Nota autorului:
Prima condiție ca o unitate militară să-și poată îndeplini misiunea este ca ea să supraviețuiască. De regulă, cei mai buni și cei mai motivați militari sunt cei profesioniști, pregătiți în mulți ani cu un antrenament greu și divers și nu cei mobilizați.
Într-o confruntare armată egal-egal, partea care reușește să asigure o supraviețuire cât mai mare a acestor profesioniști, are cele mai mari șanse să câștige războiul.
În războiul ruso-ucrainean, blindatele americane și cele occidentale au demonstrat o rată mult mai bună de supraviețuire a echipajelor decât blindatele rusești. Blindatele occidentale lovite au fost reparate iar soldații care au fost în ele au supraviețuit și s-au întors la luptă.
Protecția forței s-ar putea dovedi cheia câștigării conflictelor.
Privind perspectiva dronelor aeriene foarte ușoare și ușoare, care domină în prezent natura operațiilor terestre din războiul ruso-ucrainean, generalii francezi consideră că ele sunt arma momentului dar, în viitor, unul destul de apropiat, ele ar putea fi contracarate rapid și ieftin.
R.D. Hooker Jr., expert în probleme de apărare, care a lucrat în Consiliul Național de Securitate al SUA în primul mandat al lui Donald Trump, avertizează că US Army (Forțele Terestre americane) este slab echipată pentru a descuraja China sau Rusia iar noile măsuri din recenta inițiativă de transformare, lansată pe 30 aprilie, îi accentuează neajunsurile.
În plus, R.D. Hooker Jr. consideră că inițiativa de transformare a US Army într-o structură axată pe Pacific va duce la „o Americă capabilă să lupte într-un singur teatru de operații” ceea ce înseamnă „o Americă mulțumită să fie o putere regională, dar nu globală - o rețetă pentru declin”.
În continuare redăm integral analiza publicată de Defense One, pe 29 mai 2025:
* * *
„Cum am putut uita lecțiile teribile de la începutul anilor 2000, când pierderile din Irak și Afganistan au determinat o luptă pentru desfășurarea de vehicule HMMWV blindate și vehicule blindate rezistente la mine? Armata de astăzi, mult mai ușoară decât cea care a suferit astfel de daune în așa-numitele „lupte de intensitate redusă”, este prost echipată pentru a descuraja sau a concura cu tancuri precum China sau Rusia.
Să luăm în considerare cele 31 de brigăzi de manevră active ale US Army. Unsprezece sunt brigăzi grele echipate cu tancuri și vehicule de luptă pentru infanterie - platforme bine protejate, potrivite pentru războiul modern.
Alte șase brigăzi sunt formațiuni Stryker echipate cu transportoarele de infanterie cu același nume, pe roți, ușor blindate. Inițial numit „vehicul blindat interimar”, Stryker era destinat să servească doar până la sosirea Sistemelor de Luptă Viitoare, care au implodat în schimb. De la concepție, unitățile Stryker au suferit de confuzie doctrinară și conceptuală. Unitățile Stryker transportă mai multe trupe care debarcă decât unitățile Bradley, care sunt destinate să lupte în principal cu militari la bord. Dar ele (mijloacele Stryker – nota autorului) sunt transportoare de infanterie, nu vehicule de luptă pentru infanterie. Având o mobilitate slabă în afara drumurilor, sunt vulnerabile la sistemele antiblindate portabile, iar unitățile lor au artilerie remorcată în loc de artilerie autopropulsată. Rotațiile repetate ale Centrului Național de Antrenament arată că nu pot supraviețui atunci când sunt folosite împotriva blindatelor.
Cele 14 brigăzi de manevră active rămase sunt formațiuni de infanterie ușoară, mai slab echipate și mai ușor de desfășurat, dar, realist vorbind, incapabile să concureze cu amenințarea actuală. Conform îndrumărilor actuale, acestea merg la război în „vehicule de infanterie” neblindate și fără arme grele.
