Nota autorului:
Prima condiție ca o unitate militară să-și poată îndeplini misiunea este ca ea să supraviețuiască. De regulă, cei mai buni și cei mai motivați militari sunt cei profesioniști, pregătiți în mulți ani cu un antrenament greu și divers și nu cei mobilizați.
Într-o confruntare armată egal-egal, partea care reușește să asigure o supraviețuire cât mai mare a acestor profesioniști, are cele mai mari șanse să câștige războiul.
În războiul ruso-ucrainean, blindatele americane și cele occidentale au demonstrat o rată mult mai bună de supraviețuire a echipajelor decât blindatele rusești. Blindatele occidentale lovite au fost reparate iar soldații care au fost în ele au supraviețuit și s-au întors la luptă.
Protecția forței s-ar putea dovedi cheia câștigării conflictelor.
Privind perspectiva dronelor aeriene foarte ușoare și ușoare, care domină în prezent natura operațiilor terestre din războiul ruso-ucrainean, generalii francezi consideră că ele sunt arma momentului dar, în viitor, unul destul de apropiat, ele ar putea fi contracarate rapid și ieftin.
R.D. Hooker Jr., expert în probleme de apărare, care a lucrat în Consiliul Național de Securitate al SUA în primul mandat al lui Donald Trump, avertizează că US Army (Forțele Terestre americane) este slab echipată pentru a descuraja China sau Rusia iar noile măsuri din recenta inițiativă de transformare, lansată pe 30 aprilie, îi accentuează neajunsurile.
În plus, R.D. Hooker Jr. consideră că inițiativa de transformare a US Army într-o structură axată pe Pacific va duce la „o Americă capabilă să lupte într-un singur teatru de operații” ceea ce înseamnă „o Americă mulțumită să fie o putere regională, dar nu globală - o rețetă pentru declin”.
În continuare redăm integral analiza publicată de Defense One, pe 29 mai 2025:
* * *
„Cum am putut uita lecțiile teribile de la începutul anilor 2000, când pierderile din Irak și Afganistan au determinat o luptă pentru desfășurarea de vehicule HMMWV blindate și vehicule blindate rezistente la mine? Armata de astăzi, mult mai ușoară decât cea care a suferit astfel de daune în așa-numitele „lupte de intensitate redusă”, este prost echipată pentru a descuraja sau a concura cu tancuri precum China sau Rusia.
Să luăm în considerare cele 31 de brigăzi de manevră active ale US Army. Unsprezece sunt brigăzi grele echipate cu tancuri și vehicule de luptă pentru infanterie - platforme bine protejate, potrivite pentru războiul modern.
Alte șase brigăzi sunt formațiuni Stryker echipate cu transportoarele de infanterie cu același nume, pe roți, ușor blindate. Inițial numit „vehicul blindat interimar”, Stryker era destinat să servească doar până la sosirea Sistemelor de Luptă Viitoare, care au implodat în schimb. De la concepție, unitățile Stryker au suferit de confuzie doctrinară și conceptuală. Unitățile Stryker transportă mai multe trupe care debarcă decât unitățile Bradley, care sunt destinate să lupte în principal cu militari la bord. Dar ele (mijloacele Stryker – nota autorului) sunt transportoare de infanterie, nu vehicule de luptă pentru infanterie. Având o mobilitate slabă în afara drumurilor, sunt vulnerabile la sistemele antiblindate portabile, iar unitățile lor au artilerie remorcată în loc de artilerie autopropulsată. Rotațiile repetate ale Centrului Național de Antrenament arată că nu pot supraviețui atunci când sunt folosite împotriva blindatelor.
Cele 14 brigăzi de manevră active rămase sunt formațiuni de infanterie ușoară, mai slab echipate și mai ușor de desfășurat, dar, realist vorbind, incapabile să concureze cu amenințarea actuală. Conform îndrumărilor actuale, acestea merg la război în „vehicule de infanterie” neblindate și fără arme grele.
