Producătorii ucraineni ar putea primi până la 20 de miliarde de dolari în cazul ridicării interdicției privind exporturile de arme și, de exemplu, ar putea înveşti această sumă în creșterea producției interne pentru propria armată. Financial Times scrie despre acest lucru, analizând dorința industriei ucrainene și a unor oficiali ca aceasta interdicţiei să fie ridicată, după ce a fost introdusă în 2022.

De la formarea Alianței Sahel cu partenerii săi Mali și Burkina Faso, Nigerul a apărut ca un caz excepțional prin deschiderea sa față de tratarea cu Algeria și consolidarea relațiilor sale bilaterale cu aceasta, ceea ce a încurcat situația din cadrul confederației.

Documentul „Fundamentele păcii”, care va stabili condițiile detaliate pentru un sfârșit just al războiului, va fi gata până în noiembrie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat acest lucru la Dubrovnik (Croația), în timpul unui discurs susținut la cel de-al treilea summit Ucraina-Europa de Sud-Est, relatează Ukrinform.

Stimulată de creșterea dramatică a cheltuielilor de apărare de către multe guverne europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de creșterea tensiunilor geopolitice în Indo-Pacific și în Orientul Mijlociu, Coreea de Sud a apărut ca o alternativă viabilă la furnizorii mai tradiționali de echipamente militare. Țările europene către care comaniil sud-coreene au inceput să-și exporte produsele includ deja Polonia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Estonia, România, Slovacia, Cehia și Regatul Unit.

Armata franceză se pregătește pentru o confruntare militară cu Rusia, relatează Politico. Publicația notează că anul viitor se va dovedi un test crucial pentru armata franceză, pe măsură ce aceasta se transformă într-o forță capabilă să facă față unor ameninţări de securitate generate de Rusia.

În contextul actual, NATO se întoarce la misiunea sa principală de descurajare și apărare împotriva amenințărilor din est, în primul rând din partea Rusiei.  Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat acest lucru la Bruxelles, în timpul unei conferințe de presă, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

De un an și jumătate, Occidentul vorbește despre posibila aderare a Ucrainei la NATO după ''scenariul german'', adică modelul când Germania a devenit membră a Alianței în ciuda faptului că era împărțită între vest și de est. Subiectul a fost readus în discuție de Financial Times, dar și de mai mulți experți, consultați chiar de către presă ucraineană. Fără urmă de îndoială, Kievul îşi menţine poziţia faţă de această propunere şi susţine că este o simplă speculație.

Drona aeriană rusească, presupusă stealth, S-70 „Okhotnyk”, care s-a prăbușit zilele trecute lângă Konstantyanivka, era echipată cu o bombă glisantă ghidată, potrivit celor mai recente informații.

Franța înțelege că declarațiile politicienilor de la Paris trebuie să fie susținute de o Armată cu capabilități credibile.

Guvernul norvegian va crește bugetul apărării cu 19,2 miliarde de coroane norvegiene în 2025. Aceasta este o creștere de 21,2% față de 2024. Cheltuielile pentru apărare vor fi majorate la un total de 110,1 miliarde de coroane norvegiene. Această decizie reprezintă îndeplinirea primei promisiuni a guvernului norvegian privind planul de apărare pe termen lung al Norvegiei și depășește obiectivul NATO de a cheltui 2,16% din PIB pentru apărare.

Forțele ucrainene au reușit să obțină succese tactice semnificative în timpul operației Kursk. Cu toate acestea, succesele tactice nu s-au tradus încă în avantaje strategice și politice pentru Ucraina. Aceasta este observația făcută de generalul australian în retragere Mick Ryan într-un articol care analizează operația de la Kursk la două luni după începerea acesteia.

Cea mai modernă dronă de luptă a Rusiei, Okhotnik-B, a fost doborâtă pe 5 octombrie în apropiere de localitatea Kostiantynivka din regiunea Donețk, au anunțat autoritățile locale. Analiştii militari occidentali califică incidentul drept un „eșec” pentru Rusia și subliniază că este probabil să aibă consecințe grave și de durată pentru programele Rusiei de dezvoltare a sistemelor de luptă fără pilot.

Rusia scoate lansatoare de rachete nucleare Yars pentru o serie de exerciții mai puțin obișnuite: lansatoare autonome ale Yars PGRK au fost desfășurate pe rutele de patrulare.

„V-am trimis o invitație, sper că domnul președinte o va accepta”, îi spunea Putin premierului sârb Alexandar Vulin, la începutul lunii septembrie.

De ce Statele Unite și aliații lor ajută la respingerea atacurilor asupra Israelului, dar nu și asupra Ucrainei? Ca răspuns la această întrebare din partea unui jurnalist al biroului ucrainean al Voice of America, Pentagonul a declarat că acestea sunt „câmpuri de luptă diferite” și a precizat că Ucraina se apără cu succes împotriva atacurilor aeriene rusești datorită sistemelor de apărare aeriană furnizate de Occident.