Problema este agravată de faptul că aceste brigăzi ușoare au o putere de foc dramatic mai mică decât înainte. Decizia recentă de a elimina o escadrilă de cavalerie aeriană (escadrila de elicoptere – nota autorului) din brigada de aviație existentă în fiecare divizie a US Army elimină jumătate din cele 48 de elicoptere de atac AH-64E ale fiecărei divizii, o reducere masivă a puterii de luptă. Doar puțin mai puțin periculoasă a fost recenta decizie a US Army de a dezactiva escadrila de cavalerie (compania blindată – nota autorului) din brigăzile Stryker și de infanterie ușoară, cu numeroasele ei vehicule cu roți și arme grele. Aceeași directivă a deposedat batalioanele de infanterie ușoară de companiile lor antiblindate/arme grele: formațiuni înarmate cu lansatoare automate de grenade, mitraliere grele și sisteme antitanc grele. Aceste acțiuni au eliminat o mare parte din puterea de foc disponibilă a brigăzii.
Între timp, batalioanele de artilerie ușoară încă folosesc venerabilul obuzier tractat M119 de 105 mm, care are o rată de foc mai mică, o rază de foc mai scurtă și efecte ale armelor mai slabe decât sistemele de 122 mm și 152 mm utilizate de brigăzile ruse și chineze. De asemenea, acestea sunt mai lente de deplasat decât sistemele autopropulsate, ceea ce le face mult mai vulnerabile la focul de contra-baterie și la atacurile cu drone.
Promisiunile de a compensa toate aceste reduceri cu „Sisteme fără pilot și efecte lansate la sol/aer” ridică semne de întrebare serioase, având în vedere lipsa de detalii specifice furnizate și istoricul slab al achizițiilor Departamentului Apărării.
O privire rapidă asupra structurii forțelor adverse ilustrează provocarea. Brigăzile de manevră rusești (tancuri, infanterie motorizată, asalt aeropurtat/aerian, infanterie navală) sunt remarcabil de similare. Toate includ patru batalioane de manevră; trei batalioane de artilerie (atât cu țevi, cât și MLRS); batalioane (câte unul – nota autorului) antitanc, apărare antiaeriană și recunoaștere; și o companie de război electronic. Brigăzile chineze au patru batalioane de manevră susținute de unități puternice de artilerie, apărare antiaeriană și război electronic. Brigăzile americane au trei batalioane de manevră, un singur batalion de artilerie și nicio unitate dedicată antitanc, apărare antiaeriană sau război electronic. La eșaloanele superioare, artileria adversă, apărarea antiaeriană și războiul electronic continuă să depășească capabilitățile americane, iar atât armata rusă cât și cea chineză au demonstrat angajamente ferme de a progresa cu dronele și sistemele fără pilot. Per total, forțele lor sunt în mod clar mai puternice, o dilemă exacerbată doar de mișcările repetate de reducere sau de slăbire a forțelor terestre americane.
Mai multe lucruri: să reechipeze brigăzile ușoare cu transportoare pe roți protejate, pe care să monteze arme grele, cum era înainte; să restabilească companiile antiblindate; să crească densitatea sistemelor de apărare antiaeriană Javelin și antitanc Stinger în formațiunile ușoare; să înlocuiască artileria ușoară tractată cu sisteme cu roți, de calibrul 155 mm, precum Caesar francez sau RCH-155 german; inversarea dezactivării escadrilelor de cavalerie aeriană (elicoptere – nota autorului); și înarmarea elicopterelor de asalt UH-60 cu sistemul de rachete antitanc Hellfire.
Brigăzile Stryker ar trebui transformate în adevărate brigăzi grele, probabil cu tancuri M1 Abrams recondiționate și vehicule de luptă M2 Bradley, care sunt acum depozitate.
Sute de variante anterioare ale obuzierului autopropulsat M1, M2 și M109 sunt depozitate la Depozitul Sierra al US Army din Nevada. În cazul în care brigăzile Stryker ar trebui păstrate, acestea ar trebui să includă un batalion de blindate, similar brigăzilor rusești de infanterie motorizată. Brigăzile grele ar trebui modernizate cu tancul principal de luptă M1A3 și vehiculul de luptă pentru infanterie M2A4 cât mai curând posibil.
Diviziile US Army ar trebui să dispună de un batalion de artilerie de 155 mm pentru sprijinul general, pe lângă batalioanele de artilerie care oferă sprijin direct brigăzilor de manevră. Toate brigăzile și diviziile ar trebui să includă unități de apărare antiaeriană și război electronic, precum și formațiuni dedicate de drone cu operatori antrenați la fiecare eșalon, de la companie la divizie.
