Înalți oficiali din Polonia și Ungaria și-au exprimat acuzații reciproce cu privire la politicile lor față de Rusia, în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Fricțiunile dintre Varșovia și Budapesta au fost provocate de discursul premierului ungar Viktor Orban, în care acesta și-a reiterat dezacordul cu politicile Statelor Unite, ale Uniunii Europene și ale Poloniei în special, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a început să folosească în timpul atacurilor sale asupra Ucrainei noi drone fabricate din polistiren și placaj pentru a localiza mai uşor apărarea aeriană ucraineană, a precizat Andrîi Cherniak, reprezentant al Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina, într-un comentariu pentru Reuters. Potrivit serviciilor ucrainene de informații, unele dintre drone au o cameră foto și o cartelă SIM ucraineană pentru a trimite rușilor imagini de pe câmpul de luptă.

Un grup de cercetători şi experţi de la universități importante din întreaga lume au scris o scrisoare deschisă cu privire la posibilitatea aderării Ucrainei la NATO. Scrisoarea începe cu o condamnare a bombardării unui spital de copii din Ucraina în pragul  celei de-a 75-a aniversări a summitului NATO. În acea zi, Rusia a lansat rachete în Ucraina, ucigând peste 40 de persoane și rănind multe altele, "demonstrând încă o dată că nu există limite legale, politice sau morale pe care să nu le depășească în hotărârea sa de a cuceri Ucraina", amintesc semnatarii, profesori universitari, dintre care mulți sunt de origine ucraineană.

Wladyslaw Teofil Bartoszewski, ministrul adjunct al afacerilor externe al Poloniei, și-a exprimat îndoiala cu privire la statutul de stat membru al Ungariei în UE și NATO, ca urmare a afirmațiilor lui Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, împotriva Poloniei, potrivit agenţiei poloneze РАР.

Pentru a doua săptămână consecutiv,  Forțele Terestre ucrainene informează cu privire la efortul unităților sale de război electronic (EW – electronic warfare) care acționează în linia întâi a frontului.

Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.

Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a vorbit despre cum ar putea arăta "planul de pace" al lui Donald Trump dacă acesta câștigă alegerile prezidențiale. Acesta presupune creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la UE și NATO, potrivit The Wall Street Journal.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a anunțat, pe 26.07.2024, că fostul adjunct al ministrului apărării, Dmitri Bulgakov, a fost reținut și arestat la Moscova, în cadrul unui dosar penal de corupție.

O dronă navală de tip necunoscut a eșuat pe coasta Turciei din Marea Neagră. S-a întâmplat joi, 25 iulie, în apropiere de Catalca, în provincia Istanbul. Autorităţile turce a raportat acest lucru, iar un material video cu drona a fost publicat în presa locală. Autoritățile locale au declarat că drona a fost observată pe coastă în jurul orei locale 12:00. Paza de coastă și forţele de ordine u sosit imediat la fața locului.

În ultimii 25 de ani, China și-a extins semnificativ participarea la misiunile ONU de menținere a păcii, în special în țările din aria intereselor sale strategice.

Departamentul de Stat a declarat că Ucraina a fost întotdeauna pregătită să negocieze pentru a obține o pace justă și durabilă, în timp ce Rusia nu a arătat nicio dorință de a purta discuții reale. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei ședințe de informare din 24 iulie, când a fost întrebat despre declarațiile Ministerului chinez de Externe cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a negocia cu Moscova.

Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.

Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.

Rishi Sunak, fost prim-ministru al Regatului Unit și lider al Partidului Conservator, a vorbit despre necesitatea de a continua să sprijine Ucraina și de a menține presiunea sancțiunilor asupra Rusiei în cadrul primei sesiuni de întrebări adresate premierului Keir Starmer.

La 24 iulie, Kremlinul a declarat că recentele comentarii ale Kievului cu privire la posibile negocieri de pace "pot fi considerate ca fiind la unison cu poziția noastră", chiar dacă sunt necesare mai multe detalii, în timp ce Ucraina a precizat că rămâne sceptică cu privire la capacitatea Rusiei de a "acționa cu bună credință".

Estonia va sprijini Ucraina "până la victorie". Noul prim-ministru al Estoniei, Kristen Michal, a declarat pentru Reuters după depunerea jurământului în Parlamentul țării la 23 iulie.

Continentul nu poate duce o bătălie pe două fronturi. „Este datoria noastră să le explicăm partenerilor noștri americani că, atâta timp cât simțim amenințarea Rusiei, nu ne vom putea angaja pe deplin acolo (în Asia)”, a precizat Sikorski.

Noua administrație americană care va veni la putere după alegerile prezidențiale va întâmpina dificultăți în a-și schimba politica externă, dar situația geopolitică se schimbă, ceea ce face necesară adaptarea. Aceasta este previziunea exprimată de think tank-ul Carnegie Endowment în raportul său "Schimbări strategice în politica externă a SUA".

Rusia a reactivat în zona arctică sute de facilități militare din epoca sovietică, în timp ce China are ambiții să construiască un „Drum Arctic al Mătăsii”, se arată în Strategia națională 2024 pentru regiunea arctică, document făcut public de către Departamentul SUA al Apărării.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2024, că Forțele de rachete cu destinație strategică (RVSN) execută exerciții în Republica Mari El, cu desfășurarea complexelor mobile de tip Yars în poziții din teren. După cum au menționat oficialii militari ruși, manevrele au un caracter planificat.

Umăr la umăr pentru apărarea normelor de drept internațional, Polonia și Germania dau un prim exemplu de cooperare multidimensională cu accent pe securitatea europeană.

Fostul prim-ministru al Marii Britanii Boris Johnson nu exclude un posibil plan de pace al lui Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Dacă Ucraina va continua să opună rezistență agresiunii ruse și va fi sprijinită de aliați fie și la nivelul minim “de supraviețuire”, războiul de la granița noastră estică va continua ani buni și, din cauza unei convergențe nefaste de interese economice și politice, va intra foarte probabil în categoria celor înghețate.

Agenția Națională de Securitate Nucleară (NNSA) din SUA a anunțat că, potrivit datelor din luna septembrie 2023, Statele Unite dispuneau de 3.748 de focoase nucleare, destinate să echipeze forțele strategice.

Iranul are nevoie de maxim două săptămâni pentru a putea obține suficient uraniu îmbogățit, necesar producției bombei nucleare, a declarat secretarul Departamentului de stat al SUA.

Probabil toată lumea și-l mai amintește pe actualul ministru al Transporturilor, atât de performantul - a se sesiza ironia, căci nu e nevoie nici măcar de ghilimele - Sorin Grindeanu cum în 2017, pe vremea când era premier sub guvernarea de facto Liviu Dragnea, a refuzat să își dea demisia în ciuda faptului că partidul îi retrăsese sprijinul politic.

Rusia spune că ar putea desfășura rachete nucleare ca răspuns la armele americane din Germania.

Războiul lui Putin forțează la maxim trupele ucrainene. Deși se vorbește intens de tehnica de luptă modernă de care Kievul are urgentă nevoie, problema personalului din cadrul forțelor armate riscă să sufoce efortul de apărare al unei țări distruse de atacurile rusești, cu milioane de ucraineni aflați în afara țării, obligați să fugă de război.