Problema este agravată de faptul că aceste brigăzi ușoare au o putere de foc dramatic mai mică decât înainte. Decizia recentă de a elimina o escadrilă de cavalerie aeriană (escadrila de elicoptere – nota autorului) din brigada de aviație existentă în fiecare divizie a US Army elimină jumătate din cele 48 de elicoptere de atac AH-64E ale fiecărei divizii, o reducere masivă a puterii de luptă. Doar puțin mai puțin periculoasă a fost recenta decizie a US Army de a dezactiva escadrila de cavalerie (compania blindată – nota autorului) din brigăzile Stryker și de infanterie ușoară, cu numeroasele ei vehicule cu roți și arme grele. Aceeași directivă a deposedat batalioanele de infanterie ușoară de companiile lor antiblindate/arme grele: formațiuni înarmate cu lansatoare automate de grenade, mitraliere grele și sisteme antitanc grele. Aceste acțiuni au eliminat o mare parte din puterea de foc disponibilă a brigăzii.
Între timp, batalioanele de artilerie ușoară încă folosesc venerabilul obuzier tractat M119 de 105 mm, care are o rată de foc mai mică, o rază de foc mai scurtă și efecte ale armelor mai slabe decât sistemele de 122 mm și 152 mm utilizate de brigăzile ruse și chineze. De asemenea, acestea sunt mai lente de deplasat decât sistemele autopropulsate, ceea ce le face mult mai vulnerabile la focul de contra-baterie și la atacurile cu drone.
Promisiunile de a compensa toate aceste reduceri cu „Sisteme fără pilot și efecte lansate la sol/aer” ridică semne de întrebare serioase, având în vedere lipsa de detalii specifice furnizate și istoricul slab al achizițiilor Departamentului Apărării.
O privire rapidă asupra structurii forțelor adverse ilustrează provocarea. Brigăzile de manevră rusești (tancuri, infanterie motorizată, asalt aeropurtat/aerian, infanterie navală) sunt remarcabil de similare. Toate includ patru batalioane de manevră; trei batalioane de artilerie (atât cu țevi, cât și MLRS); batalioane (câte unul – nota autorului) antitanc, apărare antiaeriană și recunoaștere; și o companie de război electronic. Brigăzile chineze au patru batalioane de manevră susținute de unități puternice de artilerie, apărare antiaeriană și război electronic. Brigăzile americane au trei batalioane de manevră, un singur batalion de artilerie și nicio unitate dedicată antitanc, apărare antiaeriană sau război electronic. La eșaloanele superioare, artileria adversă, apărarea antiaeriană și războiul electronic continuă să depășească capabilitățile americane, iar atât armata rusă cât și cea chineză au demonstrat angajamente ferme de a progresa cu dronele și sistemele fără pilot. Per total, forțele lor sunt în mod clar mai puternice, o dilemă exacerbată doar de mișcările repetate de reducere sau de slăbire a forțelor terestre americane.
Mai multe lucruri: să reechipeze brigăzile ușoare cu transportoare pe roți protejate, pe care să monteze arme grele, cum era înainte; să restabilească companiile antiblindate; să crească densitatea sistemelor de apărare antiaeriană Javelin și antitanc Stinger în formațiunile ușoare; să înlocuiască artileria ușoară tractată cu sisteme cu roți, de calibrul 155 mm, precum Caesar francez sau RCH-155 german; inversarea dezactivării escadrilelor de cavalerie aeriană (elicoptere – nota autorului); și înarmarea elicopterelor de asalt UH-60 cu sistemul de rachete antitanc Hellfire.
Brigăzile Stryker ar trebui transformate în adevărate brigăzi grele, probabil cu tancuri M1 Abrams recondiționate și vehicule de luptă M2 Bradley, care sunt acum depozitate.
