Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că se analizează în prezent posibila ridicare a restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune, a relatat Reuters pe 10 septembrie. Întrebat în legătură cu acest subiect, Biden a confirmat că administrația sa „lucrează în prezent la acest aspect”.

Analiştii politici occidentali sunt împărțiți cu privire la cine a câștigat dezbaterea prezidențială dintre fostul președinte american Donald Trump și vicepreședintele Kamala Harris.

Cine spune că dezbaterile nu au capacitatea să influențeze votul final se înșală. Iar cel mai bun exemplu e dezbaterea dintre Donald Trump și Joe Biden, care după prestația dezastruoasă a președintelui în funcție a dus la schimbarea candidatului democrat cu Kamala Harris, actualul vicepreședinte. Dar de ce dezbaterea din această noapte va fi decisivă?

Țările de Jos ridică restricțiile privind utilizarea armelor pentru Ucraina - avioanele de luptă F-16, de asemenea, nu au limite de rază de acțiune. Forțele ucrainene trebuie doar să se conformeze dreptului internațional. Ministrul Apărării, Ruben Brekelmans încurajează partenerii să facă același pas.

Serviciul britanic de informații militare a publicat imagini din satelit ale bazei aeriene ruse din Marinovka, atacată de ucraineni la 22 august. Atacul a fost un succes, iar baza a fost distrusă. În raportul său zilnic despre situaţia războiului din Ucraina, serviciul britanic de informații a revenit luni asupra atacului efectuat de ucrainenii asupra bazei aeriene Marinovka, situată în regiunea Volgograd. Atacul a avut loc la 22 august anul acesta.

Majoritatea cheltuielilor UE pentru apărare merg către Statele Unite, așa că statele membre ar trebui să-și favorizeze propriile industrii de armament atunci când cumpără arme, a spus Mario Draghi în raportul său mult așteptat despre competitivitatea UE, publicat astăzi.

Potrivit LaRepubblica, cancelarul german Olaf Scholz vrea să intre în istorie drept „Cancelarul păcii”, punând capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. El lucrează cu alți membri ai Partidului Social Democrat din Germania la un plan de pace, care include posibilitatea ca Ucraina să renunțe la un teritoriu și să-l predea Rusiei.

Rusia a provocat duminică noi reacții ostile după ce dronele sale de atac, îndreptate către Ucraina, au fost reperate în Letonia și România, state membre NATO și UE. Președintele leton Edgars Rinkevics a confirmat pe X (fostul Twitter) că o „dronă militară rusă... s-a prăbușit în partea de est a Letoniei”. El a adăugat că este în curs o anchetă și că „numărul unor astfel de incidente este în creștere de-a lungul flancului estic al NATO și trebuie să le abordăm în mod colectiv”.

În toamna anului 2022, există un risc real ca Rusia să poată folosi arme nucleare împotriva Ucrainei, a declarat directorul CIA, William Burns. Burns a îndemnat să nu neglijăm riscurile de escaladare, dar și să nu ne lăsăm intimidați de Kremlin.

Solicitările continue ale Ucrainei către aliații occidentali pentru mai multe sisteme de apărare aeriană au primit un răspuns parțial săptămâna trecută, odată cu anunțul că Germania a comandat încă 17 sisteme de apărare aeriană IRIS-T pentru Kiev.

Gluma începe să se îngroașe pentru că dronele rusești devin din ce în ce mai deranjante dar mai ales periculoase pentru civilii din țările NATO. În noaptea de 7 spre 8 septembrie, un UAV rusesc, cel mai probabil unul de tip Shahed cu încărcătură explozivă, a zburat în spațiul aerian al României mai bine de o jumătate de oră.

Cheltuielile militare globale totale au atins un maxim istoric de 2.443 de miliarde de dolari în 2023, o creștere de 6,8% în termeni reali față de 2022. Aceasta a fost cea mai abruptă creștere anuală din 2009, anul trecut reprezentând și al nouălea an consecutiv în care cheltuielile militare globale au crescut.

Forțele ucrainene se află în Kursk, pe teritoriul Federației Ruse, deja de mai bine de o lună. Nu mai vorbim de o incursiune, ci de o adevărată bătălie pentru Kursk. Iar ucrainenii ar putea avea în plan să facă Rusia să sângereze masiv, așa cum s-a întâmplat și în alte regiuni din Ucraina. Spre exemplu la Bahmut sau Adviika.

Președintele Volodimir Zelenski a sosit la baza aeriană Ramstein din Germania la 6 septembrie pentru a lua parte la reuniunea Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei (UDCG), în contextul în care Kievul solicită apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune pentru a se apăra de agresiunea rusă.

