Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage. 

Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.

După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est. 

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.

Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.

Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.

Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.

Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.

Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.

Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA). 

Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.

Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.

Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.

Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.

Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.

S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.

În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.

Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.

Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.

Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”. 

Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?

În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".

Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.

Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.

SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.

Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.

Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant  la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?

Confruntată cu o realitate geopolitică tot mai volatilă la granița estică a NATO, Polonia a demarat unul dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa modernă. De la construirea unui „Scut de Est” fizic și tehnologic, până la reintroducerea cursurilor de supraviețuire pentru civili, Varșovia transmite un mesaj clar: țara se pregătește activ pentru scenariul unui conflict armat.

Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .

Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.

Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.

Un accident aviatic a avut loc în regiunea Ivanovo din Rusia marți, 9 decembrie, când un avion de transport militar Antonov An-22 "Antey" s-a prăbușit, ducând la moartea celor șapte persoane aflate la bord. Aeronava, un veteran al aviației ruse și sovietice, s-a dezintegrat în aer înainte de a cădea în lacul de acumulare Uvodskoye, lângă satul Ivankovo, în jurul orei locale 12.00.

Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.

După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee.  Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.

Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.

Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini care confirmă distrugerea celui mai mare elicopter de transport din lume aflat în dotarea armatei ruse. Lovitura, executată de unitatea de elită „Alpha”, marchează prima pierdere confirmată vizual a unui Mi-26 de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, o lovitură dureroasă pentru Moscova, care nu mai poate înlocui acest tip aeronava.

Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.

Marina Bulgară a marcat luni, 8 decembrie, un moment de referință în istoria sa modernă, odată cu intrarea oficială în serviciu a navei „Hrabri” (Viteazul). Aceasta este prima navă de luptă construită pe un șantier naval bulgăresc pentru flota națională în ultimii 100 de ani, semnalând o revitalizare a industriei de apărare a țării într-un context regional volatil.

Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire''  în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.

Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.

“Cinci brigăzi rusești sunt pregătite pentru o nouă ofensivă”, avertizează oficialii militari de la Kiev.

Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.

Potrivit portalului itamilradar.com, fregata Mareșal Șapoșnikov și petrolierul Boris Butoma aparținând Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) au intrat în Marea Roșie ca parte a desfășurării lor pe distanță lungă ce a început pe 01 octombrie de la Vladivostok. Cele două nave au traversat strâmtoarea Bab el-Mandeb după ce au navigat prin Golful Aden, unde echipajele lor au efectuat o serie de exerciții navale, simulând diferite scenarii ostile.

Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale. 

Un avertisment fără precedent venit de la Washington pune întreaga arhitectură de securitate europeană sub presiune: Statele Unite cer ca, până în 2027, aliații europeni să preia majoritatea responsabilităților privind apărarea convențională a NATO. Termenul a fost transmis direct de oficiali ai Pentagonului în cadrul unor întâlniri cu delegații europene, iar mesajul este limpede: Europa trebuie să producă mai mult, mai repede și, mai ales, pe cont propriu.

Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.

Marea Britanie şi aliaţii ei sunt gata să "monitorizeze şi să descurajeze" submarinele ruseşti, a anunţat luni ministrul britanic al apărării John Healey, anunţând un proiect ce vizează dezvoltarea unei noi forţe de înaltă tehnologie, în valoare de milioane de lire sterline, destinată să protejeze cablurile şi conductele submarine, potrivit Agerpres.

Noi fotografii cu nava ucraineană fără pilot Magura V7 au apărut online. Caracteristica sa unică este capacitatea de a doborî ținte aeriene direct de pe mare.

Preşedintele american Donald Trump i-a reproşat duminică seara omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că "nu a citit propunerea" de acord de pace privind Ucraina dezvăluită în urmă cu trei săptămâni de Washington şi care face subiectul unor discuţii separate cu Moscova şi Kievul, notează Agerpres.

Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.

Franța se confruntă cu un val fără precedent de dezinformare digitală, orchestrat de o rețea rusă sofisticată, care a creat peste 200 de site-uri de știri false în ultimele luni. Potrivit unui raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din Ucraina, această ofensivă informațională are un obiectiv precis: destabilizarea climatului politic și discreditarea președintelui Emmanuel Macron înainte de alegerile municipale din 2026 (pentru a alege primarul Parisului și Consiliul Local).

Pentagonul a confirmat oficial o întârziere majoră în programul de dezvoltare a viitorului avion de vânătoare al Marinei SUA, cunoscut sub numele de F/A-XX. Decizia scoate la iveală o problemă profundă și îngrijorătoare: baza industrială de apărare a Statelor Unite ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru a construi simultan două avioane de generația a șasea.

Imagini recente confirmă o evoluție tactică majoră pentru forțele aeriene ale Ucrainei: avioanele F-16 primite de la aliații occidentali au fost observate fiind echipate cu sisteme pentru combaterea dronelor, o modernizare care promite să neutralizeze roiurile de „Shahed” rusești fără a epuiza stocurile de rachete prețioase.

Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.

Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.

Dilema strategică „S-400 versus F-35”, care a blocat accesul Turciei la avioanele de luptă invizibile („stealth”) și a tensionat relațiile din cadrul NATO timp de mai bine de jumătate de deceniu, pare să se apropie de un deznodământ. Semnalele diplomatice indică o schimbare majoră de direcție: Turcia este pregătită să renunțe la sistemele de apărare rusești pentru a-și reocupa locul în arhitectura de securitate occidentală.

NATO face cea mai importantă repoziționare strategică din ultimii ani în zona nordică. Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE) a anunțat că, începând din 5 decembrie  structura de responsabilitate operațională a Alianței va fi actualizată, iar cele trei state nordice - Danemarca, Suedia și Finlanda - vor trece oficial de la Joint Force Command (JFC) Brunssum (Olanda) la JFC Norfolk (Statele Unite).