În perioada 5 - 6. august, în Arabia Saudită au loc dezbaterile privind obținerea păcii în Ucraina. Rusia nu a fost invitată la aceste lucrări la care iau parte aproximativ 40 de state, inclusiv China și Statele Unite, pentru a face „schimb de opinii”.
Teheranul a propus ca Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), un bloc multilateral concentrat pe regiunea eurasiatică alcătuită din China, Rusia, India, Pakistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Kazahstan, pe lângă Iran, care a aderat în iulie, să stabilească un mecanism de securitate maritimă, o inițiativă pe care Iranul a prezentat-o pentru prima dată în aprilie, în calitate de membru observator al organizației.
Al 45-lea președinte american Donald Trump a fost pus sub acuzare în noi capete - inclusiv subminarea alegerilor prezidențiale din 2020 unde fostul președinte nu și-a recunoscut înfrângerea și în care punctul culminant a fost reprezentat de insurecția de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.
A trecut aproape un an și jumătate de la invadarea brutală, ilegală și neprovocată a Federației Ruse asupra Ucrainei, o decizie a Moscovei care a adus în Europa cea mai gravă criză de securitate de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar în cele aproape 18 luni de război, pentru prima dată Occidentul a definit în mod clar conceptul „victoria Ucrainei”. Așadar, ce înseamnă de fapt victoria Ucrainei?
”Desert Storm” a fost unică, iar ofensiva ucraineană nu poate visa decât la o fracție din echipamentele folosite în Irak. Cu o armată încropită rapid, ucrainenii nu au reușit să străpungă decisiv frontul din sudul țării.
SUA se pregătesc de scenariul cel mai rău, în care China joacă rolul principal negativ. Astfel, liderii americani și australieni au convenit să examineze cum să extindă și să consolideze cele mai îndepărtate baze aeriene din nordul Australiei.
Parlamentul rus se grăbește să adopte o nouă lege care să permită lui Vladimir Putin și Kremlinului să mai trimită câteva sute de mii de oameni să lupte împotriva Ucrainei.
Într-o analiză publicată pe site-ul International Gulf Forum, analistul specializat în politica externă turcă, Ibrahim Karatas, arată că, deși perioada Primăverii Arabe a fost martora sprijinului Turciei și Qatarului pentru revoltele populare, care le-au pus în contradicție cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, această separare s-a încheiat. Odată cu ridicarea blocadei asupra Qatarului prin semnarea Acordului de la Al-Ula, în ianuarie 2021, Qatarul și Turcia și-au îmbunătățit relațiile cu țările menționate.
Statele Unite vor acorda Taiwanului un ajutor militar de 345 de milioane de dolari, după cum a anunțat vineri, 28 iulie, biroul de presă al Casei Albe. Potrivit agenției Associated Press (AP), care citează inclusiv surse din guvernul SUA, pe lângă instruire și formare pentru militarii taiwanezi, pachetul de ajutor conține echipamente de supraveghere și recunoaștere, sisteme portabile de apărare antiaeriană (MANPADS), precum și muniție pentru arme de calibru mic.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 28 iulie 2023, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Cotidianul South China Morning Post consideră că recentele acorduri încheiate de Turcia cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite anunță noi relații de securitate în regiunea Orientului Mijlociu, coroborate cu schimbarea direcției Americii în afara acestei regiuni pentru a se putea confrunta cu China și Rusia.
Ascensiunea și agresivitatea Chinei reprezintă marea provocare pentru NATO în viitorul apropiat și mediu. În pofida războiului de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina, China e de fapt superputerea care ar putea produce un cataclism la nivel mondial în cazul în care ar trece de la amenințări la acțiuni militare împotriva Taiwanului.
Un comandant de rang înalt al armatei sudaneze a respins cu fermitate inițiativa Kenyei de a trimite trupe de menținere a păcii din Africa de Est pentru a contribui la încheierea conflictului de peste 100 de zile din Sudan, subliniind într-un videoclip postat luni că "niciuna dintre aceste forțe nu se va întoarce acasă în viață". Armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid, aflate în conflict, au primit mai multe oferte de mediere internațională, dar niciuna nu a reușit să pună capăt sau măcar să oprească în mod semnificativ luptele izbucnite pe 15 aprilie.
România se alătură statelor care vor oferi „angajamente de securitate” Ucrainei și vor oferi sprijin necondiționat până la eliberarea completă a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, ceea ce înseamnă implicit și peninsula Crimeea.