America nu a mai purtat un război de mare intensitate împotriva forțelor grele de la Războiul din Golf, când se bucura de o superioritate zdrobitoare în toate domeniile. Astăzi, această superioritate nu mai există.
Promovată ca o mișcare de îndepărtare de la armata axată pe GWOT (Global War on Terrorism) către una mai concentrată pe „letalitate” și mai potrivită regiunii indo-pacifice, schimbările actuale afectează de fapt profund abilitatea US Army de a lovi puternic și cu putere de luptă în masă. O Americă optimizată să lupte într-un singur teatru de operații este o Americă mulțumită să fie o putere regională, dar nu globală - o rețetă pentru declin. În lumea reală, provocările izbucnesc brusc și neașteptat (gândiți-vă la decembrie 1941, iunie 1950, octombrie 1963, august 1990 și septembrie 2001). Adevărata securitate națională necesită o armată flexibilă și adaptivă, antrenată și echipată pentru lupte susținute și intense la capătul superior al spectrului conflictului. Aceasta înseamnă mobilitate, protecție și putere de foc în toate formațiunile armatei.
Într-un cuvânt, ușor nu înseamnă letal. Este timpul pentru o regândire.”
R.D. Hooker Jr. este Senior Fellow la Consiliul Atlantic. A servit trei misiuni în cadrul Consiliului Național de Securitate și a comandat o brigadă de parașutiști la Bagdad.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.
În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.
Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.
La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării războiului ruso-ucrainean.
Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.
Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.
Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.
Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Una dintre prioritățile Franței este de a recăpăta, cât mai curând posibil, capacitatea de a neutraliza apărarea aeriană inamică. Această capacitate a fost, în mare parte, pierdută odată cu retragerea rachetei antiradar AS-37 MARTEL, care era utilizată de avioanele Jaguar. Dar acest lucru se va schimba pe viitor, căci noua versiune a Rafale, Rafale F5 va ține cont de saturarea apărării antiaeriene a inamicului, în ceea ce putem numi războiul viitorului.
Su-57, avionul rus de generația a 5-a - sau cel puțin considerat de ruși ca fiind parte a acestei generații - s-a „născut” greu, întâmpinând numeroase probleme tehnice, mai ales pe parte de motorizare. Cu programul întârziat mult, de altfel primul Su-57 din producția de serie s-a și prăbușit, cu livrări relativ puține inclusiv pentru Armata rusă, Moscova se confruntă și cu faptul că Su-57 nu a rupt deloc gura târgului pe piața externă. Salvarea versiunii de export, Su-57E, ar putea veni chiar din India iar rușii sunt dispuși la un compromis fără precedent.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Pe 20 iunie 2025, într-un hotel din Bucureşti a avut loc un eveniment ce exemplifică manualul Kremlinului de „măsuri active”. A fost inaugurată filială locală a Mișcării Rusofile Internaționale (MRI), o organizație-umbrelă orchestrată de Moscova pentru a proiecta influență. Ceremonia, susținută vizibil de Ambasada Rusiei, nu a fost doar un eveniment cultural, ci o mișcare strategică într-un război hibrid purtat de Kremlin în inima Europei.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Thales a primit un contract pentru a furniza Albaniei unui radar de supraveghere aeriană Ground Master 400 Alfa (GM400α).
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.
Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.
Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.”
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării.
Versiunile viitoare ale bombelor franceze Hammer, pe care le utilizează cu succes și ucrainenii și pe care le-au integrat pe MiG-29, vor avea raza de acțiune dublă. E vorba de versiunea AASM 250 XLR Hammer care va permite avioanelor de luptă Rafale să lovească devastator ținte la 140 kilometri distanță.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Înainte ca aviația strategică americană să lovească usturător instalațiile nucleare ale Iranului, aviația militară a Israelului a făcut ravagii și a paralizat, la propriu, antiaeriana iraniană. Sute de avioane F-16, F-15 sau F-35 modificate special pentru nevoie Israelului au făcut o demonstrație de forță și au lovit constant Iranul timp de o săptămână, zburdând, la propriul, pe cerul Teheranului. Obținerea superiorității aeriene ca la manual, ceea ce rușii visau să facă în trei zile în Ucraina odată cu invazia pe scară largă din 24 februarie 2022. Și ceea ce nu au reușit nici până azi.
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
