Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.

Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.

Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.

Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.

Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.

Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.

Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.

Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.

La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.

Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.

Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.

Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.

Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.

Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.

Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.

Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.

Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.

În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.

Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.

La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.

Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării  războiului ruso-ucrainean.

Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.

Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.

Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.

Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

După eșecul contraofensivei mult-anticipate din vara anului 2023, care nu a reușit să penetreze decisiv liniile rusești puternic fortificate, Ucraina și aliații săi se confruntă cu o întrebare strategică crucială: este o nouă operațiune ofensivă majoră posibilă sau chiar necesară pentru a obține victoria împotriva forțelor de ocupație ruse? Opiniile experților militari și analiștilor politici sunt, așa cum era de așteptat, profund divizate, reflectând mizele uriașe și riscurile asociate unei astfel de decizii.

Pe 20 iunie 2025, într-un hotel din Bucureşti a avut loc un eveniment ce exemplifică manualul Kremlinului de „măsuri active”. A fost inaugurată filială locală a Mișcării Rusofile Internaționale (MRI), o organizație-umbrelă orchestrată de Moscova pentru a proiecta influență. Ceremonia, susținută vizibil de Ambasada Rusiei, nu a fost doar un eveniment cultural, ci o mișcare strategică într-un război hibrid purtat de Kremlin în inima Europei.

Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).

Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.

Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.

Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.

Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.

Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării. 

Versiunile viitoare ale bombelor franceze Hammer, pe care le utilizează cu succes și ucrainenii și pe care le-au integrat pe MiG-29, vor avea raza de acțiune dublă. E vorba de versiunea AASM 250 XLR Hammer care va permite avioanelor de luptă Rafale să lovească devastator ținte la 140 kilometri distanță.

Înainte ca aviația strategică americană să lovească usturător instalațiile nucleare ale Iranului, aviația militară a Israelului a făcut ravagii și a paralizat, la propriu, antiaeriana iraniană. Sute de avioane F-16, F-15 sau F-35 modificate special pentru nevoie Israelului au făcut o demonstrație de forță și au lovit constant Iranul timp de o săptămână, zburdând, la propriul, pe cerul Teheranului. Obținerea superiorității aeriene ca la manual, ceea ce rușii visau să facă în trei zile în Ucraina odată cu invazia pe scară largă din 24 februarie 2022. Și ceea ce nu au reușit nici până azi. 

Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.

După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.

Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.

Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi  un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.

SUA au cheltuit mult peste un miliard de dolari pentru un tanc ușor de luptă, dar programul a fost oficial acum anulat, tocmai în momentul în care acesta urma să intre în faza de producție la scară largă. M10 Booker urma să fie primul vehicul de luptă nou care intra în dotarea US Army după patru decenii. Un program care a fost un eșec uriaș și care a fost acum, la propriu, scos din priză. Cu pierderi imense.

Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.

Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.

Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.

GM Defense licitează pentru un contract de vehicule ușoare, derulat de Armata Britanică. Propunerea sa este bazată tehnic pe camioneta de uz civil, Chevrolet Colorado ZR2.

Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.

Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.

Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.

Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.

Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.

Pregătiri fără precedent din partea forțelor americane, care au adus în Europa un număr impresionant de aeronave stealth F-22, considerate cele mai performante avioane din lume. Pe lângă faptul că sunt un factor de descurajare, F-22 Raptor transferate în Europa ar putea juca și un rol important împotriva Iranului. Operațional însă nu e clar obiectivul dislocării F-22 americane pe bătrânul continent.