Sute de variante anterioare ale obuzierului autopropulsat M1, M2 și M109 sunt depozitate la Depozitul Sierra al US Army din Nevada. În cazul în care brigăzile Stryker ar trebui păstrate, acestea ar trebui să includă un batalion de blindate, similar brigăzilor rusești de infanterie motorizată. Brigăzile grele ar trebui modernizate cu tancul principal de luptă M1A3 și vehiculul de luptă pentru infanterie M2A4 cât mai curând posibil.
Diviziile US Army ar trebui să dispună de un batalion de artilerie de 155 mm pentru sprijinul general, pe lângă batalioanele de artilerie care oferă sprijin direct brigăzilor de manevră. Toate brigăzile și diviziile ar trebui să includă unități de apărare antiaeriană și război electronic, precum și formațiuni dedicate de drone cu operatori antrenați la fiecare eșalon, de la companie la divizie.
America nu a mai purtat un război de mare intensitate împotriva forțelor grele de la Războiul din Golf, când se bucura de o superioritate zdrobitoare în toate domeniile. Astăzi, această superioritate nu mai există.
Promovată ca o mișcare de îndepărtare de la armata axată pe GWOT (Global War on Terrorism) către una mai concentrată pe „letalitate” și mai potrivită regiunii indo-pacifice, schimbările actuale afectează de fapt profund abilitatea US Army de a lovi puternic și cu putere de luptă în masă. O Americă optimizată să lupte într-un singur teatru de operații este o Americă mulțumită să fie o putere regională, dar nu globală - o rețetă pentru declin. În lumea reală, provocările izbucnesc brusc și neașteptat (gândiți-vă la decembrie 1941, iunie 1950, octombrie 1963, august 1990 și septembrie 2001). Adevărata securitate națională necesită o armată flexibilă și adaptivă, antrenată și echipată pentru lupte susținute și intense la capătul superior al spectrului conflictului. Aceasta înseamnă mobilitate, protecție și putere de foc în toate formațiunile armatei.
Într-un cuvânt, ușor nu înseamnă letal. Este timpul pentru o regândire.”
R.D. Hooker Jr. este Senior Fellow la Consiliul Atlantic. A servit trei misiuni în cadrul Consiliului Național de Securitate și a comandat o brigadă de parașutiști la Bagdad.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat pentru prima dată, în detaliu, cele 20 de puncte ale ultimului plan de pace elaborat de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmând că a fost negociat cu reprezentanţi ai Kievului şi Washingtonului şi că a fost trimis spre avizare Moscovei.
În cei aproape patru ani de război, ucrainenii au integrat zeci de sisteme occidentale, pe lângă cele sovietice pe care deja le aveau în dotare, ceea ce pentru orice tehnician e un coșmar nu doar logistic, dar și de mentenanță. În ceea ce privește lansatoarele multiple de rachete, HIMARS au fost cu siguranță un „game changer” în vara și toamna lui 2022, atât pentru a opri ofensiva rusă, cât și în cea mai fructuoasă contraofensivă ucraineană când forțele de apărare ale Ucrainei au reușit să elibereze o mare porțiune din teritoriu.
Primarul Moscovei a anunțat că unitățile rusești de apărare aeriană au distrus o dronă care zbura spre capitala Rusiei.
China investește sume colosale nu doar în sisteme de armament convenționale, dar și în dezvoltarea capacităților nucleare, ori în tehnologii emergente și mai ales în componenta cyber. În unanimitate experții și oficialii sunt de părere că, spre deosebire de Rusia, China ar intra într-o aventură militară care ar risca să atragă SUA în război doar în cazul în care ar avea un plan bine pus la punct de a slăbi capacitatea militară americană. Iar acest plan e unul complex, care vizează și zona cyber.
Primele elemente ale unui sistem antidronă au fost desfășurate la granița Poloniei cu Belarus.
Forțele de apărare ucrainene s-au retras din orașul Siversk din regiunea Donețk, a anunțat marți Statul Major General ucrainean, precizând că obiectivul este „de a păstra vieți omenești și de a menține pregătirea de luptă a unităților”.