Dimineața de 24 iulie a început oarecum surprinzător pentru Ucraina, dar mai ales pentru România. Forțele ruse au bombardat cu drone portul Reni aflat la doar 300 de metri de apele teritoriale românești.
Republica Centrafricană (RCA) a aprobat prezența militară a Forțelor Armate ale Federației Ruse pe teritoriul său, a declarat președintele Faustin-Archange Touadera într-un interviu acordat postului arab de televiziune Al Arabiya. Armata rusă colaborează regulat cu Bangui din 2017, când, profitând de retragerea armatei franceze, Rusia și-a extins influența în RCA. Apoi, grupul paramilitar privat Wagner a intervenit pentru a proteja însuși guvernul slăbit al lui Touadera, reușind să facă din țara din Africa Centrală o platformă importantă pentru activitățile sale în Africa.
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Iranul respectă integritatea teritorială a oricărei țări, inclusiv a Ucrainei și „subliniază necesitatea de a pune capăt războiului prin dialog politic”, a declarat pe 18 iulie ministrul iranian de externe Hossein Amir Abdollahian potrivit agenției oficiale de știri IRNA. Declarația trebuie însă privită în lumina recentelor probleme apărute între Moscova și Teheran ca urmare faptului că Rusia a fost de acord și a semnat declarația finală adoptată în cadrul Consiliul de Cooperare pentru Statele Arabe din Golful Persic, document în care, potrivit lui Abdollahian, „a fost introdusă o clauză împotriva Iranului”.
Războiul din Ucraina a schimbat radical regulile jocului, iar statele europene își dau seama că nu pot rămâne nepregătite în fața unui stat, Federația Rusă, mai imprevizibil și mai agresiv decât oricând.
Deși contextul geopolitic pare unul mai mult decât adecvat pentru ca Georgia să insiste în privința accelerării procesului de aderare la NATO, conducerea de la Tbilisi pierde în mod deliberat orice ocazie de a-și susține interesul pentru integrare.
Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării Naționale, recent întors de la summitul NATO de la Vilnius, a declarat că în cadrul summitului Ministerul Apărării Naționale a semnat trei documente.
Germania a anunțat joi că își va reduce dependența de China în „sectoare cheie”, care vor include medicamente, baterii cu litiu folosite în mașinile electrice și elemente esențiale pentru producția de semiconductori.
Rebeliunea lui Evgheni Prigojin de acum trei săptămâni nu s-a transformat într-o lovitură de stat, liderul Wagner urmărind să schimbe conducerea militară a Rusiei. Marșul spre Moscova, panica din jurul evenimentului, dar și mesajul total atipic al președintelui Vladimir Putin care a admis că „situația e complicată” au arătat vulnerabilitatea regimului în ciuda uriașului aparat de represiune al Kremlinului. Rebeliunea Wagner a fost de departe cel mai dificil moment politic pentru Vladimir Putin din 1999 de când e la putere.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Summitul NATO de la Vilnius din 2023 ar fi putut aduce o victorie geopolitică comună atât pentru Ucraina, cât și pentru Alianță - dar, din păcate, a devenit un simbol al oportunităților ratate. Deciziile luate la Summitul NATO de la Vilnius cu privire la Ucraina poat fi descrise în două cuvinte: incertitudine strategică. Aceste decizii lasă absolut deschise toate scenariile pentru viitoarele relații dintre Ucraina și NATO.
Deși preocuparea cea mai acută o reprezintă Rusia, liderii NATO s-au aplecat cu atenție și asupra provocărilor de securitate cauzate de atitudinea tot mai asertivă a Beijingului, atât în regiunea Asiei De Sud-Est, dar și la nivel global (a se vedea criza baloanelor de spionaj sau deciziile Chinei legate de interzicerea exporturilor de pământuri rare).
Cu puțin timp înainte de începerea summitului NATO de la Vilnius, se discută o serie întreagă de variante privind garanțiile de securitate, care să acopere Ucraina în perioada dintre sfârșitul războiului de agresiune dus de Rusia și posibila intrare a țării în Alianța Nord-Atlantică.
În centrul discuțiilor de săptămâna viitoare de la Vilnius se va afla războiul din Ucraina, dar și planurile pe termen lung pentru aducerea țării agresate cât mai aproape de statele membre ale NATO.
Aceasta este concluzia principală a raportului „Este flancul estic al NATO gata de luptă? Descurajarea până în 2030” al GLOBSEC, lansat cu o săptămână înainte de summitul NATO.
