Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.

Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.

Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.

Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.

Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.

Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale. 

Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.

Cele 10 țări nord-europene care alcătuiesc Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force - JEF) au convenit să consolideze cooperarea în domeniul securității între ele, precum și să includă Ucraina într-un parteneriat extins cu JEF.

Rusia continuă să mimeze disponibilitatea pentru negocieri și vine cu o serie de condiții pentru a oprii atacurile împotriva Ucrainei.

Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-şi demonstra sprijinul "de neclintit" pentru Ucraina şi, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un "armistiţiu complet şi necondiţionat de 30 de zile", potrivit unei declaraţii comune, arată Agerpres.

Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.

Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).

Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.

Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.

Platforma rusă “Agenstvo” a informat pe 6 mai că, în cadrul luptelor din Ucraina, a fost ucis comandantul Diviziei 76 Desant-Asalt din cadrul Forțelor Aeriene, cunoscută și sub denumirea de Divizia “Pskov”.

India a declarat miercuri dimineață că a efectuat atacuri asupra Pakistanului, la două săptămâni după ce mai mult de douăzeci de civili au fost uciși într-un atac terorist în Kashmirul administrat de India. Guvernul indian a declarat că forțele sale au lovit nouă locații din Pakistan și din partea pakistaneză a regiunii disputate Kashmir. Oficialii militari pakistanezi au declarat că cel puțin opt persoane au fost ucise și alte 35 rănite după ce șase locuri au fost lovite în provincia Punjab și în partea sa din Kashmir.

Ucraina are nevoie de ca aer de sisteme Patriot și alte sisteme de apărare antiaeriană în contextul în care Rusia refuză să semneze un acord de încetare a focului și își continuă atacurile masive împotriva Ucrainei.

La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru

În ciuda pierderilor mari, Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la încercările de a cuceri complet Ucraina, astfel că evoluția ulterioară a războiului va depinde de resursele umane ale Kievului și de ajutorul militar occidental.

O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.

O altă față mai puțin nevăzută a războiului este lipsa forței de muncă în Rusia, un efect direct al mobilizării populației în rândul forțelor armate.

Cotidianul american The New York Times a informat, pe 04.05.2025, citând oficiali de la Washington, că, în viitorul apropiat, Kievul va primi încă un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot. Statele Unite au aprobat transferul acestuia în Ucraina, după ce anterior a acoperit Israelul. Însă, livrarea se va face numai după repararea sistemului.

Un tanc Leopard 2A4 de fabricație germană, utilizat de forțele ucrainene, a rezistat la nu mai puțin de 10 lovituri directe cu drone FPV (First-Person View) pe frontul de est, un eveniment care i-a făcut pe militarii ucrainenei să sublinieze cât de rezistente sunt blindatele occidentale în comparaţie cu tancurilor de fabricație sovietică în fața noilor amenințări de pe câmpul.

Într-o demonstrație uluitoare de inovație militară și capacitate de luptă asimetrică, Ucraina a reușit să doboare, la 50 km vest de Novorossisk, un avion de vânătoare rusesc Su-30 cu ajutorul unei drone navale care a lansat o rachetă R-73. Evenimentul, raportat de surse ucrainene și confirmat ulterior, marchează prima dată în istorie când o dronă maritimă fără pilot reușește să distrugă un avion de luptă inamic.

Potrivit unor statistici prezentate de Statul Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Ucrainei, în luna aprilie a acestui an, Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au lansat 5.272 de bombe de aviație asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean. Această cifră este cea mai mare de la începutul invaziei militare rusești.

În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.

O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.

Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.

La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.

România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.

Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.

Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului. 

Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.

Un tribunal rus l-a condamnat pe Alexander Terekhov, în vârstă de 32 de ani, la închisoare pe viață, în lipsă. El a fost găsit vinovat de trădare. Potrivit Procuraturii Generale a Federației Ruse, fostul marinar rus a fost recrutat de serviciile de informații militare ale Ucrainei pentru a comite sabotaje asupra navei purtătoare de rachete Serpukhov, dotată cu rachete de croazieră Kalibr.

F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16 american, cu elemente inclusiv de generația a 5-a, rămâne un avion alfat la mare căutare nu doar în Europa unde Bulgaria și Slovacia au ales versiunea Viper, dar și în Asia unde SUA urmăresc contracararea Chinei.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.

Într-un comunicat de presă dat publicității astăzi (03.06.2025), Ministerul ceh al Apărării a anunțat că oferta suedeză de prelungire a închirierii a 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen pentru o sumă de 16,695 miliarde de coroane (670 de milioane de euro) a fost aprobată de Colegiul ministerului.

Potrivit imaginilor publicate de surse militare rusești, armata Kremlinului utilizează deja sistemul laser de apărare antiaeriană “Silent Hunter”, fabricat în China, pentru combaterea eficientă a dronelor ucrainene.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.

Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au reiterat marţi că la următorul summit NATO de la Haga (24-26 iunie) vor susţine împreună ca toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice să aloce pentru apărare 5% din PIB, transmit Agerpres și EFE.

