DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Pe fondul crizei generate de COVID-19, Ungaria a donat în data de 28 aprilie 2020, un număr de 10.000 de măști medicinale și 5.000 de costume de protecție pentru medicii din Republica Moldova. Produsele au fost aduse pe aeroportul de la Chișinău chiar de către ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto, întâmpinat de omologul său moldovean, Oleg Țolea.
Două zile mai târziu, România trimitea către statul vecin o echipă formată de 42 de medici, paramedici și asistenți împreună cu 500.000 de măști de protecție și 50.000 de combinezoane. Deși vizibil mult mai consistent, sprijinul Bucureștiului, de altfel principalul partener economic al Republicii Moldova, a fost criticat de o serie de politicieni apropiați președintelui Dodon, abia descoperiți de altfel de presa de la București.
Totodată, în aeronva TAROM s-au aflat, printre alții, ministrul român al Apărăriii, Nicolae Ciucă, respectiv ministrul de Externe, Bogdan Aurescu și secretarul de stat Raed Arafat, întâmpinați la Chișinău doar de Oleg Ţulea şi ministrul sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu. Nu a fost și cazul ministrului Apărării de la Chișinău, Alexandru Pînzari (în ciuda protocolului diplomatic) sau al președintelui Igor Dodon, asta deși Dodon fusese prezent la sosirea în Republica Moldova a ajutoarelor, nu la fel de generoase, trimise de Rusia și China. Evident, președenția Republicii Moldova a emis chiar comunicate de presă privind sprijinul acordat de Moscova și Beijing, ceea ce nu a mai fost valabil și în cazul țării noastre.
Dacă elogiul Chinei și Rusiei la Chișinău în contextul actualei guvernări PSRM nu este surprinzător, poziționarea față de Ungaria ridică semne de întrebare privind interesul Budapestei în Republica Moldova.
De cealaltă parte, deschiderea Chișinăului către Budapesta nu reprezintă o noutate a istoriei ultimelor decenii, scenariul fiind unul deja cunoscut ori de cât ori la guvernarea Republicii Moldova se află elite cu poziții ostile României, așa cum a fost și cazul regimului condus de Vladimir Voronin.
Vizita lui Szijjarto a fost precedată de prezența la Chișinău a premierului ungar Viktor Orban, care în data de 12 martie 2020 semna alături de Igor Dodon un parteneriat strategic între Ungaria și Republica Moldova, parteneriat ce dincolo de cooperarea în domenii precum securitate, economie, comerț, energie, transport, agricultură, turism, sănătate, știință, vizează acordarea asistenței specializate de către Budapesta, guvernului moldav în vederea accederii Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
În acest sens, doi diplomați maghiari se vor deplasa la Chișinău unde vor consilia guvernul Chicu privind consolidarea procesului de integrare europeană.
Evenimentele sunt privite în primul rând prin prisma emergenței axei Budapesta-Moscova care riscă a marginaliza poziția României la Chișinău. Prezența lui Viktor Orban în statul vecin încearcă să arate că Igor Dodon este un lider frecventabil, deși doar Recep Tayyp Erdogan și Alexander Lukașenko îi mai trecuseră pragul în ultimii doi ani de zile. Nu în ultimul rând, noul parteneriat strategic vine ca un răspuns la mesajul transmis de guvernul României privind reducerea sprijinului financiar acordat Republicii Moldova, dacă actualul executiv nu va implementa o serie de măsuri care să garanteze reformele instituționale și asumarea parcursului european.
Acum, Budapesta își asumă a ghida acest parcurs, și nu oricum, ci prin încercarea de a se transforma într-o punte ce leagă Vestul și Estul, sintagmă auzită de altfel, uneori, și în discursul politic de la București.
Acesta este și motivul pentru care diplomația maghiară a făcut tot posibilul pentru a-l numi pe Oliver Varhelyi în postura de comisar european pentru vecinătatea apropiată.
Prin prisma Parteneriatului Estic, acordul strategic ungaro-moldav poate reprezenta o bilă albă pentru maghiari, tot mai criticați la Bruxelles privind raportarea lor față de Uniunea Europeană.
Nu în ultimul rând, prin vocea lui Szijjarto, Ungaria nu a ezitat să anunțe că va sprijini parcursul eurpean al Republicii Moldova fără “a se implica în afacerile interne ale acesteia” asta pentru că, în opinia oficialului maghiar, “atunci când vorbim despre Parteneriatul Estic, ne referim la un parteneriat real, astfel că din partea noastră Moldova nu va primi lecţii niciodată, Budapesta nu va interveni în afacerile interne ale Moldovei. Nu vom comenta niciodată problemele interne, pentru că nu este treaba noastră”.
În traducere, ministrul maghiar afirmă că spre deosebire de România, Ungaria va oferi ajutor necondiționat Republicii Moldova, ceea ce este evident un discurs populist și un fault logic, întrucât sprijinirea “reală” a unui stat din cadrul Parteneriatului Estic presupune în mod sine qua non implementarea unor reforme politice și economice, dar și asumarea unor valori precum egalitatea de șanse, libertatea individuală, combaterea corupției, lipsa cenzurii etc, valori și politici la care Chișinăul mai are mult de lucrat pentru a le adopta.
