție experienței armatei ucrainene în confruntarea cu trupele ruse. Un indiciu clar în acest sens este faptul că foarte puțini analiști specializați sunt implicați în monitorizarea acestui subiect, potrivit publicaţiei Defence One.
Orientul Mijlociu se apropie din ce în ce mai mult de un război regional în toată regula, Israelul promițând să răspundă atacului cu rachete balistice lansat marți seara de iranieni. „Iranul a făcut o mare greșeală în seara aceasta - și va plăti pentru ea”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu la câteva ore după atacul fără precedent. Iranul și-a apărat poziția împotriva unui război împotriva Israelului, pe care nu îl consideră „necesar”, și a cerut Israelului și aliaților săi să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a agresiunii, care ar provoca un răspuns din partea Teheranului dacă ar avea loc.
NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitatea necesară pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie. Luând cuvântul în cadrul unei conferinţe organizate în cadrul ''Forumului de securitate de la Varșovia'', Hodges a declarat că mulți dintre liderii politici și militari europeni nu recunosc pe deplin realitățile unui posibil război cu Rusia.
Surse militare ruse au afirmat că a fost lansată o bombă foarte puternică asupra orașului ucrainean Vovchansk. Potrivit presei ruse, aceasta ar fi bomba ODAB-9000, denumită și ''Father of Kuzka'' sau ''Father of all bombs''. Această armă ar fi cea mai puternică muniție non-nucleară din lume, cu o putere explozivă echivalentă cu 44.000 kg de TNT.
Ucraina ar fi pregătită să negocieze un posibil compromis teritorial într-un acord de încetare a focului cu Federația Rusă, relatează ziarul The Financial Times.
Guvernul polonez a prezentat recent proiectul său de buget pentru 2025, marcând o nouă etapă în politica națională de apărare. Acest buget, datat 30 septembrie 2024, alocă o sumă record de 32 de miliarde USD pentru cheltuieli militare, reprezentând aproximativ 3,1% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit Army Recognition. Această creștere semnificativă, comparativ cu cele 30 de miliarde USD prevăzute inițial pentru 2024, reflectă hotărârea Varșoviei de a-și moderniza forțele armate ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și Belarusului, consolidându-și în același timp poziția în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Cu ani în urmă, Rusia a început dezvoltarea mai multor arme strategice noi, așa cum le-a numit președintele rus Vladimir Putin, pentru a moderniza forţele armate și a le oferi un avantaj în fața așa-numitului ''Occident agresiv'', în cazul un posibil conflict. Printre aceste arme se număra și rachetă balistică intercontinentală (ICBM) RS-28 Sarmat, cunoscută sub numele de Satan ÎI. După începerea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, racheta a fost oficial declarata operațională, potrivit oficialilor statului rus.
Forțele armate sud-coreene au prezentat sistemul de rachete strategice Hyunmoo-V, care are cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume. Acest lucru a fost semnalat de analistul militar sud-coreean ''Mason'' în pagina sa de X. Complexul a fost prezentat în cadrul unei expoziții de arme înainte de o paradă care va avea loc la 1 octombrie în onoarea fondării Forțelor Armate ale Republicii Coreea.
După un weekend de discuții intense, oficialii americani au declarat că sunt de părere că Israelul plănuiește doar incursiuni mai mici, țintite, în sudul Libanului. Luni, oficialii americani au declarat că sunt convinși că au convins Israelul să nu efectueze o invazie terestră majoră în sudul Libanului.
Raportul Mario Draghi, prezentat în septembrie 2024, conturează o strategie de consolidare a competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii Europene (UE). În centrul acestei analize se află punctul de cotitură pentru politica europeană de apărare. Având în vedere provocările geopolitice în creștere, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile globale, raportul subliniază că Europa trebuie să își reformeze profund mecanismele de apărare pentru a asigura securitatea pe termen lung.
Lumea s-a schimbat dramatic, iar sistemul de apărare bine stabilit și structurat al Occidentului s-a trezit brusc confruntat cu provocări fără precedent. Schimbarea sau realitatea o cere. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu provocat de atacul Hamas asupra Israelului și insecuritatea continuă din regiunea Indo-Pacific au creat amenințări care obligă sistemul de apărare al SUA și NATO în ansamblu să se schimbe rapid. Ce anume trebuie să se schimbe? Și de ce este atât de important? o arata un raport al Institutul Hudson.
Israelul a declarat duminică că efectuează noi atacuri aeriene asupra a „zeci” de ținte ale Hezbollah în Liban după uciderea liderului grupării susținute de Iran, Hassan Nasrallah. Hezbollah a confirmat sâmbătă că liderul său Nasrallah a fost ucis într-un atac israelian asupra unei suburbii din sudul Beirutului cu o zi înainte, dând o lovitură puternică grupării pe care acesta a condus-o timp de decenii.