Armata poloneză a anunțat joi, 5 septembrie, că este „foarte probabil” ca nicio dronă să nu fi încălcat spațiul aerian al Poloniei săptămâna trecută, revizuind o declarație anterioară privind o posibilă intruziune. La 26 august, Polonia a raportat că un obiect zburător, probabil o dronă Shahed de fabricație iraniană, utilizata de rusi, a intrat în spațiul său aerian în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei. Generalul Maciej Klisz a confirmat incidentul pe baza datelor de la trei stații radar.

Casa Albă ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM, au relatat recent mai multe publicaţii mass-media occidentale. Această decizie ar putea indica o posibilă schimbare în politica SUA cu privire la atacurile pe care ucrainenii le pot efectua în adâncimea teritoriului Rusiei. Acest lucru a fost sugerat de doi foști înalți oficiali militari americani în comentarii pentru redacţia de limba ucraineană a radioului Voice of America.

Materialele video cu drone care se confruntă între ele erau destul de rare în urmă cu câteva luni, dar acum sunt postate cu regularitate, semnalând apariția unei noi linii de front ca parte a conflictului ruso-ucrainean. Drone FPV cu explozibil doboară drone de supraveghere rusești cu aripi fixe, lipsind Rusia de o capacitate esențială de monitorizare a câmpului de luptă și de direcționare a atacurilor.

O unitate a Forțelor ucrainene pentru Operații Speciale (FOS) a distrus un nou pod plutitor de pontoane pe care trupele ruse l-au construit recent în regiunea Kursk. Operatorii Regimentului 8 al Forțelor pentru Operații Speciale au descoperit și distrus șapte unități de echipament inamic: cinci poduri de pontoane PPS-84 pe șasiu de camion KrAZ-255 și alte două camioane.

Premierul Marcel Ciolacu a fost primit, joi, de omologul israelian, Benjamin Netanyahu, prilej cu care a reafirmat că România susţine dreptul Israelului la autoapărare.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi. Legea privind completarea art. 1 din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol", aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)", a fost adoptată decizional de Camera Deputaţilor în 3 septembrie.

Afirmația conform căreia Ucraina va putea utiliza ATACMS pentru a lovi majoritatea aeronavelor militare din care Rusia lovește teritoriul ucrainean este falsă. Acest lucru a fost declarat de consilierul pentru comunicații în domeniul securității naționale al Casei Albe, John Kirby, în timpul unui briefing ținut miercuri, 4 septembrie.

Centrul de presă al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a anunțat, pe 04.09.2024, că Rusia a început să disloce contingente militare în Kârgâzstan, pentru a participa la trei exerciții comune ale forțelor colective ale organizației.

Soldații ucraineni folosesc împotriva rușilor așa-numitele „drone dragon”, care aruncă o ploaie de foc pe câmpul de luptă, a confirmat Ministerul ucrainean al Apărării pe 4 septembrie.

Bateria Long-Range Hypersonic Weapon (LRHW) a armatei SUA a participat la Bamboo Eagle 24-3, un exercițiu mixt desfășurat pe parcursul a opt zile și coordonat de U.S. Air Force Warfare Center. Armata SUA a dezvăluit că aceasta este prima acțiune de integrare a unui sistem terestru într-un exercițiu condus de forțele aeriene.

Un fost comandant NATO a declarat că incursiunea reușită a Ucrainei în regiunea rusă Kursk a arătat ce poate face aceasta fără a se baza prea mult pe sfaturile Occidentului. Generalul Philip M. Breedlove, fost comandant suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, a declarat pentru Kyiv Post că a considerat operațiunea Ucrainei drept un succes.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul Guvernului privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi. S-au înregistrat 245 de voturi ''pentru'', 29 contra şi o abţinere. Camera Deputaţilor este for decizional. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea efectuării unui act de donaţie pentru un sistem de rachete sol-aer Patriot, în configuraţia convenită cu partenerul american. 

Săptămâna aceasta am avut șansa unui dialog și a unor schimburi de idei în Varșovia, cu oficiali ai MAE polonez și ai Biroului de Securitate Naţională a Președinției Poloniei, la invitația și cu sprijinul Ambasadei Poloniei la București. Iar dacă mai exista vreo urmă de îndoială cu privire la determinarea Poloniei de a refuza ca istoria să se repete, ea a fost cu siguranță spulberată. Dar nu exista oricum.

Acțiunile tot mai asertive ale Chinei îngrijorează statele din regiunea Asiei de Sud-Est. Practic, niciun stat asiatic (cu excepția Correi de Nord) nu se simte în siguranță, văzând avântul militar pe care China îl are în ultimii 10 ani.

Lituania instalează obstacole permanente anti-mobilitate, cunoscute și sub numele de dinți de dragon și arici, în unele zone de la granița cu enclava Kaliningrad a Rusiei, care sunt concepute pentru a apăra împotriva tancurilor sau unităților motorizate.