În timp ce cortina summitului NATO s-a ridicat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a îndreptat atenția asupra câștigării atenţiei republicanilor, ținând un discurs adresat Partidului Republican, pe fondul incertitudinii cu privire la faptul dacă probabilul candidat al Partidului Republican, fostul președinte Donald Trump, va continua ajutorul militar pentru Ucraina dacă va fi ales în noiembrie.

La Washington, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis producătorilor de armament mai multe contracte. Cu câteva ore înainte de deschiderea oficială a summitului aniversar al alianței de la Washington din 9 iulie, el a declarat: "Vom face mai mult decât să sărbătorim. Vom lua decizii importante pentru viitor. Acestea vor fi decizii privind modul in care vom consolida sprijinul acordat Ucrainei. Acestea vor fi decizii cu privire la modul de consolidare a parteneriatelor din întreaga lume și, în special, cu partenerii noștri din regiunea Asia-Pacific. Și, bineînțeles, acestea vor fi decizii privind sarcina principală a NATO de descurajare și apărare".

Germania și SUA sunt principalele două țări care se opun aderării Ucrainei la NATO, a declarat președintele francez Emmanuel Macron pe 9 iulie, citat de agenția de presă DPA. Comentariile lui Macron au fost făcute în timp ce summitul NATO, care marchează cea de-a 75-a aniversare a alianței, urma să înceapă la Washington, D.C.

În cursul întâlnirilor sale cu delegațiile statelor membre NATO care vor participa la summitul de săptămâna aceasta de la Washington,  a SUA, Mike Johnson, intenționează să discute despre finanțarea Alianței. 

Săptămâna aceasta, la Washington va avea loc un summit NATO. La summit se va discuta despre formatul cooperării Ucrainei cu Alianța și despre asistența militară acordată Kievului. După cum a raportat anterior Casa Albă, documentul care va fi prezentat la summitul de la Washington va oferi Ucrainei o "punte instituțională către aderarea la NATO".

Moscova exclude orice negocieri cu Washingtonul pe probleme de control al armelor din cauza poziției distructive a Statelor Unite, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Ryabkov, potrivit presei ruse.

Forța NATO nu va fi pierdută în cazul probabilei victorii a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, deoarece marea majoritate a Congresului și a publicului american sprijină Alianța și este în interesul Washingtonului să finanțeze NATO. Acest lucru a fost declarat luni (8 iulie) de Kay Bailey Hutchison, ambasadoarea SUA la NATO pentru perioada 2017-2021, în cadrul conferinţei "NATO într-o nouă eră" organizată de Foreign Policy.

NATO va avea nevoie de între 35 și 50 de brigăzi suplimentare pentru a-și implementa pe deplin noile planuri de apărare împotriva unui atac din partea Rusiei, a declarat o sursă militară pentru Reuters. Sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a refuzat să ofere detalii suplimentare despre planurile Alinatei, care sunt clasificate. Brigada are între 3.000 și 7.000 de soldați, astfel încât crearea altor 35-50 de unități ar fi o provocare semnificativă.

Înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Washington D.C., aliații vor anunța noi pachete de ajutor care vor include sisteme de apărare aeriană și muniție. Secretarul general Jens Stoltenberg a făcut anunțul într-un interviu acordat duminică postului ABC. În timpul summitului, aliații NATO "vor lua decizii importante pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina și NATO, pentru a prelua coordonarea asistenței de securitate pentru Ucraina", a adăugat Stoltenberg.

Planurile regionale de apărare ale NATO, aprobate la Vilnius, la Summitul NATO din 2023, sunt doar începutul. În plus față de creșterea capacităților industriale, Alianța are nevoie de mai mulți militari.

Într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare în seara zilei de sâmbătă, 06.07.2024, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina intenționează să contracareze influența Rusiei în partea de vest a Mării Negre printr-o nouă strategie națională maritimă.

Ministerul rus al Apărării a anunțat zilele trecute că sunt în desfășurare exerciții militare care implică lansatoare de rachete nucleare Yars mobile, ceea ce vine la mai puțin de o lună de la recentele exerciții de arme nucleare tactice în cooperare cu Belarus.

NATO intenționează să consolideze cooperarea cu Coreea de Sud și în domeniul cibernetic și cel al noilor tehnologii.

O armă cu potențial și repercusiuni tactice enorme, despre care se știe că există de ani de zile și pe care Marina SUA nu a recunoscut-o niciodată, nu mai este acum o enigmă.

