Potrivit mai multor surse media rușii ar putea să deschidă o linie de producție externă pentru avioanele de luptă Su-35, dar și pentru Su-30.
Potrivit ziarului Pravda.sk, israelienii au stabilit prețul la 554 de milioane de euro fără TVA. „Barak israelian va deveni astfel baza umbrelei protectoare a Slovaciei. Acesta va fi completat de avioane de vânătoare F-16 și radare moderne”, arată pubilcația.
Ministrul slovac al apărării, Robert Kaliniak, a subliniat că sistemul Barak MX va fi livrat cu rachete cu o rază extinsă de până la 150 de kilometri. „Oferă o protecție adecvată pe întregul teritoriu al Republicii Slovace”, a spus ministrul.
”Discuția s-a încheiat și finalizăm ultimele modificări la contractul radar, unde adăugăm mai multe radare pentru o acoperire 100% a teritoriului”, a declarat Kaliniak.
Kaliniak a confirmat că prima baterie ar trebui să ajungă în Slovacia la sfârșitul anului viitor sau la începutul lui 2026.
După ce a donat Ucrainei sistemul S-300, Slovacia are doar sistemul de rachete antiaeriene 2K12 KUB, care a fost introdus în arsenal între 1978 și 1983. Această tehnologie este deja la sfârșitul duratei de viață și este învechită din punct de vedere tehnic. „Nu se poate asigura aprovizionarea cu piese de schimb din Federația Rusă”, a avertizat Ministerul Apărării.
Pentru a proteja spațiul aerian slovac, Germania a donat două sisteme Mantis cu rază scurtă de acțiune. De asemenea, după donarea avioanelor MiG-29 ale Slovaciei, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene cehe, poloneze și ungare ajută și Slovacia să își protejeze spațiul aerian.
Sistemul de apărare a cerului constă din trei elemente de bază:
radare pentru a detecta o potențială amenințare,
lansatoarele,
rachetele interceptoare.
Slovacia a contractat, încă din 2021, o parte importantă a apărării aeriene – senzorii. Primele radare ar fi trebuit să vină încă din 2023, ministerul slovac al Apărării a anunțat că primele două radare 3D cu rază medie vor sosi abia la sfârșitul acestui an.
Potrivit contractului, Slovacia va achiziționa a 17 radare de la aceeași companie israeliană IAI, care produce și Barak. Este vorba despre șase radare cu rază medie, capabile să detecteze amenințări la o distanță de până la 400 de kilometri (3D RL ELM-2084M-MMR) și încă 11 radare care să exploreze spațiul aerian la o scară mai mică - până la 150 de kilometri. Achiziția de echipament militar a costat 148 de milioane de euro cu TVA inclus.
Ministerul slovac spune că a folosit întârzierea livrării radarelor pentru a negocia condiții mai favorabile pentru achiziționarea Barak MX, deoarece este același producător. ”În locul rachetelor planificate inițial cu o rază de acțiune de 75 km, am primit rachete cu o rază extinsă de 150 km”, spune Kaliniak.
Un alt avantaj al sistemelor israeliene este mobilitatea lor. Pot fi puse în funcțiune în câteva minute și funcționează chiar și pe teren dificil. Ministrul a spus că bateriile nu vor avea locații permanente: „Trebuie să schimbăm constant acele locații pentru că sunt supuse unui spionaj foarte puternic”.
BARAK MX System / IAI
Potrivit producătorului, BARAK MX permite integrarea apărării aeriene la sol (GBAD) și a apărării aeriene navale într-o rețea comună multistratificată. Spre deosebire de rachetele aer-aer transformate în utilizare sol-aer, interceptoarele BARAK MX au fost proiectate inițial ca rachete sol-aer cu o dimensiune și un diametru optime.
Unul dintre interceptoarele utilizate în sistemul BARAK MX este Barak ER (Extended Range) cu rază de 150 km.