Între timp, dincolo de pozele și curtoaziile de rigoare, diplomația maghiară este din ce în ce mai activă în sprijinirea acțiunilor ce presupun creșterea autonomiei din regiunile separatiste ale Republicii Moldova, Transnistria respectiv Găgăuzia, sprijinite direct de Federația Rusă și voalat de către actualul guvern socialist împreună cu președintele Dodon.
Aceste modele ale autonomiilor sporite au fost studiate pentru ca Budapesta să le propună pentru soluționarea divergențelor cu statele vecine privind situația etnicilor maghiari din bazinul carpatic.
Așadar, Ungaria nu numai că sprijină consolidarea intereselor rusești în Republica Moldova dar încearcă totodată crearea unui pivot prin care să își atingă propria sa viziune strategică, situație din care cel mai mare pierzător este Republica Moldova însăși.
Notă DefenseRomania: Titlul și intertitlurile aparțin redacției, textul și opinia aparțin autorului
Cea de-a treia și cea de-a patra aeronavă F-16 Fighting Falcon - din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române - au sosit azi din Portugalia, la Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea.
Statul român vrea să preia, prin intermediul Romgaz, participaţia de 50% din zăcământul de gaze Neptun Deep, deţinută momentan de ExxonMobil, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu.
Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, transmite un mesaj de susţinere şi de solidaritate omologilor săi din Turcia, Hulusi Akar, şi din Grecia, Nikolaos Panagiotopoulos, după cutremurul de vineri din nordul Mării Egee.
Testele de acceptanță a echipamentelor primei baterii de rachete sol-aer Patriot din dotare României, au fost finalizate cu succes.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ordonat vineri înalţilor responsabili ai forţelor de ordine, inclusiv conducătorilor Armatei, să acţioneze fără indulgenţă împotriva manifestanţilor care îi contestă realegerea în scrutinul de la începutul lunii august, considerat fraudat de opoziţie şi Occident, cerându-le acestora să "nu ia prizonieri", potrivit Agerpres, care citează agețiile AFP, EFE şi Belta. Totodată, Lukașenko le-a cerut militarilor să lase protestatarii „cel puțin fără mâini” în cazul în care aceștia se ating de ei.
Ministerul Apărării de la Kiev a informat că, în cursul nopții de 29/30 octombrie, separatiștii pro-ruși din Donbas au deschis focul asupra trupelor ucrainene, folosind inclusiv lansatoare de grenade.
Uniunea Europeană este pregătită să ofere asistenţă Greciei şi Turciei după cutremurul produs în Marea Egee, anunţă Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.
Gazele naturale, în ciuda creșterii cu 34% a consumului la nivel mondial în ultimii zece ani, rămân o resursă naturală abundentă, cu multe noi descoperiri în fiecare an, ceea ce nu mai este cazul petrolului.
Departamentul de Stat al SUA ar fi dispus să vândă până la 50 de avioane F-35 către Emiratele Arabe Unite, ca parte a unui acord în valoare de aproximativ 10,4 miliarde de dolari, potrivit mai multor rapoarte, citate de secţiunea The War Zone, ai publicaţiei The Drive şi de publicaţia Defense News.
Inforadar – Portalul Știrilor Corecte, platforma Ministerului Apărării Naționale dedicată contracarării știrilor false, a fost lansată vineri, 30 octombrie, în spațiul virtual, cu ocazia sărbătoririi a 27 de ani de la înființarea Direcției informare și relații publice a MApN.
Ministrul de interne din Belarus, Yury Karayeu, a fost înlocuit la o zi după ce a declarat public că forțele de securitate pot folosi arme letale împotriva demonstranților care au inundat străzile din Belarus timp de aproape trei luni pentru proteste generate de alegerile care i-au conferit lui Aleksandr Lukașenko un nou mandat de șase ani ca președinte .
Ministerul azer al Apărării a publicat, vineri, pe contul său de Twitter, un material video în care se putea observa distrugerea unui lansator multiplu de rachete Smerch de 280 mm, aparţinând Forţelor Armate Armene. Distrugerea sistemului Smerch a fost posibilă în urma unui atac efectuat cu o rachetă ghidată, lansată dintr-o dronă Bayraktar TB2.
Candidatul democrat la alegerile prezidenţiale americane, Joe Biden, a declarat că dacă va ajunge preşedinte va consolida alianţa SUA cu Seulul şi nu va utiliza ameninţarea cu reducerea efectivelor militare americane din Coreea de Sud ca monedă de negociere, relatează Reuters şi Yonhap.
Comandamentul de testare operațională al armatei SUA a început deja să testeze cea mai recentă versiune a familiei vehiculului de luptă Bradley, M2A4.
Mai multe atacuri pe teritoriul ţării sunt posibile în contextul în care Franţa este angajată într-un ''război împotriva ideologiei islamiste'', a declarat vineri ministrul afacerilor interne francez Gerald Darmanin, informează Agerpres, citând Reuters.