Însă avansurile Rusiei sunt plătite scump de către militarii ruși. Doar în ultimii doi ani, Moscova a pierdut 400 de mii de militari pe frontul din Ucraina.
Pakistanul a semnat un acord major de apărare cu Armata Națională Libiană, care controlează estul și sudul Libiei sub comanda lui Khalifa Haftar. Acesta care vine pe fondul polarizării politice din Libia de la căderea regimului lui Muammar Gaddafi, în 2011, și subliniază ambițiile Islamabadului de a-și extinde exporturile de apărare, bazându-se pe parteneriatul său cu China în dezvoltarea de arme avansate. Acordul prevede inclusiv achiziția de către Libia de avioane JF-17, construite de Pakistan împreună cu China.
Decretele de numire în funcţie a noilor miniştri de la Apărare - Radu Miruţă şi Economie - Irineu Darău au fost publicate marţi în Monitorul Oficial.
Istoria aviației militare ar fi putut arăta total diferit dacă americanii ar fi ale un proiect ce azi pare uitat: YF-23 Black Widow II sau „Văduva Neagră”. E vorba de două concepte diferite care au concurat, proces în urmă căruia s-a născut F-22 Raptor, considerat de mulți cel mai performant avion de luptă din lume.
Șeful Statului Major al forțelor libiene a murit într-un 'accident' de avion în timp ce pleca de la Ankara, în Turcia, unde s-a aflat într-o vizită, a anunțat marți seara prim-ministrul libian Abdelhamid Dbeibah, notează Agerpres și AFP.
Compania Lockheed Martin a anunțat că a testat cu succes racheta GMLRS ER (Guided Multiple Launch Rocket System Extended-Range) cu rază mai lungă de acțiune și un sistem de lansare M-142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System).
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, declara zilele trecute că Rusia și-a mărit efectivele la aproximativ 710 mii de oameni pentru a desfășura o operațiune ofensivă strategică în Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a audiat rapoartele secretarului Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, și ale șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Andriy Hnatov, privind rezultatele negocierilor cu delegația americană privind soluționarea războiului.
Serviciul de presă al corporației de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 22.12.2025, că un avion de vânătoare de tip Su-57 a efectuat primul zbor cu un nou motor de generația a cincea, cunoscut sub denumirea de “Produs 177”.
Gazprom negociază cu compania petrolieră ungară MOL o posibilă vânzare a participației sale majoritare deținută la NIS - singura rafinărie a Serbiei -, a anunțat marți președintele sârb Aleksandar Vucic, transmit Agerpres și Reuters.
Pe baza informațiilor de la agențiile de informații britanice, Generalul Gwyn Jenkins, șeful Marinei Regale Britanice, este sigur că războiul din Ucraina a crescut apetitul Rusiei pentru dominație în multe regiuni ale lumii.
Oficialul a avertizat că forțele britanice și NATO în ansamblu și-ar putea pierde în curând avantajul în Oceanul Atlantic. Acest lucru se datorează consolidării semnificative a capacităților navale rusești și consolidării continue de către Kremlin a capacităților sale navale.
Navele vor fi cele mai rapide și de 100 de ori mai puternice decât orice navă construită până acum, s-a lăudat Trump. Prima navă din clasa Trump se va numi "USS Defiant".
Forțele ruse au lansat atacuri la scară largă cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene în noaptea de 23 decembrie, vizând, în principal, infrastructura energetică din regiunile din vestul îndepărtat al țării, dar și porturile Ismail și Reni de la frontiera cu România.
Grecia continuă să își consolideze capacitățile militare ca răspuns la ceea ce Atena descrie drept amenințări crescânde din partea Turciei, desfășurând sisteme de rachete cu rază lungă Spike NLOS, de fabricație israeliană, în special în insulele din estul Mării Egee și în regiunea Evros, la frontiera terestră cu Turcia. Sistemele au intrat recent în inventarul Forțelor Armate Elene și se află în curs de integrare operațională.
