Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.

Rusia pare să fie pe punctul de a efectua un nou test al controversatei sale rachete de croazieră cu propulsie nucleară, 9M730 Burevestnik (cod NATO: SSC-X-9 Skyfall), de la poligonul Pankovo din arhipelagul arctic Novaia Zemlia. 

Cabinetului de securitate din guvernul israelian a aprobat planul pentru preluarea militară treptată a întregii Fâșii Gaza, o decizie esențială și riscantă luată inclusiv împotriva recomandărilor armatei israeliene.

Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre „războiul minților” și confruntarea cognitivă și psihologică pe care statul agresor Federația Rusă o poartă împotriva regiunii noastre și a Europei, pe lângă componenta militară a conflictului pe care Rusia l-a dezlănțuit în Ucraina.

Într-o declarație fermă din 7 august 2025, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a subliniat că un final favorabil al războiului pentru Ucraina nu poate fi atins printr-o postură pur defensivă, confirmând că la nivelul conducerii militare există planuri pentru noi operațiuni ofensive. Declarația vine într-un moment crucial, pe fondul unor presiuni internaționale pentru acțiune și al unor manevre diplomatice de înalt nivel care ar putea redefini conflictul.

După cel mai recent summit NATO în care Donald Trump a fost mulțumit de angajamentele aliate privind cheltuielile de apărare, Europa se pregătește acum pentru o decizie crucială a Washingtonului privind viitorul forțelor americane pe continent. O revizuire globală a posturii militare a SUA, așteptată în următoarele luni, alimentează speculațiile privind o posibilă retragere, punând la încercare nervii aliaților, în special în contextul temerilor tot mai mari legate de o potențială agresiune rusă în următorii ani.

Un soldat american, vânat ca o pradă de o dronă ieftină. Acesta este coșmarul pe care Generalul James E. Rainey, șeful Comandamentului pentru Viitor al Armatei SUA (Army Futures Command), îl vede devenind realitate dacă America nu accelerează urgent achiziția de noi tehnologii, în special drone. Făcând o evaluare tranșantă, Rainey a subliniat că Statele Unite au rămas în urmă în domeniul sistemelor fără pilot (UAV/UAS), trăgând un semnal de alarmă cu privire la consecințele grave pentru trupele americane în viitoarele conflicte.

Pe data de 4 august 2025, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că țara nu se mai consideră „legată de restricțiile Tratatului INF”, o mișcare ce survine după ce Vladimir Putin a anunțat, pe 1 august 2025, demararea producției de serie a rachetei balistice cu rază intermediară (IRBM) „Oreshnik”. 

Rămâne în continuare interesant de urmărit ce se mai întâmplă în duelul dintre dronele aeriene de atac ruse și apărarea antiaeriană ucraineană. Fără suficiente sisteme de apărare antiaeriană care oricum folosesc rachete ce depășesc cu mult valoarea țintei doborâte, Ucraina a fost nevoită să își dezvolte și perfecționeze propriile drone interceptoare.

Grecia este angajată în negocieri detaliate cu Statele Unite pentru a revizui Acordul de Cooperare pentru Apărare Reciprocă (MDCA), cu un obiectiv clar din partea Atenei: extinderea prezenței militare americane pe teritoriul elen. Conform schimburilor dintre cele două guverne, relatate de cotidianul Ekathimerini, Grecia presează activ pentru consolidarea acestui parteneriat, inclusiv prin solicitări pentru o prezență pe insule strategice, în timp ce Washingtonul răspunde selectiv, în linie cu prioritățile sale operaționale într-o regiune marcată de instabilitate.

Prăbușirea a două drone militare rusești pe teritoriul său în mai puțin de o lună, una dintre ele transportând o încărcătură explozivă, a determinat Lituania să emită un apel urgent către NATO pentru consolidarea imediată a apărării sale aeriene. Solicitarea, care include desfășurarea de capabilități „chiar și experimentale”, subliniază o vulnerabilitate critică pe întregul flanc estic al Alianței: incapacitatea de a contracara eficient amenințările aeriene ieftine, numeroase și greu de detectat, care reprezintă un efect direct al războiului din Ucraina.