Pe lângă Barak ER, sistemul BARAK MX încorporează și racheta Barak LR (rază lungă) de 70 km
Al treilea interceptor este racheta Barak MR (Rază medie) de 35 km, care oferă un strat suplimentar de apărare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Potrivit mai multor surse media rușii ar putea să deschidă o linie de producție externă pentru avioanele de luptă Su-35, dar și pentru Su-30.
SUA dezvoltă intens noul B-21 Raider, bombardierul de generația a 6-a, de altfel primul avion de ultimă generație. E de așteptat ca anul acesta Forțele Aeriene americane să acorde companiei Northrop Grumman un al doilea contract privind producția.
Forțele americane din Pacific vor conduce în vara anului 2025 un exercițiu la o scară nemaivăzută în istoria recentă a Aviației Militare a SUA: aproape 300 de avioane care vor acționa din 25 de locații. Este vorba despre exercițiul la scară largă din Pacific REFORPAC („Return of Forces to the Pacific”) planificat pentru vara anului următor.
Un avion de cercetare radioelectronică de tip RC-135W Rivet Joint al Forțelor Aeriene Regale (RAF) ale Marii Britanii, care aparține Escadrilei 51 de la Baza Aeriană Waddington, centrul flotei de informații, supraveghere, achiziția țintelor și recunoaștere, a scris istorie devenind primul de acest gen care a traversat complet granițele de est ale NATO, de la punctul cel mai sudic al Mediteranei din Grecia și până în nordul îndepărtat al Norvegiei.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România din Norvegia au aterizat joi, 24 octombrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.
Statele Unite au aprobat recent o modernizare semnificativă a flotei poloneze de avioane de luptă F-16 Viper, la un cost estimat de 7,3 miliarde de dolari. Acest efort de modernizare, care va viza 48 dintre avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Poloneze, subliniază o mișcare strategică a Poloniei de a-și spori capacitățile militare într-un peisaj geopolitic în schimbare.
Franța şi-a luat angajamentul să furnizeze Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000-5, dar în acelaşi timp este obligată să creeze un centru special de instruire la o bază aeriană. Primul lot de avioane de luptă franceze Mirage 2000-5 destinat Ucrainei, care ar urma să fie livrat în prima parte a anului 2025, ar consta în doar trei aeronave. Cu toate acestea, este important să subliniem că Parisul nu a precizat niciodată câte dintre aceste avioane vor fi furnizate Ucrainei și nici când, deoarece a preferat să facă din acest transfer de aeronave un subiect tabu.
Numărul anunțat de tineri piloți ucraineni instruiți depășește cu mult numărul oficial cunoscut de avioane de luptă promise Ucrainei. Forțele Aeriene ale Ucrainei sunt cu un pas mai aproape să depăşească unul dintre obstacolele cu care se confrunta în calea primirii mai multor avioane de luptă occidentale. Pentru că atunci când a venit vorba de transferul avioanelor F-16 către Ucraina, una dintre probleme a fost, într-adevăr, formarea piloților pentru aceste aeronave.
Conducerea Fabricii de Avioane Craiova susține că în acest moment la Craiova sunt gata trei avioane IAR-99SM Standard Modernizat din cele zece. Doar că nu pot fi livrate deoarece omologarea nu s-a încheiat.,
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 22.10.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS au îndeplinit o misiune planificată de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Japoniei.
Korea Aerospace Industries (KAI), producătorul avioanelor ușoare multirol FA-50, a prezentat în aceste zile aeronava în România. KAI și-a manifestat interesul privind o viitoare cooperare cu industria aeronautică din România, în viitorul apropiat, cooperare ce ar urma să aibă la bază aeronavele FA-50.
În calitate de membru NATO, Ungaria gândește strategic și își dorește o cooperare mai strânsă cu Saab pentru dezvoltarea avioanelor Gripen.
