”Suntem foarte interesați ca Regatul Unit (UK) să își asume rolul de putere regională majoră în nordul Europei”, a declarat ambasadorul Norvegiei în Marea Britanie.
Wegger Strømmen, ambasadorul Norvegiei în UK, a apărut, la finalul lunii martie, în fața Comisiei parlamentare britanice pentru Afaceri Scoțiene, care se documentează pentru a elabora un raport pe probleme de apărare în Atlanticul de Nord și Nordul Înalt.
Pe fondul tensiunilor în creștere cu Rusia, accentul acestei sesiuni a Comisiei a fost pus pe provocările pentru aliații arctici ai UK în ceea ce privește apărarea și securitatea în Atlanticul de Nord și Nordul Înalt, potrivit publicației britanice UK Defence Journal.
Ambasadorul Strømmen a declarat că atacarea Ucrainei de către Rusia a determinat schimbări majore în abordarea problemelor de apărare pentru țara sa, iar întărirea NATO prin aderarea Finlandei și Suediei va permite abordarea unei noi perspective strategice pentru nordul Europei.
„Pentru noi, au fost o schimbare enormă în ultimul an. (…) agresiunea rusă împotriva Ucrainei și invadarea Ucrainei (…) are implicații uriașe pentru nordul Europei și pentru Atlanticul de Nord, care implică în mod clar Regatul Unit și Norvegia.”
„Extrem de important este faptul că Suedia și Finlanda au cerut aderarea la NATO. Este greu de supraestimat asta. A fost ceva la care am vorbit și ne-am gândit în termeni teoretici, dacă ne întoarcem cu câteva decenii înapoi, și ai putea spune că a fost un fel de vis diplomatic norvegian despre ce am face cu toții în nordul Europei.” (…)
„Acum, dintr-o dată, ne aflăm într-o situație în care Suedia și Finlanda vor fi membre NATO – poate Finlanda puțin înaintea Suediei. Pentru noi (Norvegia și UK), acest lucru este foarte important și va schimba nu numai dinamica, ci și perspectiva strategică pentru nordul Europei, inclusiv în Atlanticul de Nord și, în mod clar, partea de nord a Regatului Unit - pentru Scoția și pentru zonele maritime din nordul acestor insule.”
Sursă foto: Royal Navy
„Venind spre vest, pentru că reprezint mai mult partea de vest a nordului Europei, suntem foarte interesați ca Regatul Unit să își asume rolul de putere regională majoră în nordul Europei. Sunteți cea mai importantă putere militară și de informații din nordul Europei”, a declarat Strømmen.
Norvegia consideră că bunele relații dintre țările din nordul Europei vor favoriza viitoarea cooperare din domeniul apărării.
„Dacă acesta a fost genul de cadru militar concret și strategic, din punct de vedere politic cred că suntem ajutați de alți doi factori. Relațiile dintre țările din nordul Europei sunt de fapt foarte bune și probabil s-au îmbunătățit în ultimii ani. Există întotdeauna o colaborare foarte strânsă acolo, dar există și un simț al practicii, și asta nu se referă doar la invadarea Ucrainei; există un fel de rudenie politică, într-un fel, pentru că ne confruntăm cu multe dintre aceleași misiuni.”
Potrivit ambasadorului Strømmen, Rusia menține în nordul Europei același nivel de amenințare în spațiile naval și aerian, în timp ce forțele terestre au fost trimise în marea lor majoritate spre Ucraina.
„Unele dintre aceste probleme sunt greu de abordat într-o audiere deschisă pe care toată lumea o poate urmări, dar voi încerca puțin.”
„Ceea ce vedem – ceea ce cred este că, de-a lungul graniței finlandeze, finlandezii ar vedea pe uscat că există mai puțină activitate decât am vedea în mod normal pe parcursul anului. Desigur, rușii au ciclul lor de exerciții. Atât de multe dintre unități au plecat din nord în Ucraina - unități care în mod normal și-ar avea bazele, activitățile și exercițiile aproape de teritoriul nostru. Mulți dintre ei au dispărut și sunt evident pe frontul ucrainean.”
„După cum spunea colegul meu islandez (Ambasadorul Islandei a fost de asemenea invitat la audiere – nota autorului), nu există o schimbare prea mare în ceea ce privește capacitatea navală și maritimă. Probabil că există, dar la un nivel care nu a afectat atât de mult. Vedem aproximativ același tip de activitate pe care am vedea-o într-un an normal, iar forțele aeriene sunt probabil undeva la mijloc.
Nu pot continua – nu știu prea multe detalii – dar, într-un fel, acea capacitate ar fi încă acolo. În aer și maritim, vedem modele cu care suntem obișnuiți și, probabil, activități la nivelul cu care suntem obișnuiți sau care ar fi previzibile pentru noi. Pe uscat, lucrurile sunt mai liniștite pentru că au plecat în alte locuri. Rușii coboară din nord unități mari pentru a se alătura luptei din Ucraina”, a declarat diplomatul norvegian.”
