Anterior, într-o scurtă analiză, am precizat că, în ciuda tuturor relaţiilor tensionate din ultimii ani pe care Turcia le are cu Statele Unite, ca urmare a achiziţionării unor sisteme S-400 din Rusia, Ankara poartă acum discuţii cu compania americană Lockheed Martin pentru a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 şi aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele aflate deja în serviciul Forţelor Aeriene Turce.
La momentul publicării acestei analize am precizat că acordul prin care Turcia vrea să achiziţioneze 40 de avioane F-16 de la compania Lockheed Martin trebuie să treacă prin procesul de aprobare al vânzărilor militare externe, care este supus validării de către Departamentul de Stat al SUA, precum și de către Congresul SUA – care poate bloca această vânzare.
Trebui precizat că acesta achiziţie ar urma să aibă loc într-un moment în care relaţiile dintre SUA şi Turcia nu sunt cele mai bune.
Achiziția S-400 de către Ankara în 2017 a generat o lungă şi continuă stare de tensiune diplomatică între Turcia şi Statele Unite, deoarece Washingtonul consideră că achiziționarea acestor sisteme ruseşti reprezintă un risc major pentru apărarea și interoperabilitatea la nivelul NATO.
După livrarea primului sisteme S-400 în Turcia, în iulie 2019, Washington a decis să excludă Turcia din programul F-35 Joint Strike Fighter în cadrul căruia companiile turcești din industria aeronautică au jucat un rol destul de important prin construirea şi furnizarea mai multor componente.
După ce informaţia privind intenţiile Turciei de a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 a fost ’’cap de afiş’’ pe mai multe site-uri de specialitate din domeniul militar, preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că Statele Unite sunt cele care au propus vânzarea acestor avioane, în schimbul investiţilor pe care Ankara le-a făcut în programul F-35, din care Ankara a fost exclusă, a relatat ieri AFP, citată de Agerpres.
Ankara cere acum o compensaţie pentru excluderea sa din programul american F-35 Joint Strike Fighter, în special pentru plata de 1,4 miliarde de dolari efectuată înainte de excluderea să.
„Am ridicat această chestiune în discuţiile noastre. Acordăm importanţă dialogului pentru a găsi o soluţie la această problemă”, le-a declarat duminică jurnaliştilor preşedintele turc Erdogan pe un aeroport din Istanbul, înainte de a pleca într-un turneu în Africa.
Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este „bineînţeles legat de problema F-35”, a spus el, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.
„Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.
La nici o zi după declaraţia lui Erdogan, președintele Industriei de Apărare a Turciei, Ismail Demir, a declarat că dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16, Ankara se se poate reorienta către aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Citat de mass-media rusă, șeful Președinției Turce a Industriilor de Apărare, Ismail Demir, a declarat la postul turc de televiziune Kanal 7 că Ankara este dispusă să cumpere avioane de luptă Su-35 și Su-57 din Rusia dacă SUA blochează vânzarea avioanelor de luptă F-16.
"Dacă procesul [achiziționarea și actualizarea F-16] nu aduce rezultate, atunci Turcia nu va rămâne fără alternative. Dacă este necesar, tema Su-35 și Su-57 poate fi deschisă oricând. Industria noastră va face totul pentru a ne asigura securitatea, și dacă este nevoie de ceva în plus, atunci putem găsi întotdeauna o cale de ieșire", a spus Demir.
Sfârşitul anului 2020 a adus pentru Turcia un pachet de sancţiuni din partea Statelor Unite, o decizie mult aşteptată, ca urmare a unui lung şir de solicitări înainte de Washington ca Ankara să nu dispună testarea sistemul rusesc S-400. Sancțiunile impuse sunt în conformitate cu legea CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruseşti din domeniul industrie de apărare.
Sancţiunile includ interzicerea tuturor licenţelor de export americane către SSB şi îngheţarea activelor, precum şi restricţii de viză pentru Ismail Demir, şeful agenţiei turce. Cu alte cuvinte, pe baza acestor sancţiuni, Washingtonul se va abține să îi acorde orice licență de export Turciei. Sancţiunile au venit la aproape trei ani de zile de cânt Moscova şi Ankara au bătut palma pentru acest tip de sisteme.