O operațiune militară fără precedent, pregătită în secret timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a zguduit Rusia, lovind cinci baze aeriene strategice și provocând daune semnificative flotei de bombardiere cu rază lungă de acțiune a Moscovei. Ceea ce a șocat cel mai mult analişti militari şi experţi în intelligence a fost distanța la care au fost efectuate atacurile, unele ținte aflându-se la peste 4.500 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, mult dincolo de raza de acțiune cunoscută a oricărei arme ucrainene.

Belgia se pregătește să finalizeze o comandă pentru alte 21 de avioane de vânătoare F-35A, mărind flota sa totală la 55 de unități. Această decizie, publicată de De Morgen și programată înaintea viitorului summit NATO de la Haga, face parte dintr-un plan de investiții de 36 de miliarde de euro, menit să modernizeze forțele armate ale țării până în 2035. Decizia subliniază angajamentul Belgiei de a atinge standardele Alianței, în special ținta de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Rusia.

La data de 3 iunie 2025, un avion de vânătoare ucrainean Su-27 a lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană cu o rachetă antiradar AGM-88 HARM, furnizată de SUA. Incidentul, relatat de publicația ucraineană de apărare Militarnyi, a avut loc în sprijinul unui grup de avioane de atac și a implicat un pilot din Brigada 39 de Aviație Tactică a Ucrainei.

România face pași importanți pentru modernizarea și consolidarea industriei sale de apărare, printr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, care vizează atât co-producția de muniție la standarde NATO, cât și achiziția de tancuri Abrams. Această inițiativă subliniază angajamentul României față de securitatea regională și consolidarea flancului estic al NATO.

Pe fondul îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de NATO și față de asigurarea securității europene, Marea Britanie intenționează să își consolideze rolul în cadrul alianței privind descurajarea nucleară. Astfel, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat pe 2 iunie că va pune țara în stare de „pregătire de luptă” pentru a răspunde agresiunii ruse în Europa, în timp ce guvernul britanic explorează noi opțiuni, cum ar fi avioanele de vânătoare purtătoare de armament nuclear, ca parte a planurilor de creștere a contribuției nucleare a Londrei la NATO.

Pe măsură ce războiul modern continuă să evolueze, nevoia de agilitate pe câmpul de luptă devine tot mai stringentă. Un exemplu elocvent al acestei tendințe este reprezentat de adoptarea rapidă a dronelor FPV (First-Person View), care au devenit un instrument esențial în conflictele contemporane. Aceste drone, utilizate la început în scopuri civile, s-au transformat în piese cheie ale arsenalului tactic, iar acum, inovații precum micro-fabricile mobile promit să revoluționeze modul în care forțele armate se aprovizionează cu ele.

Fostul secretar de stat american, Mike Pompeo, consideră că Statele Unite nu au făcut suficient pentru a opri războiul Rusiei și a restabili pacea în Ucraina în 2014. Pompeo, care a condus diplomația americană între 2018 și 2021 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a făcut declarații pe acest subiect în timpul celei de-a doua ediții  (31 mai) a Forumului de Securitate a Mării Negre de la Odessa”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni omologului său român Nicușor Dan, în cadrul unei întâlniri la Vilnius, pentru 'asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României', se arată într-o postare de pe Facebook a liderului de la Kiev.

Nu mai e niciun secret că ucrainenii au reușit să distrugă sau să avarieze 41 de bombardiere rusești, într-o operațiune demnă de scenariu de film hollywoodian. Și, cu jumătate, de gură, rușii recunosc lovitura de proporții încasată. Ea e cu atât mai mare cu cât aceste bombardiere „scoase din joc” de ucraineni nu se mai produc. Avioanele erau folosite intens pentru lovirea ucraineni de către aviația militară a ocupantului.

A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat la nici o oră după începere luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci, aceste discuţii intervenind la o zi după un atac masiv ucrainean cu drone asupra unor aerodromuri ruseşti pe care staţionau bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară, relatează Agerpres și Reuters.

„Prea multe dintre forțele sale au blindajul slab și sunt insuficient înarmate”, precizează un fost director pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA, cu referire la tehnica de luptă folosită de forțele ameicane.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni că există "o îngrijorare privind securitatea pe termen lung în Regiunea Mării Negre, inclusiv în Republica Moldova".

Surse rusești și portale de propagandă rusă au informat, pe 02.06.2025, că Washingtonul și-a avertizat aliații europeni că Rusia pregătește “un răspuns disproporționat” la atacurile asupra bazelor sale strategice. Avertizarea vizează acordarea timpului necesar ca specialiștii militari britanici, francezi și germani să părăsească teritoriul Ucrainei.

Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, a acordat un interviu pentru DefenseRomania, în cadrul căruia a discutat despre industria de apărare italiană, dar și relațiile bilaterale dintre Italia și România. 

După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.

Guvernul britanic dorește să achiziționeze 12 noi submarine nucleare care vor transporta arme convenționale la bord, potrivit unui anunț făcut de Cabinetul prim-ministrului Keir Starmer, duminică seară.