Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în data de 19 septembrie 2024, începând cu ora 13.00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi sunt incluse următoarele subiecte:
1. Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse.
2. De asemenea, vor fi discutate implicaţiile conflictului din Ucraina pentru România, mai ales în contextul repetatelor pătrunderi ale dronelor rusești pe teritoriul României.
Amintim că țara noastră încă nu și-a adaptat cadrul legislativ, iar avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene române nu pot distruge dronele care intră în spațiul aerian al României decât dacă urmează o serie de proceduri care se aplică în cazul aeronavelor pilotate de echipaj uman.
Ce s-a decis în CSAT: În comunicatul CSAT, dat publicității după încheierea ședinței, se arată că ”S-au discutat măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate, care să fie implementate la nivel național, precum și cu sprijinul Aliaților în cadrul NATO”.
3. Pe agenda CSAT se mai află și Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2025 - 2034. Postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare.
Ce s-a decis în CSAT: ”Pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război”.
Se dorește ca, în viitor, să existe alocări bugetare mai consistente pentru industria de apărare, dublate de parteneriate între industria românească de apărare și companii străine: ”În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România (...) prin atragerea de tehnologii noi, performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu,”
4. Totodată, se vor discuta oportunităţile oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. În acest sens, este evocată "asigurarea ireversibilităţii parcursului european" al ţării vecine.
Ce s-a discutat în CSAT: au fost subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. ”Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat.”
5. De asemenea, membrii CSAT vor discuta şi despre Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună.
”Noul Pact stabilește un nivel de ambiție superior al UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea și robustețea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a crește eficiența și viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor, în condițiile unor resurse limitate”, se arată în comunicatul privind discuțiile care au avut loc în CSAT.
Documentul CSAT integral, AICI.
Anterioara şedinţă a CSAT a avut loc la 20 iunie 2024. Membrii CSAT au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. Donaţia se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent.
La şedinţa CSAT din 21 februarie 2024, principala temă abordată a fost situaţia gravă de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România. Membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în contextul actual.
La şedinţa CSAT din 6 iulie 2023, a fost analizată şi implicarea României în crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16.
În cadrul şedinţei din 1 martie 2022 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a decis consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.
Material în curs de actualizare...
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
La încheierea summitului statelor membre ale Uniunii Europene Euroasiatice, care s-a desfășurat în stațiunea Igora din regiunea rusă Leningrad, la finalul anului 2024, Alexander Lukașenko a declarat, pe 26.12.2024, că Republica Belarus este gata să desfășoare pe teritoriul său până la zece rachete balistice rusești cu rază medie de acțiune de tip Oreșnik.
Trecem iarna cu gaz românesc, avem suficient, ba mai mult, avem și mici cantități pentru export, cum e cazul Republicii Moldova, a declarat chiar ministrul Energiei, Sebastian Burduja care a subliniat că există multă dezinformare în sistemul energetic.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău, de un miliard de dolari (!), care însă nu a fost confirmată de niciun audit internațional ci „umflată din pix” cu scopul de a ține Moldova sub sfera rusă de influență.
Aproximativ două milioane de hondurieni trăiesc în Statele Unite, majoritatea fără acte, iar banii trimişi de aceştia contribuie cu peste 25 la sută la produsul intern brut al Hondurasului.
Preşedinta Hondurasului, Xiomara Castro, a ameninţat miercuri că va închide bazele militare americane din ţara sa dacă preşedintele ales al SUA, Donald Trump, va pune în aplicare ameninţarea de a expulza în masă hondurieni după preluarea mandatului, notează Agerpres și AFP.
Potrivit acestuia, China, Rusia, Coreea de Nord și Iran conlucrează pentru a amenința ordinea internațională.
Agenția americană pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) lansează o inițiativă ambițioasă numită „Teoria minții”, menită să îmbunătățească procesul decizional în domeniul securității naționale.
Gazprom a sistat livrările de gaze către Republica Moldova, iar regiunea transnistreană este cea mai afectată de măsura concernului energetic rus.
Pentru simularea unui război cu Japonia și Coreea de Sud, armata rusă a întocmit o listă detaliată a țintelor din ambele țări pentru pregătirea soldaților săi.
Autoritățile locale din capitala Ucrainei au anunțat, pe 01.01.2025, că patru persoane au fost rănite la Kiev în urma unui atac al dronelor rusești efectuat în primele ore ale noului an.
România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00,00, membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen, după 18 ani de la momentul integrării în Uniunea Europeană. Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume iar acesta este un vis împlinit după mulți ani pentru România.
Nimeni nu poate opri "reunificarea" Chinei cu Taiwanul, a declarat preşedintele Xi Jinping marţi în discursul său de Anul Nou, adresând un avertisment clar către ceea ce Beijing percepe drept forţe pro-independenţă în interiorul şi în exteriorul insulei de 23 de milioane de oameni, relatează Agerpres și Reuters.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău; în urma efectuării unui audit internațional, datoria pretinsă de Moscova nu a fost confirmată.
Unitatea italiană din Libia participă la o serie de misiuni, precum educație, instruire, consultanță, asistență și îndrumare, inclusiv cu echipe mobile și unități de ajutor și suport medical.
Avionul chinez de antrenament L-15 Flacon (în denumirea chineză JL-10) a reușit să se impună în fața competitorilor europeni într-un stat din Africa de Nord. E vorba de Maroc.
Președintele Klaus Iohannis a transmis românilor un mesaj cu prilejul Anului Nou.
Disputele dintre Budapesta și Bruxelles au împiedicat capacitatea economiei Ungariei de a evita recesiunea și subminează candidatura din 2025 a premierului Viktor Orban pentru un nou mandat de premier, arată o analiză The Financial Times.
În schimbul de felicitări de Anul Nou cu președintele rus Putin, Xi a lăudat încrederea reciprocă și coordonarea strategică.
Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația, actualul șef al statului, Zoran Milanović, candidatul social-democraților de opoziție, a obținut aproape jumătate dintre voturi.
Premierul slovac Robert Fico a scris o scrisoare deschisă celor mai înalți reprezentanți ai Uniunii Europene în legătură cu oprirea planificată a furnizării de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei către Slovacia și Europa de Vest de la 1 ianuarie 2025. În document, el acuză Ucraina de acțiune unilaterală și a cerut conducerii Uniunii să acorde mai multă atenție acestei probleme.
Fostul președinte al SUA și câștigător al Premiului Nobel pentru Pace Jimmy Carter a murit la vârsta de 100 de ani, în oraşul său natal din statul Georgia din sud-estul SUA.
Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