La jumătatea lunii septembrie, mai multe publicaţii ucrainene, printre care şi Kyiv Post, au relatat despre ancheta desfășurată de site-ul de informații din surse deschise (OSINT) InformNapalm cu privire la modul în care antreprenorii din domeniul apărării din Kazahstan foloseau două companii franceze producătoare de componente aeronautice pentru a ajuta Rusia să evite sancțiunile impuse de Occident.

Zelenski se pregătește pentru o nouă întâlnire cu miză mare cu aliații săi la Ramstein. Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va participa la o reuniune internațională pentru a discuta despre sprijinul militar acordat Ucrainei, care va avea loc în Germania în această săptămână.

Din 2022, NATO a evaluat Rusia drept cea mai semnificativă și apropiată amenințare la adresa securității statelor membre. În 2023, într-o unanimitate politică, s-a convenit că NATO trebuie să fie pregătită, dispusă și capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Pentru aceasta, în primăvara anului 2024, aliaților li s-au prezentat „cerințele minime de capacitate” (MCR) considerate absolut necesare pentru atingerea scopului. Acestea arată în esență ce creștere a capacităților militare consideră comandanții NATO că este necesară pentru atingerea obiectivelor alianței.

Polonia are nevoie de o armată mult mai mare pentru a se apăra în eventualitatea declanșării unui război pe care un general polonez l-a descris drept inevitabil, relatează agenția de presă de stat PAP. „Totul indică faptul că suntem generația care va lupta cu arma in mana pentru a ne apăra țara. Și nici eu, nici niciunul dintre voi nu intenționăm să pierdem acest război”, a declarat șeful Statului Major al forțelor armate poloneze, generalul Wieslaw Kukula, într-un discurs susținut vineri la Academia Militară a Armatei Poloneze din Wroclaw.

Ucrainei i s-ar putea propune „pași mai concreți” în ceea ce privește aderarea să la NATO în timpul viitorului summit Ramstein, a relatat Washington Post la 6 octombrie, citând un diplomat care nu a dorit ca numele lui să fie menţionat. Kievul speră să obțină promisiuni suplimentare de asistență în timpul conferinței din 12 octombrie, care va fi ultima reuniune în acest format înainte de alegerile prezidențiale din SUA de la începutul lunii noiembrie.

Declarațiile recente ale oficialilor americani, inclusiv ale președintelui Joe Biden, cu privire la planurile Israelului de a lovi Iranul, au readus în atenție instalațiile petroliere și nucleare iraniene. Infrastructura energetică a Iranului, a rămas o piatră de temelie a economiei sale în ciuda sancțiunilor SUA, se află acum în centrul tensiunilor geopolitice. Iranul se mândrește cu rezerve de aproximativ 208 miliarde de barili de țiței și 34 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit Companiei naționale iraniene de petrol. Cu toate acestea, activele strategice ale Iranului, inclusiv cele nucleare, sunt acum sub semnul întrebării

Diplomații occidentali și ucraineni acceptă din ce în ce mai mult ideea că baza unui acord de pace pentru incheierea războiul de agresiune purtat de Rusia in Ucraina ar putea fi garanții de securitate semnificative pentru Kiev în schimbul controlului de facto - dar nu legal - al Rusiei asupra teritoriilor temporar ocupate, se precizeaza intr-un editorial publicat in Financial Times.

Ucraina ar putea adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat la 4 octombrie. Unul dintre principalele argumente împotriva acordării statutului de membru Ucrainei în momentul de față ține de clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al NATO care ar atrage imediat Alianța într-un război direct cu Rusia.

Ucraina face progrese constante în lupta să pentru recucerirea Peninsulei Crimeea, la un deceniu după ce „omuleții verzi” ai Rusiei au invadat peninsula pentru prima dată în 2014 - și mai multe progrese majore sunt așteptate în cursul acestui an. Se pare că şi trupele ruse realizează acest lucru, după cum precizează mișcarea de gherilă Atesh care a descoperit o creştere a numărului de sisteme de apărare antiaeriană S-300 desfăşurate lângă podul Kerci din Crimeea ocupată.

Deteriorarea severă a situației de securitate regionale obligă statele arabe să ia măsuri pe viitor împotriva milițiilor paramilitare, a scris consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite pe rețeaua X.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 04.10.2024, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysh, a declarat că armata poloneză a devenit a treia ca mărime dintre țările NATO.

DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.

Imagini difuzate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) arată rachete transferate din baze subterane pentru a fi utilizate în cadrul unei acțiuni de răzbunare a Iranului împotriva Israelului, denumită ''Operation True Promise II''. IRGC a susținut că atacul a inclus rachete hipersonice Fattah care au avut nevoie de 12 minute pentru a ajunge în Israel și că acestea au lovit cu succes ținte, inclusiv trei baze aeriene israeliene și sediul agenției de spionaj Mossad. Cu toate acestea, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că majoritatea rachetelor au fost „interceptate de Israel și de o coaliție defensivă condusă de Statele Unite” și că a existat un „număr mic de impacturi” în centrul și sudul Israelului.