Poți descărca aplicația:
DefenseRomania a anunţat astăzi că Noua Strategie militară a României, care curpinde modernizarea și sprijinirea industriei naționale de apărare, reprezintă obiective ale Guvernului.
Potrivit MApN, documentul reflectă orientările în domeniul securităţii şi apărării ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene, luând în considerare riscurile şi ameninţările de natură militară la adresa României, misiunile Armatei şi obiectivele militare naţionale prevăzute în Carta albă a Apărării.
Realizarea obiectivelor Strategiei militare pentru perioada 2021 - 2024 face apel la "o capacitate reală de descurajare şi de proiecţie a forţei, integrată flexibil în structurile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene".
Pentru continuarea programelor de înzestrare esenţiale şi planurilor de transformare ale structurii de forţe, strategia prezintă conceptele operaţionale aplicate pentru finalizarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă (Programul Armata 2026), ca primă etapă în derularea Programului Armata 2040, subliniază MApN.
În acest context, alocarea pentru Ministerul Apărării Naţionale a minimum 2% din Produsul Intern Brut, din care minimum 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, va asigura continuarea procesului de transformare şi modernizare a Armatei României, precum şi îndeplinirea obiectivelor planificate.
Concomitent, noua strategie evidenţiază "necesitatea inovării, adaptării şi implementării unor obiective realizabile, destinate configurării structurii de comandă şi a structurii de forţe, creşterii capacităţii de reacţie a unităţilor, digitalizării şi utilizării noilor tehnologii, modernizării sistemului de învăţământ şi a celui medico-militar, precum şi adaptării cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză şi război".
Potrivit strategiei, publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, "România îşi consolidează apărarea naţională şi îşi prezervă interesele naţionale în Marea Neagră şi la fluviul Dunărea, cu structurile şi capabilităţile proprii, până la activarea mecanismelor de funcţionare tip Articol 5/NATO sau Articol 42/7/TEU, precum şi prin dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici, aliaţii din proximitate şi prin iniţiativele regionale de cooperare militară".
Armata României "va fi în măsură să descurajeze şi să contracareze o eventuală agresiune armată asupra teritoriului naţional şi să participe la descurajarea şi respingerea unei agresiuni în cadrul aliat", indică sursa citată.
În acelaşi timp, relevă documentul, "Armata României va participa la asigurarea securităţii interne pe timp de pace, la sprijinul organelor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţe civile şi va contribui la promovarea stabilităţii regionale şi euroatlantice, prin participarea la operaţii de răspuns la criză, sub comandă NATO, UE, ONU şi OSCE şi în cadrul coaliţiilor".
"Elaborată pe baza prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, ale Cartei albe a Apărării ediţia 2021 şi luând în considerare politicile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, Strategia militară asigură continuitatea, coerenţa conceptuală şi sinergia acţională necesare pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate Armatei şi realizarea obiectivelor politicii de apărare naţională", precizează ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, în preambulul la documentul publicat pe site-ul Executivului.
Ucraina este un partener NATO ''foarte important'' şi Alianţa va oferi ţării sprijin politic şi practic, a afirmat marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, referindu-se la preocupările legate de ameninţările ruseşti la adresa ţării, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei România în SUA, zeci de elicoptere Black Hawk și Apache ale Armatei SUA vor survola România, în perioada 1-11 decembrie.
Statele Unite îşi vor intensifica desfăşurarea militară în faţa Chinei şi Rusiei, încercând în acelaşi timp să menţină o descurajare eficientă împotriva Iranului şi a grupărilor jihadiste din Orientul Mijlociu, a declarat luni o responsabilă cu rang înalt din cadrul Pentagonului, notează AFP.
Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a discutat despre escaladarea tensiunilor dintre Federația Rusă și Ucraina, în contextul în care Moscova a dislocat din nou aproximativ 92.000 de soldați la granița statului pe care deja l-a agresat în 2014.
Şeful agenţiei britanice de informaţii MI6, Richard Moore, a declarat marţi că regimul chinez reprezintă o „provocare serioasă” pentru pacea globală şi a devenit „cea mai mare prioritate” pentru organizaţia sa.
Chiar dacă în ultimul an, numărul trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina a crescut semnificativ de la o lună la alta, președintele rus Vladimir Putin reia retorica ’’liniilor roșii’’pe care NATO nu ar trebui să le încalce, asta dacă nu vrea să supere şi mai mult Moscova.
Aflat la Riga, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnirea sa cu președintele Letoniei, Egils Levits, că, în caz de nevoie, în țara baltică pot fi trimiși în scurt timp peste 40.000 de militari, după cum a relatat Delfi.lv.
DefenseRomania vă propune un interviu special, într-o zi specială, de mare sărbătoare: 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cu acest prilej general-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), va acorda publicației noastre un interviu.
