Armata rusă se pregătește pentru o mare bătălie prin care urmărește să preia controlul inimii Donbasului (ce cuprinde provinciile ucrainene Donețk și Lugansk), înainte de începerea negocierilor dintre președintele rus Vladimir Putin și noul președinte american Donald Trump, care a amenințat că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, scriu agențiile Agerpres și EFE.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat joi, 23 ianuarie, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, trebuie să fie obligat „să implore Ucraina și pe aliații ei să se așeze la masă și să discute”.

Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.

În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.

Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).

Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.

Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.

Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas. 

Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”. 

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.

Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.

Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.

Mike Waltz, pe care președintele ales al SUA, Donald Trump, intenționează să îl numească în funcția de consilier pentru securitate națională, a asigurat că președintele ales este „hotărât” să pună capăt războiului purtat de Rusia în Ucraina. Waltz a declarat acest lucru în cadrul emisiunii Face the Nation de pe CBS din 19 ianuarie.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut din nou aliaților săi să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot. El a spus că Rusia a efectuat peste 1.000 de atacuri aeriene pe teritoriul ucrainean în ultima săptămână. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând un raport al agenției DPA.

Iranul a inaugurat sâmbătă o bază navală subterană de rachete într-o locație necunoscută din Golf, a declarat televiziunea de stat, cu două zile înainte de începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite. Această nouă facilitate militară a fost dezvăluită într-un moment în care se așteaptă că tensiunile cu Washingtonul să crească. Liderii iranieni sunt îngrijorați de faptul că Trump i-ar putea permite premierului israelian Benjamin Netanyahu să atace siturile nucleare ale Iranului, înăsprind în același timp sancțiunile americane asupra industriei petroliere iraniene prin politica sa de „maximă presiune”.

Prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad din Siria a stârnit îngrijorarea mai multor țări regionale, precum Israelul, Emiratele Arabe Unite și Egiptul. De fapt, Tel Avivul este deosebit de îngrijorat de această evoluție, un comitet guvernamental israelian sugerând chiar că Siria, condusă de islamiști sunniți care nu recunosc dreptul Israelului de a exista, ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru țară decât Iranul, arhi-inamicul Israelului.

În mod normal, România nu face publice date oficiale privind cantitatea de tehnică militară furnizată Ucrainei, existând până în prezent doar speculaţii şi, ocazional, unele declaraţii cu privire la diversitatea de echipamente militare transferate, printre care se numără şi MLRS-ul românesc APR-40, care arată ca o copie a sistemului sovietic BM-21 Grad.

Pe 18 ianuarie, dronele Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina au lovit un depozit de petrol din regiunea rusă Tula, situat la aproximativ 300 km de frontiera cu Ucraina. Depozitul petrolier ,,8 Marta'' al Rezervei Federale Ruse are 58 de tancuri pentru depozitarea produselor petroliere. Acesta este situat la coordonatele 54.027450, 38.050564 și la 230 km de frontiera de stat a Ucrainei. În prezent, autoritățile oficiale din regiunea Tula afirmă că incendiul a fost cauzat de căderea resturilor de drone și că un total de 5 UAV-uri inamice au fost distruse de forțele de apărare aeriană și de război electronic.

Costurile reale ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei depășesc cu mult statisticile oficiale, punând cu adevărat Moscova sub o presiune economică enormă. În plus, măsurile financiare luate de guvernul rus pentru a sprijini efortul de război au dus la crearea unei „bule strategice de credit”, o situație extrem de periculoasă pentru economia rusă.

Echipa de la vârf a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a fost audiată în zilele trecute de comitetele de specialitate ale Congresului. Printre cei care au răspuns întrebărilor parlamentarilor americani s-au numărat oficialii care vor ocupa funcțiile de Secretar al Apărării - Pete Hegseth, șef al CIA - John Ratcliffe, precum și cea de Secretar de Stat - Marco Rubio.

Războiul din Ucraina a servit, fără îndoială, drept o reamintire dură a modului în care evoluează războiului, dar și provocările cu care se confruntă NATO în secolul XXI. Răspunsul NATO la conflict, inclusiv sprijinul militar sporit acordat Ucrainei și o stare de pregătire sporită, reflectă angajamentul Alianței față de apărarea colectivă. Printre lecțiile-cheie pe care NATO le va învăța probabil se numără importanța unei descurajări solide, necesitatea de a continua investițiile în capacitățile de apărare și importanța rezilienței în fața amenințărilor hibride. Războiul a subliniat, de asemenea, importanța legăturilor transatlantice puternice și a cooperării între statele aliate în faţa noilor provocări de securitate.

Forțele ruse folosesc tot mai des drone încărcate cu explozibil, conectate la operatorii lor prin cabluri de fibră optică, pentru a lovi cu precizie trupele și echipamentele militare ucrainene, iar Kievul caută o soluție pentru a riposta. Dronele cu fibră optică au apărut din ce în ce mai des în luptă în ultimul an și reprezintă o provocare. În peisajul în schimbare al războiului modern, atât Ucraina, cât și Rusia au început să întrebuințeze drone FPV cu fibră optică, imune la interferențele electronice. Aceste drone sunt periculoase pentru că nu pot fi bruiate cu ajutorul războiului electronic tradițional și sunt dificil de apărat împotriva lor, subliniind necesitatea găsirii unei soluții.

Acțiunile concertate de manipulare care se desfășoară pe rețelele de socializare cu permisiunea platformei respective trebuie combătute cât mai rapid cu măsuri drastice, care pot ajunge până la limitarea funcționării serviciului respectiv, într-un mod similar cu regulile aplicate în cazul posturilor TV și radio.

GLGH Steel, LLC a fost de acord să achiziționeze Artrom Steel Tubes S.A., producătorul român de tevi din oțel fără sudură cu sediul în Slatina și Reșița. GLGH Steel este o subsidiară a Great Lakes Global Holdings (GLGH), o companie de investiții cu sediul în Chicago, Illinois.

Ministerul Apărării Naționale respinge răspândirea de informații eronate privind extinderea și modernizarea Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, România. Ministerul respinge speculațiile și interpretările manipulatoare care au circulat atât pe plan intern, cât și internațional. 

În centrul conflictelor moderne se află o bătălie mai puțin vizibilă, dar la fel de crucială – cea pentru suportul tehnic și pregătirea unităților de front. Într-un context în care fiecare decizie și acțiune poate influența soarta militarilor, neglijarea aspectelor esențiale ale armatei nu este o opțiune. 

NATO este profund preocupată de atitudinea tot mai asertivă a Chinei în sistemul internațional de securitate, declară șeful Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer. Și așa se pare că stau lucrurile - Beijingul a pornit de unul singur într-o cursă a proliferării nucleare, cu zero transparență în ceea ce privește extinderea arsenalului și armatei sale.

Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.