Forțele ucrainene au lovit arsenalul militar Kotluban din regiunea rusă Volgograd, a informat Statul Major General al Ucrainei pe 29 septembrie. Arsenalul militar a fost utilizat pentru depozitarea și modernizarea rachetelor și artileriei, potrivit Statului Major ucrainean. Drone Shahed de fabricație iraniană fuseseră, de asemenea, aduse la această facilitate cu puțin timp înainte ca atacul să aibă loc.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 22.10.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS au îndeplinit o misiune planificată de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Japoniei.
Korea Aerospace Industries (KAI), producătorul avioanelor ușoare multirol FA-50, a prezentat în aceste zile aeronava în România. KAI și-a manifestat interesul privind o viitoare cooperare cu industria aeronautică din România, în viitorul apropiat, cooperare ce ar urma să aibă la bază aeronavele FA-50.
Chasov Yar se află la 45 de kilometri nord-est pe direcția Pokrovsk pe frontul de Est în Donețk și azi are o importanță strategică în contextul rezistenței Ucrainei în fața invadatorului rus în Donbas.
Eurodeputații au dat undă verde propunerii de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de până la 35 de miliarde de euro.
Ucraina trebuie invitată în NATO cu granițele sale recunoscute la nivel internațional, a declarat luni Volodimir Zelenski.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a apărat marţi prietenia "de neclintit" cu Rusia, în pofida situaţiei internaţionale agitate, la întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, în cadrul summitului grupului BRICS, informează Agerpres, care citează EFE.
Generalul locotenent Ashraf Atwa, comandantul Forțele Navale Egiptene, a dezvăluit că armata și marina posedă capacități aeriene și maritime, precum și capabilitățile și tehnologiile necesare pentru a face față noilor provocări impuse de modelele moderne de război.
Este destul de rar ca o flotă de vehicule militare să fie consemnată la sol în urma descoperirii unei probleme tehnice, un astfel de tratament fiind în general aplicat aeronavelor. La 18 octombrie 2024, Direcția Generală pentru Resurse Materiale (DGMR) din cadrul Ministerului belgian al Apărării a decis să nu mai utilizeze toate vehiculele blindate Mowag Piranha IIIC 8×8 după ce, în timpul lucrărilor de întreținere, au fost descoperite fisuri la nivelul șasiului la mai multe dintre acestea.
La 15 octombrie 2024, guvernul suedez și-a prezentat strategia de apărare pentru perioada 2025-2030. Planul alocă 170 de miliarde SEK (14,9 miliarde EUR) pentru domeniul militar și 35,7 miliarde SEK (3,1 miliarde EUR) pentru apărarea civilă, cu scopul de a crește cheltuielile de apărare la 2,6% din PIB până în 2028. Planul include, de asemenea, o creștere treptată a conscripției, vizând 10 000 de recruți anual până în 2030 și până la 12 000 până în 2035.
Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, şi-a anunţat demisia marţi după o anchetă a serviciilor de securitate care au dezvăluit un sistem de corupţie la scară largă ce le-au permis mai multor responsabili din sistemul judiciar să evite să fie înrolaţi în armată, relatează Agerpres și France Presse.
Într-un interviu acordat site-ului Portal Obronny la 15 octombrie 2024, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că Polonia ia în considerare în mod serios achiziționarea de elicoptere de transport inclusiv CH-47 Chinook, pentru a rezolva a rezolva problemele de natură logistică cu care se confrunta forțele sale armate. Acesta a subliniat necesitatea unor elicoptere mai mari, capabile să transporte încărcături grele și mai multe trupe în zone inaccesibile, facilitând în același timp evacuarea personalului. Ministrul polonez a menționat că o comandă ar putea fi plasata în scurt timp, semnalând o schimbare în strategia logistică a Varșoviei ca răspuns la provocările operaționale și la crizele actuale.
În calitate de membru NATO, Ungaria gândește strategic și își dorește o cooperare mai strânsă cu Saab pentru dezvoltarea avioanelor Gripen.
Referendumul pentru integrarea europeană şi rezultatele alegerilor din Republica Moldova au fost un succes, dar în turul doi va fi folosit şi mai puternic "arsenalul de intimidare a Rusiei", a declarat, marţi, Mircea Geoană, candidat independent la prezidenţiale.