Un model al avionului de vânătoare aflat în prezent în curs de dezvoltare de Japonia, Regatul Unit și Italia a fost dezvăluit la Expoziția Internațională Aerospațială de la Tokyo desfășurată în perioada 16-19 octombrie.
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a sosit la Kiev sâmbătă, 19 octombrie, pentru o vizită diplomatică în cadrul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei Andrii Sibiha. Vizita lui Barrot reafirmă angajamentul Franței de a sprijini Ucraina.
Pe rețelele de socializare circulă un videoclip cu un avion de vânătoare rusesc de generația a cincea de tip Su-57 cu două rachete Kh-59M2 Ovod-M2 amplasate în punctele de prindere de sub aripi. Acest lucru a nedumerit serios o serie de experți, care au denumit această decizie ilogică.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lăudat sâmbătă „eforturile de cooperare” ale „dragului prieten” Olaf Scholz, în ciuda divergențelor persistente între cei doi lideri privind războiul din Gaza. Erdogan folosește termenul „genocid” pentru a descrie situația din Gaza, o formulare pe care cancelarul german nu o acceptă, susținând în schimb că „Israelul are dreptul să se apere, dar trebuie să respecte dreptul internațional”.
Avioanele ucrainene F-16 sunt acum oficial autorizate să țintească aerodromurile rusești. Acest anunț a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, la sosirea sa în contextul reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles. Țările de Jos au furnizat deja Ucrainei avioane F-16, care sunt în prezent utilizate în operațiuni active de luptă, a confirmat Brekelmans.
Joi, 17 octombrie, în jurul orei 17.00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională.
Germania a mobilizat avioane de vânătoare din cauza unui avion de recunoaștere rusesc Il-20. Acesta a zburat în apele internaționale ale Mării Baltice, potrivit Forțelor Aeriene Germane. După cum au informat forțele aeriene germane, un avion rusesc zbura fără comunicații radio și fără un plan de zbor între insula germană Rügen și insula daneză Bornholm. Acesta a intrat în apele internaționale aflate deasupra Mării Baltice.
Ucraina nu va dispune, din păcate, până la finalul acestui an de o escadrilă completă de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon. Și acest lucru nu are legătură cu întârzierea calendarului livrărilor, ci mai degrabă cu strategia privind pregătirea piloților ucraineni, care se află inclusiv la centrul de la Baza 86 Borcea din România.
Franța va putea furniza Ucrainei doar „puțin mai mult” de două miliarde de euro până la sfârșitul anului, în loc de cele trei promise, a declarat ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, relatează Politico. „La începutul anului 2024, a fost luată o decizie politică potrivit căreia această asistență ar putea ajunge la 3 miliarde de euro. De fapt, vom depăși 2 miliarde de euro, dar nu 3 miliarde de euro”, a declarat Lecornu.
La 5 octombrie 2024, Rusia și-a doborât propriul vehicul aerian de luptă fără pilot S-70 Okhotnik în timp ce zbura spre vest deasupra liniilor frontului. Probabil că Rusia a pierdut controlul UCAV-ului și a luat decizia de a distruge aeronava pentru a evita ca aceasta să cadă în mâinile adversarilor, informează Defense Intelligence din Regatul Unit.
Kaan - primul avion de generația a 5-a construit de turci - ar putea să dea lovitura pe piața externă. Date încă neoficiale, dar preluate de media internațională, arată că s-au purtat deja discuții pentru o posibilă vânzare externă. Vorbim de peste 100 de avioane într-o piață unde dorește și F-35 să intre.
Statele Unite, sub umbrela Alianței Nord-Atlantice, urmează să modernizeze Baza Aeriană Kecskemét, situată la aproximativ 80 de km de Budapesta, astfel încât să poată fi desfășurate acolo aeronave cu capabilități extinse.
Avioanele de luptă taiwaneze F-16 şi-au fixat ţinta pe avioanele de luptă chinezeşti cu ajutorul unui dispozitiv de ochire cunoscut sub numele de „Sniper” în timpul unui exercițiu militar pe care China le desfășurat în apropiere de insula Taiwan, după cum arată o înregistrare video.