Turcia intenţiona să cumpere peste 100 de avioane F-35, dar până în 2019, anul în care a fost exclusă din programul F-35, Ankara plasase o comandă pentru 30 de astfel de avioane.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de luptă ucrainean MiG-29 a distrus un punct rusesc de control și lansare pentru drone FPV. Punctul distrus a fost localizat în sudul Ucrainei, potrivit unui videoclip publicat de canalul de Telegram Sonyashnyk, care este asociat cu Forțele Armate ale Ucrainei.
Rachetele HIMARS sunt victima propriului succes. GMLRS și HIMARS au devenit componente cheie ale eforturilor de apărare ale Ucrainei împotriva invaziei rusești, dar eficiența lor pe câmpul de luptă a crescut cererea globală, ceea ce riscă să dezechilibreze stocurile SUA.
Situația creată în jurul achiziționării de către Turcia a aeronavei europene Eurofighter Typhoon arată, printre altele, că avantajul producției în comun a unui avion ajunge în anumite circumstanțe să devină o problemă când vine vorba de vânzarea către o terță parte, chiar dacă aceasta din urmă este o țară aliată. Aceasta este una din lecțiile ce trebuie învățate din tentativa fără sfârșit a Turciei de a achiziționa avioane europene.
"Rușii verifică pregătirea sistemelor noastre de apărare antiaeriană”, au declarat polonezii.
Grupul francez de apărare Thales are un portofoliu care cuprinde de la radare de luptă, până la sisteme din domeniile Cyber sau Aerospațial. Per total, Thales a înregistrat vânzări trimestriale de 4,96 miliarde de euro, în creștere cu 9,9% față de primul trimestru din 2024, în timp ce vânzările din segmentul Apărare au totalizat 2.685 milioane euro, în creștere cu 16,5% față de primul trimestru din 2024.
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Portugalia a făcut un pas decisiv către modernizarea forțelor sale aeriene, afirmându-și intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 Lightning II, construit în SUA, ca succesor al flotei sale învechite de F-16 Fighting Falcon. Anunțul, făcut de generalul Jooo Cartaxo Alves, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (CEMFA), în cadrul Conferinței portugheze pentru Apărare Națională din 22 aprilie 2025, indică o schimbare importantă adusă strategiei de apărare a Portugaliei.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane din Federația Rusă, parte a comapaniei de stat Rostec, a anunțat că, pe 19.04.2025, un nou lot de bombardiere de front modernizate de tip Su-34M a fost furnizat la trupe.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Industria de apărare din Franța ridică ștacheta și propune un avion spațial. Ceea ce nu au reușit să finalizeze nici rușii și nici americanii în perioada Războiului Rece, cu ambițioasele programe MiG-105 și X-20 Dyna Soar.
Autoritățile ucrainene au raportat, pe 12 aprilie, moartea căpitanului Pavlo Ivanov, în vârstă de 26 de ani care, pilota un avion tactic multirol F-16. Tragedia s-a produs în timpul îndeplinirii unei misiuni de luptă. Președintele Volodimir Zelenski i-a acordat titlul de Erou al Ucrainei. Potrivit surselor BBC, avionul lui Ivanov a fost probabil doborât de o rachetă rusească.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
India a aprobat achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale din Franța pentru Marina Indiană, au declarat miercuri sursele Reuters.
Războiul din Ucraina ne-a arătat de mai multe ori că în conflictele moderne dronele joacă un rol important, chiar dacă ele nu vor înlocui prea curând tehnica clasică. Un alt asemenea exemplu a avut loc în urmă cu câteva zile când ucrainenii au reușit să distrugă un bombardier strategic Tu-22, adânc în teritoriul Rusiei, care tocmai ce aterizase. Bombardierul a fost „vânat” și lovit de o dronă ucraineană.
Belgia este pe deplin angajată să ajute Ucraina să-și construiască mai multe capacități de autoapărare.
U.S. Air Force a decis să monteze kitul Scorpion pe toate căștile piloților americani de F-16 Block 40 și 50. Scorpion va înlocui sistemul actual și va oferi o soluție comună Scorpion HMD pentru toate avioanele F-16 aparținând US Air Force, Air National Guard și USAF Reserve.
Sursele de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, pe 07.04.2025, cerul european a fost martorul unei intense activități de cercetare aeriană desfășurate de forțele NATO, cu mai multe aeronave angajate în misiuni de cercetare strategică și monitorizare.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