Rușii au schițat planurile de a construi un nou portavion în 2021, iar astăzi discută despre un portavion naval. În prezent, marina rusă are un singur portavion, Admiral Kuznețov, care este cunoscut în primul rând pentru faptul că este într-un continuu proces de reparație. Rapoarte recente sugerează chiar că Rusia ar fi trimis o parte din echipajul acestui portavion pe câmpul de luptă din Ucraina, suficient pentru a formă mai multe batalioane. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă că întregul echipaj a fost ''debarcat la țărm dintr-o dată''.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.
În noaptea de 21 octombrie 2024, operatorii Forțelor de Sisteme aeriene fără Pilot, în colaborare cu alte elemente ale forțelor armate ale Ucrainei, au distrus cu succes sistemul rusesc de rachete sol-aer Buk-M3. Buk-M3, un sistem avansat de apărare antiaeriană evaluat între 40 și 50 de milioane USD, a fost lovit la aproximativ 60 de kilometri de linia frontului.
Există o parte mai puțin cunoscută a vieții personale a unor lideri politici faimoși, în care aceștia au găsit refugiu sau relaxare în jocurile de noroc. Casino-urile nu au fost doar locuri pentru oameni de rând sau personalități din lumea spectacolului, ci și pentru lideri politici care, uneori, au ales să se relaxeze în fața unei mese de blackjack sau să își testeze norocul la ruletă.
Seulul pregătește contramăsuri după presupusa desfășurare de trupe nord-coreene în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei și ar putea furniza Kievului obuze de artilerie de 155 mm. De asemenea, sud-coreenii vor crește cooperarea cu NATO.
Sute de ieșiri în ultimii doi ani au fost efectuate de la baza aeriană Olenya din Peninsula Kola cu rachete de croazieră care vizează Ucraina. Dronele ripostează acum, cu atacuri raportate de cel puțin trei ori în ultimele luni.
Statele Unite au îngrijorări serioase cu privire la asigurarea securității cablurilor submarine care leagă America și Europa. În acest context, Congresul a cerut administrației Biden să protejeze comunicațiile submarine împotriva adversarilor.
Un model al avionului de vânătoare aflat în prezent în curs de dezvoltare de Japonia, Regatul Unit și Italia a fost dezvăluit la Expoziția Internațională Aerospațială de la Tokyo desfășurată în perioada 16-19 octombrie.
Anunțul unui nou ajutor militar pentru Kiev vine înaintea alegerilor prezidențiale din SUA în două săptămâni, pe 5 noiembrie.
John Kirby, coordonator pentru Comunicații Strategice la NSC de la Casa Albă, declară că Rusia a făcut tot posibilul să influențeze cursul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană în Republica Moldova.
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a sosit la Kiev sâmbătă, 19 octombrie, pentru o vizită diplomatică în cadrul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei Andrii Sibiha. Vizita lui Barrot reafirmă angajamentul Franței de a sprijini Ucraina.
Surse militare din Ucraina au informat că, pe octombrie 20, forțele ucrainene au atacat în cursul nopții „cea mai mare fabrică de explozibili” din Rusia și un aerodrom, în cel mai recent atac executat cu drone cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rus.
Rezultatele alegerilor din Moldova, care nu au fost libere, arată o creștere greu de explicat a sprijinului pentru președintele Maia Sandu și orientarea pro-europeană a țării.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au fost distruse peste 50 de tuneluri și alte „infrastructuri teroriste” și că a fost confiscat un depozit de arme unde s-au găsit inclusiv mine și rachete antitanc.
Rezultatele votului de duminică, 20 octombrie, sunt mai importante decât par la prima vedere.
Fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan devenit cel mai mare duşman, clericul Fethullah Gulen a murit la vârsta de 83 de ani în SUA, unde a reuşit să scape din ghearele preşedintelui turc în ultimul sfert de secol, relatează luni AFP.
În contextul „planului de victorie” prezentat de președintele Ucrainei, experții occidentali discută posibilitatea acceptării acestuia de către aliații occidentali ai Kievului. Aceștia analizează, de asemenea, scenariile posibile pentru sfârșitul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hamish De Bretton-Gordon, editorialist la The Telegraph și fost ofițer al armatei britanice, a propus 3 astfel de scenarii și a prezentat consecințele lor pentru Europa și lume.
Pe măsură ce liderii membrilor BRICS se pregătesc pentru cel de-al 16-lea summit de la Kazan, Rusia, una dintre problemele cheie va fi lista tot mai mare a țărilor care doresc să devină parte a acestei organizații.
Serviciile de informaţii sud-coreene susțin că au identificat un inginer nord-coreean specializat în fabricarea rachetelor care a participat alături de forţele ruse la lansarea de rachete balistice asupra Ucrainei, potrivit NHK World Japan.
