La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.
scris de DefenseRomania Team
Conceptul proiectului militar american GoldenDome. Sursa foto: YouTube.
Ziua de marți, 20 mai, a marcat un progres semnificativ pentru acest proiect, președintele Trump anunțând că generalul Michael Guetlein, actualul adjunct al șefului operațiunilor spațiale, va conduce proiectul ,,Golden Dome''. Anunțul, făcut din Biroul Oval alături de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, semnalează un pas concret către realizarea acestei viziuni.
Președintele Trump a declarat că se așteaptă ca sistemul să fie operațional înainte de sfârșitul mandatului său, iar Canada și-a exprimat interesul de a coopera
Golden Dome vs. Iron Dome: Cât de complex este proiectul SUA?
Deși este inspirat de modelul sistemului israelian Iron Dome, Golden Dome prezintă diferențe majore. Cea mai vizibila diferență constă în dimensiunea sa; sistemul american trebuie să acopere o zonă geografică mult mai mare.
În plus, Golden Dome este conceput ca un sistem de apărare mult mai cuprinzător, conceput pentru a localiza, urmări și neutraliza toate tipurile de amenințări aeriene, nu doar rachetele cu rază scurtă de acțiune și proiectilele de artilerie, precum omologul său israelian.
Wes Rumbaugh, membru al Missile Defense Project din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a subliniat caracterul complex al ,,Domului de Aur'', evidenţiind nevoia SUA de a avea o varietate de sisteme pentru a contracara orice atac aerian. Acest lucru contrastează puternic cu Iron Dome al Israelului, care este conceput special pentru amenințările cu rază scurtă de acțiune.
Ecoul „Războiului stelelor”: Interceptori spațiali pentru apărarea Statelor Unite
O componentă centrală și, fără îndoială, cea mai complexă a planului „Domul de aur” implică o rețea de „interceptori spațiali”, care ar putea utiliza sisteme laser. Acest concept amintește de inițiativa „Războiul stelelor” din perioada Războiului Rece a președintelui Ronald Reagan, care presupunea dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă instalat în spațiu.
Experții, precum Michael O'Hanlon, director de cercetare în cadrul programului de politică externă al Brookings Institution, avertizează cu privire la costurile imense și ineficiența unui astfel de sistem. Asigurarea unei acoperiri cuprinzătoare a întregului teritoriu al SUA ar necesita o „rețea masivă de interceptoare” aflate în permanență în poziție optimă, ceea ce ar conduce la operațiuni „extrem de ineficiente”.
Implementarea laserelor orbitale, care necesită cantități mari de combustibil și oglinzi masive, agravează și mai mult problemele legate de costuri. O'Hanlon compară fiecare laser spațial defensiv cu telescopul Hubble în ceea ce privește complexitatea și cheltuielile.
Fezabilitate, costuri și implicații geopolitice
Chiar daca ,,Domul de Aur'' pare fezabil din punct de vedere tehnic, realizarea sa depinde de depășirea unor obstacole semnificative. Dimensiunea imensă a proiectului a atras comparații cu ,,Proiectul Manhattan'', efortul ultrasecret de a construi bomba atomică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
O'Hanlon estimează că proiectul ar putea costa sute de miliarde de dolari, nu mai pentru inceput ar fi nevoie de aproximativ 500 de miliarde de dolari.
Estimările Biroului pentru buget al Congresului SUA sunt chiar mai mari, preconizând costuri pentru părți ale sistemului de peste 831 de miliarde de dolari în următoarele două decenii.
Finanțarea inițială de 25 de miliarde de dolari este solicitată ca parte a unei legi fiscale masive în Congres. Președintele Trump a declarat, de asemenea, că proiectul ar costa aproximativ 175 de miliarde de dolari și ar fi construit în următorii trei ani, deși acestea sunt estimări inițiale.
Dincolo de implicațiile financiare, experții avertizează cu privire la impactul geopolitic. Dezvoltarea unor sisteme defensive atât de robuste ar putea provoca adversarii să își consolideze capacitățile ofensive, ceea ce ar putea declanșa o cursă globală a înarmărilor.
Provocări de coordonare și implicarea industriei
Natura complexă a ,,Domului de Aur'' va necesita o colaborare fără precedent și partajarea resurselor între diverse agenții, inclusiv Agenția de apărare împotriva rachetelor, Forța spațială, Armata, Marina și Forțele aeriene. Mecanismele precise pentru această coordonare între agenții rămân neclare.
În ciuda provocărilor, antreprenorii din domeniul apărării sunt deja în competiție pentru implicarea in proiectul,,Golden Dome''. Lockheed Martin și-a prezentat avionul de luptă F-35, radarele Sentinel A4 și rețelele de comandă și control. Booz Allen Hamilton a prezentat proiectul „Brilliant Swarms”, care amintește de proiectul „Brilliant Pebbles” al lui Reagan și care preconizează roiuri de sateliți pentru detectarea și interceptarea rachetelor.
Companii precum Anduril Industries, Palantir Technologies și SpaceX se pare că colaborează la planuri conexe. SpaceX, cu capacitățile sale de fabricare a rachetelor și de desfășurare a sateliților, este considerat un partener-cheie pentru lansarea pe orbită a încărcăturilor militare.
Se așteaptă ca capacitățile de bază ale proiectului să valorifice sistemele existente, precum THAAD și Aegis Ashore ale Lockheed Martin și rachetele sol-aer Patriot ale Raytheon.
O necesitate restrânsă?