Armata germană a decis că noile pistoale de serviciu vor fi furnizate de Česká Zbrojovka (CZ). Soldații Bundeswehr vor folosi pistoale de tip CZ P-10.
Micul stat baltic a ales sistemele sud-coreene Chunmoo, care vor ajunge începând cu anul 2027.
Construcția noului portavion se va desfășura în cadrul programului PANG și va avea un cost estimat la aproximativ 10,25 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai ambițioase proiecte militare lansate de Franța în ultimele decenii.
Discuțiile privind un proces de pace în Ucraina, între americani, ucraineni și europeni, avansează lent lovindu-se în continuare de blocaje majore. De negocieri nu poate fi vorba în contextul în care Rusia refuză orice formă de dialog, continuând să aibă solicitări ce sunt mai degrabă o formă de capitulare a Ucrainei. Unul din puținele numitoare comune în discuțiile dintre aliați sunt reprezentate de viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina, garanții pentru care au căzut de acord și americanii. Dar cum vor arăta ele?
Testele sistemului de apărare aeriană franco-italian de nouă generație SAMP/T NG (Sol-Air Moyenne Portée / Terrestre de nouvelle génération) au fost finalizate cu succes.
Aeronavele de luptă rusești sunt ținta preferată a serviciilor de informații ucrainene. Aseară, un SU-27 și un Su-30 au fost lovite pe aerodromul Lipețk din Rusia.
Compania cehă Tatra Defence și compania germană KNDS Deutschland au semnat un contract pentru producerea de carene pentru tancurile Leopard 2A8. 150 de exemplare vor fi produse în Republica Cehă, cu o opțiune pentru încă 300.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de Crăciun, când toți creștinii de pe glob se pregătesc de una dintre cele mai mari sărbători ale lor, forțele ruse din linia întâi au lansat, sâmbătă, unul dintre cele mai mari asalturi din acest an. De asemenea, ultimele zile au fost caracterizate de o intensificare a loviturilor cu rachete și drone asupra regiunii Odesa.
Departamentul Apărării al SUA a atribuit companiei Raytheon, parte a grupului RTX, un contract de vânzări militare externe (FMS) în valoare de 168 de milioane de dolari pentru furnizarea de echipamente suplimentare destinate sistemului de rachete Patriot al României. Această achiziție subliniază efortul accelerat al României de a-și consolida arhitectura de apărare aeriană și antirachetă în contextul presiunilor de securitate fără precedent din regiunea Mării Negre.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz a inițiat procesul de redactare a unei legislații care va modifica structural autoritatea Serviciului Federal de Informații (BND), oferind agenției permisiunea de a trece dincolo de mandatul tradițional de monitorizare/spionaj către acțiuni active de sabotaj în afara teritoriului național.
În timp ce vehiculele terestre fără echipaj (UGV) și-au găsit deja locul în logistica militară modernă, un nou proiect tehnologic din Silicon Valley forțează limitele integrării roboţilor la nivel infanterie. Start-up-ul Foundation Future Industries (FFI) a trasat un plan industrial extrem de ambițios, propunând livrarea a 50.000 de roboți umanoizi Phantom către Armata Statelor Unite în următorii doi ani.
Paza de Coastă a SUA confiscă petrolierul „Centuries” care transporta țiței venezuelean cu destinația China. Pe 20 decembrie 2025, Paza de Coastă a Statelor Unite, sprijinită de forțe militare, a desfășurat o operațiune de interceptare, în apele internaționale din estul Barbadosului, în Marea Caraibelor. Forțele americane au abordat și confiscat petrolierul Centuries, sub pavilion panamez, care transporta aproximativ 1,8-2 milioane de barili de țiței din Venezuela către China.
Asistăm, în aceste zile de decembrie 2025, la un spectacol diplomatic de o complexitate fără precedent în orașul Miami, unde administrația Trump încearcă să forțeze deznodământul celui mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace.