Ministrul american al apărării Mark Esper a avut joi o serie de întrevederi în Israel, pentru a asigura "superioritatea militară" a statului israelian în Orientul Mijlociu, în contexul acordurilor de normalizare a relaţiilor Israelului cu mai multe ţări arabe, informează AFP.
DefenseRomania vă prezintă un scurt istoric al celor mai importante știri de joi, 29 octombrie.
Forțele Armate ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) au anunțat că au început dislocarea în Europa a unor soldați americani împreună cu tehnica de luptă.
Administraţia preşedintelui Donald Trump a informat Congresul privind intenţia sa de a vinde avioane de vânătoare de ultimă generaţie F-35 Emiratelor Arabe Unite (EAU), un plan care îngrijorează Israelul, a declarat joi un ales american, relatează AFP.
Army Professional Forum a lansat recent un videoclip în care este prezentat prototipul finalizat - gata de luptă, al unui sistem de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune echipat cu o armă laser (Directed Energy Maneuver Short Range Air Defense - DE-MSHORAD)
Federația Rusă și Turcia aprovizionează activ cu arme și muniție părțile adverse implicate în conflictul din Nagorno-Karabah. Avioanele rusești zboară adesea în Transcaucazia cu transponderele oprite, astfel încât acestea nu pot fi urmărite.
Fostul prim-ministrul malaezian Mahathir Mohamad a afirmat joi, la puţin după atentatul de la Nisa, că musulmanii au dreptul 'să omoare milioane de francezi pentru masacrele din trecut', transmit AFP şi Reuters.
Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat joi solidaritatea cu Franţa după un atac sângeros cu cuţitul într-o biserică din Nisa, denunţând "atacurile teroriste" inacceptabile, relatează AFP.
Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a destructurat o reţea de trafic de arme care a folosit o schemă de import ilegală pentru a introduce în Ucraina, în scopul revânzării în străinătate, trei sisteme de rachete antiaeriene S-125, evaluate la peste 110 milioane de grivne (UAH).
Citând o sursă din Ministerul Apărării al Federației Ruse, publicația Izvestia a anunțat că Rusia intenționează să desfășoare principalele tancuri de luptă T-72B3 în mult disputatele Insule Kurile.
Turcia a „condamnat cu tărie” un atacul din orașul francez Nisa, unde au fost ucise trei persoane.
După ce a acuzat Franța că alimentează extremismul, acum Iranul a condamnat "ferm" atacul cu armă albă care a făcut joi trei morţi într-o biserică din centrul oraşului Nisa, în sud-estul Franţei, relatează AFP.
"Nu vom ceda cu nimic" în ceea ce priveşte valorile care reprezintă Franţa, "în special libertatea de a crede şi de a nu crede", a declarat joi preşedintele Emmanuel Macron, care a condamnat "atacul terorist islamist" dintr-o biserică din Nisa care s-a soldat cu trei morţi, relatează Agerpres, citând AFP.
US Air Force va dona două aeronave F-16, scoase din uz, Forțelor Aeriene Bulgare. Anunțul a fost făcut de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Sofia.
În perioada 27-28 octombrie 2020, o delegație condusă de colonelul Michal Marciniak, managerul de program PATRIOT al Forțelor Armate ale Poloniei, a efectuat o vizită de lucru, la sediul Centrului Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “general de brigadă Ion Bungescu”, privind activitatea de testare de acceptanță și recepție a primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare care a intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române.
Un avion de luptă F-16 al US Air Force a interceptat un avion civil de mici dimensiuni care intrase în spațiul aerian restricționat, deasupra mitingului președintelui Donald Trump din Arizona. Iniţial, aeronava de mici dimensiuni nu a reacționat la procedurile inițiale de interceptare, ceea ce a determinat pilotul de pe avionul F-16 să-i atragă atenţia folosind contramăsuri (flares).
Un ofițer de securitate al consulatului francez din orașul saudit Jeddah a fost rănit de un bărbat neidentificat înarmat cu un obiect ascuțit, a informat joi Sky News Arabia.
Ministerul azer al Apărării a susținut joi că forțele sale de apărare antiaeriană au doborât două avioane de Su-25 ale Forţelor Aeriene Armene.
Un afgan în ţinută tradiţională, înarmat cu un cuţit şi considerat ameninţător, a fost reţinut joi în oraşul francez Lyon, relatează AFP, citând o sursă apropiată a anchetei.
Franţa a ridicat nivelul alertei de securitate pentru întreg teritoriul la cel mai ridicat, "urgenţă atentat", după atacul de la Nisa soldat cu trei morţi, a anunţat joi prim-ministrul Jean Castex, relatează AFP, EFE şi Reuters.
Un atacator înarmat cu un cuţit a ucis joi trei persoane, inclusiv o femeie care a fost decapitată, la o biserică din Nisa, oraş din sudul Franţei, a informat poliţia, într-un incident descris de primarul oraşului de la Marea Mediterană, Christian Estrosi, drept terorism, transmite Reuters.
Întreprinderea de stat ucraineană Ukrinmash, pare a concernului militar de stat UkrOboronProm, a dezvăluit, la începutul acestei săptămâni, un prototip al noului său vehicul de luptă pentru infanterie Kevlar-E.
