“Faptul că există un anumit potențial de conflict, să spunem că este adevărat. Dar niciun inel nu se micșorează. Există un potențial de conflict în întreaga lume, care, din păcate, acum tinde să crească... Desigur, nu putem decât să regretăm că o parte din acest potențial este concentrată în jurul granițelor noastre. Vorbim într-adevăr despre țări apropiate de noi și mă refer aici la Belarus, Armenia, Azerbaidjan și Kârgâzstan”, a precizat Peskov.

Reprezentantul Kremlinului a menționat că Rusia este interesată de o situație stabilă, de pace și prosperitate în statele vecine.

Cotidianul Vzglyad, care a preluat aceste informații, reamintește faptul că, în ultimele luni, situația s-a tensionat în Republica Belarus, după alegerile prezidențiale. Pe 23 septembrie, Aleksandr Lukașenko a preluat în mod oficial un nou mandat de președinte ale republicii.

Prima țară care nu l-a recunoscut pe Lukașenko drept președinte legitim al Republicii Belarus a fost Slovacia. De asemenea, acesta nu a fost recunoscut în Germania, Polonia, Estonia, SUA, Japonia și în alte țări. Ministerele de Externe din Marea Britanie, Ucraina, Canada și Slovenia au condamnat „inaugurarea secretă” a lui Lukașenko în noul mandat de președinte. UE a numit această inaugurare „insuficient de legitimă”, în timp ce acțiunile de protest continuă în Belarus.

La sfârșitul lunii septembrie, în Nagorno Karabah a reizbucnit conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Ulterior, președintele azer, Ilham Aliyev, a anunțat înaintarea trupelor în Karabah, iar armata azeră a publicat un videoclip cu distrugerea echipamentelor militare ale Armeniei.

Comentariul autorului: În urma desființării Tratatului de la Varșovia și a dizolvării fostei URSS, sferele de influență rusești s-au restrâns în mod dramatic. Autoritățile de la Moscova au pierdut controlul, progresiv, asupra statelor din Europa de Est, mai întâi în Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria, după care în România și Bulgaria. Au urmat apoi statele din proximitatea Federației Ruse, respectiv Ucraina și Georgia, dar și Azerbaidjanul și Uzbekistanul.

Astfel, între aliații Federației Ruse au mai rămas doar cinci state, care fac parte, alături de Moscova, din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care este considerată „versiunea rusească a NATO”. Este vorba despre Armenia, Republica Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Turkmenistan. După cum se poate constata, în prezent, trei din cele cinci state aliate ale Moscovei se confruntă cu probleme grave de instabilitate: Republica Belarus este sufocată de protestele împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko, Armenia a fost atrasă într-un nou conflict cu Azerbaidjanul pentru Nagorno Karabah, iar, în ultimele zile, noi proteste de stradă au izbucnit și în Kârgâzstan, unde primul-ministru și-a prezentat demisia și a fost înlocuit din funcție.

Cu toate că reprezentanții ruși neagă acest lucru, instabilitatea cuprinde nu numai statele vecine, ci chiar și regiuni din interiorul Federației Ruse. Este vorba, în primul rând, de Ținutul Habarovsk din Extremul Orient, unde, recent, au avut loc proteste împotriva președintelui Putin, ca urmare a reținerii guvernatorului acestei regiuni.

Este adevărat și faptul că și alte zone ale lumii, inclusiv din spațiul occidental, au parte de instabilitate și de reașezări politice, economice și sociale. Să nu uităm faptul că SUA s-au aflat recent în pragul unui război civil, Uniunea Europeană este slăbită ca urmare a Brexit-ului și a blocajului înregistrat în prima parte a acestui an din cauza pandemiei de coronavirus, iar NATO se confruntă cu „rebeliunea” Turciei.

Potrivit specialiștilor, aceste probleme globale pot să degenereze într-un nou război mondial, care să reașeze ordinea globală, sau pot reprezenta cutremurele mici, care descarcă tensiunile și calmează situația.