În ciuda scopului ambițios și a potențialelor capcane, O'Hanlon consideră că SUA trebuie să își consolideze capacitățile de apărare antirachetă, chiar dacă o versiune redusă a planului lui Trump ar putea fi mai benefică. El subliniază amenințările tot mai mari din partea Coreei de Nord și a Iranului, precum și posibilitatea unor atacuri limitate din partea Rusiei sau a Chinei, ca motive pentru a investi în continuare în apărarea antirachetă.
Pe măsură ce proiectul Golden Dome trece de la stadiul de concept la cel de realitate, amploarea sa, costurile uluitoare și implicatiile geopolitice vor continua, fără îndoială, să suscite dezbateri și analize în cadrul comunității de securitate națională și nu numai.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.
În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.
Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.
La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării războiului ruso-ucrainean.
Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.
Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.
Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.
Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
După eșecul contraofensivei mult-anticipate din vara anului 2023, care nu a reușit să penetreze decisiv liniile rusești puternic fortificate, Ucraina și aliații săi se confruntă cu o întrebare strategică crucială: este o nouă operațiune ofensivă majoră posibilă sau chiar necesară pentru a obține victoria împotriva forțelor de ocupație ruse? Opiniile experților militari și analiștilor politici sunt, așa cum era de așteptat, profund divizate, reflectând mizele uriașe și riscurile asociate unei astfel de decizii.
Eficiența sprijinului european pentru Ucraina se confruntă cu critici dure din partea unor oficiali europeni, fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a facut recent o evaluare dură a eforturilor actuale, care vizează în special „Coaliția celor dispusi”. Remarcile sale evidențiază o nerăbdare în rândul unor aliați cu privire la ritmul și conținutul asistenței occidentale.
În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).
În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.
NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe întinse de teritoriu, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu flancul estic al NATO.
DefenseRomania a organizat azi conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025, unde pe lângă situația de securitate din regiune, un panel special a fost dedicat industriei de apărare. Iar un exemplu de succes în ceea ce privește transferul de tehnologie și producție în România este Cobra II, program despre care apar noi amănunte pozitive.
România urmează să înceapă în această vară asamblarea a mii de drone militare. Inițiativa, bazată pe un transfer tehnologic de la firma americană Periscope Aviation, are ca scop înzestrarea Forţelor Armate Romane cu sisteme aeriene fără pilot. Decizia de produce mii de drone vine ca urmare a unei lecții impuse cu brutalitate de războiul dronelor care face ravagii chiar alături de noi, în Ucraina.
Pe 12 iunie, de Ziua Națională a Rusiei, Ambasada de la București nu a găzduit doar o recepție diplomatică de rutină. A fost scena unei operațiuni de influență executate la vedere, având ca protagoniști doi dintre cei mai controversați actori de pe scena publică românească: senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, vizat de procurorii DIICOT într-un dosar de trădare.
În urma atacului fără precedent al dronelor ucrainene asupra aerodromurilor militare rusești, care a dus la distrugerea a peste 40 de bombardiere, Kremlinul a decis mutarea aviației strategice în baze cât mai îndepărtate de granița cu Ucraina, în principal în Orientul Îndepărtat, după cum se precizează pe canalul Telegram „Agenția” citând analiști din surse deschise.
O bornă sumbră și aproape de neconceput a fost atinsă în Ucraina. Potrivit Statului Major al Ucrainei, coroborat de evaluări din ce în ce mai directe ale serviciilor de informații occidentale, pierderile totale ale Rusiei – personal ucis, rănit sau scos din luptă – au depășit pragul de un milion de militari.
DEFENSE ROMANIA SECURITY DIALOGUE 2025 – FIRST EDITION - DC Media Group organizează prima ediție a DSD (2025) cu tema „Apărarea României în al patrulea an de război: Industria de apărare și reafirmarea alianțelor euro-atlantice”. Evenimentul reunește importanți oficiali politici, reprezentanți ai industriei de apărare și experți care vor analiza noile provocări geopolitice, revitalizarea industriei și reafirmarea angajamentelor euro-atlantice ale României.
Conform raportului din dimineața de 12 iunie, al Statului Major General (SMG) ucrainean, pierderile forțelor ruse au depășit un milion de oameni, de la începutul războiului.
Pe 11 iunie, Indonezia a ajuns la un acord cu Turcia pentru achiziționarea a 48 de avioane de luptă de generația a cincea KAAN, înregistrându-se astfel prima vânzare internațională majoră a avionului de luptă turcesc.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Unul dintre cei mai mari cumpărători mondiali de arme ar putea da o gură uriașă de oxigen pentru industria militară a Rusiei, grav afectată de război și sancțiuni.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
La Chișinău, Moscova a activat un nou instrument în războiul său hibrid purtat împotriva parcursului european al Republicii Moldova, dar mai ales pentru dinamitarea relaţiilor cu România. Aceasta nou instrument nu este o rachetă, nici un tanc, ci ceva mult mai subtil: un partid politic numit „Moldova Mare”. Condus de o politiciană afiliată unui oligarh fugar, sancționat de SUA pentru legăturile sale cu Kremlinul, acest proiect nu este despre istorie. Este o operațiune psihologică menită să submineze Ucraina, să antagonizeze România și să țină Republica Moldova captivă în sfera de influență a Rusiei.
Într-o demonstrație de coordonare tactică ce redefinește regulile jocului în spațiul aerian ucrainean, un pilot de F-16 al Forțelor Aeriene Ucrainene, ghidat de un avion de recunoaștere suedez, a reușit o performanță istorică: doborârea unui avion de superioritate aeriană rusesc, Suhoi Su-35. Incidentul, care ar fi avut loc deasupra regiunii Kursk din Rusia, nu este doar o victorie simbolică, ci dovada materializării unei noi și redutabile capacități aeriene pentru Kiev.