Ideea de a repune în funcțiune o reţea de aerostate, folosită pe post de ''baraj aerian'', aşa cu se procedă în Primul și Al Doilea Război Mondial, a fost reluată de Rusia. Un întreg sistem numit Barrier a fost propus în cadrul unei conferințe care a abordat soluţii de combatere a războiul cu drone, desfășurată la Sankt Petersburg cu sprijinul institutului rus de cercetare și dezvoltare JSC Vektor, parte din consorţiul de stat Rostec.

Cele 32 de state membre ale alianței militare NATO se vor reuni săptămâna viitoare la Washington pentru a prezenta un front unit în ceea ce privește Ucraina și lupta împotriva agresiunii ruse, însă în spatele acestei aparențe armonioase de unitate ar putea exista unele fracturi. 

Biroul de presă al U.S. Army a anunţat încă de săptămâna trecută că peste 200 de blindate grele, printre care se numără tancuri Abrams, vehicule de luptă pentru infanterie (IFV) M2A4 şi obuziere autopropulsate M109A7, împreună poduri de asalt și alte mașini blindate, urmează să fie realocate de la Mannheim, Germania, la Powidz, Polonia.  Această mutare este un efort strategic de consolidare a flancului estic al NATO.

Ucrainei îi lipsesc armele, inclusiv cele necesare pentru echiparea noilor brigăzi care urmează să fie formate după încheierea procesului de recrutare. Acest aspect a fost evidențiat într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) cu sediul la Washington și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg.

Săptămâna aceasta, Rusia a prezentat un plan de pace SUA, președintele turc Recep Erdogan a prezentat un plan de pace omologului său rus Vladimir Putin, iar premierul ungar Viktor Orbán a prezentat un plan de pace președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Ziarul japonez "Nikkei" a relatat că niciunul dintre portavioanele staționate pe Coasta de Est a Statelor Unite nu este pregătit să fie desfășurat pentru a înlocui USS Dwight D. Eisenhower, care a fost ocupat de luni de zile încercând să țină sub control atacurile milițiilor yemenite Houthi împotriva traficului maritim din Marea Roșie

Premierul armean Nikol Paşinian a declarat joi - într-un mesaj adresat preşedintelui american Joe Biden cu ocazia Zilei Independenţei SUA - că ţara sa este pregătită să ridice relaţiile cu Statele Unite ale Americii "la nivelul unui parteneriat strategic", relatează Agerpres, care citează EFE.

Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat un plan de îmbunătățire a prezenței aviației tactice americane din Japonia. Potrivit documentului emis de Pentagon, pe 3 iulie, „planul de modernizare, care va fi implementat în următorii câțiva ani, cuprinde investiții în capabilități cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari destinate întăririi Alianței SUA-Japonia și consolidării descurajării regionale precum și a păcii și stabilității în regiunea Indo-Pacific.”

În cadrul unui interviu acordat postului național de radio (Radiojurnal), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 04.07.2024, că, deocamdată, Rusia nu a ajuns la concluzia că nu poate să-și atingă obietivele din Ucraina prin forța militară și astfel nu are motivație să se așeze la masa negocierilor.

Casa Albă a anunțat un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina, care va include sisteme de apărare aeriană, muniție pentru sistemele HIMARS, proiectile de artilerie și finanțare pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot și NASAMS, a precizat pe 3 iunie Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, semnează un editorial pentru DefenseRomania în care punctează perspective de securitate națională în contextul provocărilor geopolitice actuale, precum și importanța resetării industriei de apărare românești:

Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.

Ucraina nu este pregătită să facă compromisuri cu Rusia și să renunțe la vreun teritoriu pentru a pune capăt războiului, a declarat, pe 2 iulie, un înalt oficial ucrainean, întrebat despre declarația candidatului la președinția SUA, Donald Trump, potrivit căreia ar putea pune capăt rapid conflictului.

Congresul SUA a solicitat încă o dată eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare rusești. Congresmanii americani au făcut acest apel în timpul unei audieri in cadrul Comisiei pentru relații externe a Camerei Reprezentanților.

Populația, tehnologia și sprijinul aliat. Aceștia sunt cei trei factori-cheie care afectează războiul din Ucraina în prezent. Aceasta este opinia generalului american în retragere David Petraeus. Acesta și-a împărtășit punctul de vedere cu privire la starea actuală a războiului din Ucraina într-un interviu pentru podcastul Institutului McCain.