Avioane britanice F-35B aflate pe portavionul HMS Queen Elizabeth. Sursă foto: Royal Navy
Ambasadorul Strømmen consideră că invadarea Ucrainei nu generează amenințări imediate de securitate în nordul Europei, dar având în vedere uriașa mașină de război rusească, a fost suficient pentru a genera o mare temere. Acest fapt a dus la întărirea nordului NATO, care în eventualitatea unei organizări comune a apărării, va elibera resurse necesare altor aliați.
„În opinia mea, Ucraina în sine este un lucru foarte mare. Cred că ceea ce s-a întâmplat acolo nu are nicio legătură cu Arctica; (dar) rușii sunt capabili să facă mai multe lucruri în același timp. Nu aș trage, politic vorbind, o linie dintr-un loc în altul.”
„Cu toate acestea, va avea efecte politice și militare semnificative - în special Suedia și Finlanda aderând la NATO. Dacă aruncați o privire – și vă încurajez cu adevărat să faceți acest lucru – la numărul și capacitatea forțelor armate și a bazei industriale din Suedia și Finlanda, Europa s-a schimbat, vă place sau nu. Asta are ceva de-a face cu cea mai mare carte a noastră din lumea liberală, și anume că avem de fapt prieteni și aliați; putem colabora și ne putem baza unul pe celălalt.
Vom încerca să jucăm un rol în Atlanticul de Nord pentru a elibera resurse pe care prietenii, aliații și vecinii noștri le pot folosi apoi în alte locuri eficient. Ajută să ai prieteni și aliați” a declarat diplomatul norvegian.
British Army. Foto: Ministerul Apărării de la Londra
Provocările operaționale din nordul Europei legate de Rusia țin în principal de domeniile maritim și aerian, dar există o potențială breșă pe uscat, în nordul Finlandei și Suediei, de care NATO va trebui să țină cont în planificarea apărării.
„Nu văd că NATO își schimbă prioritățile, dar văd că își schimbă unele dintre modelele și planurile operaționale, care vor avea implicații militare, implicații de cost și alte lucruri. Cred că este mai degrabă operațional.”
„Vă voi oferi o mică informație. Majoritatea capacităților (militare – nota autorului) Finlandei și Suediei se află acolo unde populația este concentrată în sudul ambelor țări – în Finlanda, adică în special în partea de sud și, în Suedia, de asemenea, mai ales în partea de sud. Pentru noi, asta e foarte diferit: suntem în nord. O jumătate de milion de oameni, sau cel puțin 300.000 până la 400.000 de norvegieni, trăiesc în nord de-a lungul acelei linii de coastă de care suntem foarte mândri, dar este mult acolo sus.
Deținem o mare parte din capacitatea noastră militară în nord. Acest lucru nu se reflectă de cealaltă parte a graniței, dar în Țările Baltice echilibrul se va înclina, așa că va trebui să ne gândim nu numai la ceea ce numim acum Nordul Înalt sau atunci când vorbim despre Arctica, ci să echilibrăm acest lucru cu gândindu-mă la Marea Baltică”, a declarat ambasadorul Strømmen.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
Avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen ale Forțelor Aeriene Regale Tailandeze au reușit o performanță excelentă în exercițiile comune cu avioanele Su-27 ale Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului din China (PLAAF). Astfel, în cadrul unor simulări de dogfight (n.r. - lupte aeriene), tailandezii care pilotau avioane Gripen au reușit să „doboare” 41 de Su-27 și au fost „doborâți” de 9 ori.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O analiză militară recentă susține utilitatea pe câmpul de luptă a unui avion de vânătoare stealth de generația a VI-a, după cum informează Breaking Defense. Cu toate acestea, decizia finală privind platforma Next Generation Air Dominance (NGAD) aparține acum administrației Trump. O analiză recentă a Forțelor Aeriene ale SUA susține dezvoltarea unui nou avion de luptă cu echipaj, de ultimă generație, relatează publicaţia Breaking Defense pe baza consultării mai multor surse oficiale americane. Acesta decizie ar fi o constatare care coincide cu o dezbatere de actualitate privind viitorul programului Next Generation Air Dominance (NGAD), în valoare de câteva miliarde de dolari.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Presa rusă a informat că, în ultimele zile, navele mari de desant Ivan Gren (Proiect 11711), Alexander Shabalin și Alexander Otrakovsky (Proiect 775) aparținând Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică au trecut prin Strâmtoarea Gibraltar și se îndreaptă spre portul sirian Tartus.
În fața reducerilor bugetare de după Războiul Rece, Forțele Aeriene ale SUA au continuat să investească în celebrul şi costisitorul avion de luptă F-22 Raptor, în parte din cauza unui motiv poate neașteptat: îngrijorările cu privire la apărarea aeriană siriană. Secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a vorbit recent despre rolul pe care apărarea aeriană siriană la jucat în dezvoltarea proiectului militar care a dat naştere avionului F-22.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