Sikorsky, parte a Lockheed Martin, a primit un contract de 6 milioane de dolari din partea DARPA (Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Apărare) pentru a echipa elicopterul UH-60M Black Hawk al armatei SUA cu sistemul său avansat de autonomie ALIAS/MATRIX. E vorba de un prototip al UH-60M Black Hawk pe care americanii îl dezvoltă.
Aproximativ 60 de aeronave, inclusiv avioane de vânătoare capabile să transporte arme nucleare americane, participă la aceste zboruri de antrenament, care au loc în Nordul Europei în una din cele mai puternice descurajări nucleare ale NATO.
De-a lungul timpului obsesia propagandei ruse în domeniul militar, atunci când era vorba de România, a fost mult timp scutul american Aegis Ashore de la Deveselu. Agresiunea asupra Ucrainei a schimbat mult acest narativ, azi existând o nouă „obsesie” a Federației Ruse: F-16 Fighting Falcon.
Sâmbătă seara, bloggeri militari ruși anunțau că un F-16 al forțelor ucrainene ar fi doborât un bombardier Su-34 aflat la aproximativ 50 de km de linia frontului.
Vești bune pentru ”Patriotul european”. Sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba) ar putea primi caracteristici sporite, după ce o rachetă Aster 30 B1NT a fost lansată cu succes, pentru prima dată.
Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează Agerpres, AFP şi DPA.
Aliații europeni ai Kievului se luptă să producă suficiente arme pentru Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, ei aplică așa-zis din ce în ce mai mult modelul danez, când oferă Ucrainei bani pentru a-l produce ea însăși.
Israel Aerospace Industries (IAI) a oferit Slovaciei șase baterii complet echipate ale sistemului antirachetă și de apărare aeriană Barak. Fiecare set al sistemului Barak este format dintr-un centru de control al focului și trei lansatoare capabile să transporte câte opt rachete.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care sprijină grupările teroriste Hamas şi Hezbollah în lupta lor împotriva Israelului în Fâşia Gaza şi Liban, a declarat că ar trebui emise pedepse cu moartea pentru liderii israelieni, nu mandate de arestare, relatează Agerpres șo Reuters.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
Statele Unite sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM. Însă Kievul va trebui să aștepte câteva luni pentru ca SUA să rezolve problemele tehnice înainte de orice livrare, relatează Reuters.
Ziarul britanic Financial Times a relatat că armata rusă a reușit cu ajutorul grupării Houthi să recruteze sute de bărbați yemeniți printr-o "operațiune de înșelătorie", pentru a-i trimite ulterior pe frontul din Ucraina.
În septembrie 2024, ca parte a unuia dintre pachetele sale de ajutor militar, Suedia a oferit Ucrainei componente pentru avioanele JAS 39 Gripen, suficiente pentru deservirea a 14 aeronave de acest tip. Cu toate acestea, livrarea efectivă a Gripen către Forțele Armate Ucrainene urmează să aibă loc ceva mai târziu. Ministrul suedez al apărării, Paul Johnson, a declarat acest lucru în timpul conferinței sale de presă comune cu ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 22 noiembrie 2024, relatează publicaţia Janes.
Inginerii britanici au demonstrat cu succes primul submarin autonom de mari dimensiuni, cu aplicabilitate militară.
Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a îndemnat luni companiile să fie pregătite pentru un scenariu de război şi să îşi adapteze în consecinţă liniile de producţie şi distribuţie pentru a fi mai puţin vulnerabile la eventualul şantaj din partea unor ţări precum Rusia şi China.
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22.93% din voturi la la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Elena Lasconi are 19,17% și îl depășește pe Marcel Ciolacu (19,16%), arată datele publicate, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 99,9% din procesele verbale din ţară şi străinătate.