Armata SUA a transmis un semnal strategic direct către Beijing prin desfășurarea, în premieră absolută, a sistemului de rachete hipersonice „Dark Eagle” în afara teritoriului american. Amplasarea acestui sistem cu rază lungă de acțiune (LRHW) în Australia demonstrează o nouă capacitate de proiecție a forței, menită să descurajeze ambițiile regionale ale Chinei.

Confruntat cu un ultimatum economic iminent din partea președintelui american Donald Trump, Kremlinul analizează o propunere ce pare o concesie majoră, dar care ar putea ascunde o capcană strategică: un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina. Surse de la Moscova, citate de Bloomberg, indică faptul că Rusia ar putea oferi o pauză în campania sa de bombardamente cu drone și rachete, o mișcare menită să-i ofere lui Trump o victorie simbolică și să evite o nouă rundă de sancțiuni devastatoare, fără a-și modifica însă obiectivele strategice pe termen lung în acest război.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 06 august 2025, de la ora 14.00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Nu e niciun secret că Rusia încearcă să ajungă la Gurile Dunării, adică în imediata vecinătate a României. Această direcție a fost cât se poate de clară încă din prima etapă a invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022. Atunci forțele ruse de ocupație au încercat fără succes un desant maritim la Odesa, dar mai multe nave au fost scufundate de ucraineni. Acest plan a fost confirmat și de ocuparea în primele zile ale invaziei a Insulei Șerpilor, punct strategic în regiune, eliberat ulterior de ucraineni.

În timp ce guvernul german injectează sume istorice în reînarmare și repoziționează Bundeswehr-ul ca pilon al apărării NATO în Europa, un nou sondaj de opinie publică dezvăluie o discrepanță fundamentală între ambițiile strategice ale Berlinului și voința societății de a le susține prin sacrificiu personal. O majoritate covârșitoare de 59% dintre germani afirmă că „probabil nu” sau „în niciun caz” nu ar apăra țara cu arma în mână în cazul unui atac, o cifră care pune sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a politicii de descurajare a Germaniei.

Ministerul rus al Apărării a anunțat închiderea spațiului aerian situat deasupra terenului de antrenament Kapustin Yar din regiunea Astrakhan, menționând acest lucru într-o notificare pentru echipajele de zbor (NOtice To Air Missions - NOTAM). Interdicția de zbor va fi în vigoare de luni, 04 august, până vineri, 08 august.

Pe măsură ce Rusia și Belarusul se pregătesc pentru exercițiile militare Zapad-2025, o întrebare domină cancelariile occidentale și cartierele generale ale NATO: este acesta un teatru de operațiuni menit să intimideze sau preludiul unei noi agresiuni? Răspunsul Alianței a fost rapid și vizibil: pe 4 august, cinci avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Germaniei au aterizat la baza aeriană Mazowiecki din Polonia. Această desfășurare, prima de acest fel a avioanelor de luptă Luftwaffe pe teritoriul polonez, reprezintă un semnal clar de descurajare și solidaritate, subliniind miza strategică a ceea ce se petrece la granița estică a NATO.

Utilizând un instrument considerat frecvent o unealtă de influență a Beijingului, Australia a orchestrat cea mai de succes campanie de recrutare militară din ultimii 15 ani. În mod paradoxal, platforma TikTok a fost transformată în motorul principal care alimentează revitalizarea Forțelor de Apărare Australiene (ADF), permițându-le să-și consolideze efectivele ca răspuns direct la un climat geopolitic tot mai volatil.

Analiștii militari de la publicația ucraineană Deep State au prezentat raportul pentru iulie privind avansul trupelor ruse în Ucraina.

Ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev, într-un interviu acordat recent presei din Federația Rusă, a expus „ca la carte” toate narativele propagandei ruse, acuzând că România „își trădează propriile interese” și susține „regimul criminal de la Kiev” (!). Un răspuns la obiect ce merită adus în atenția publică vine din partea Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că a efectuat un atac nocturn cu drone pe 4 august asupra aerodromului militar Saky din Crimeea ocupată de Rusia, susținând că a distrus sau avariat cinci avioane de luptă și a lovit un depozit de muniții de aviație. Operațiunea subliniază capacitatea tot mai mare a Kievului de a lovi ținte strategice adânc în teritoriul controlat de ruși.

Pe măsură ce interesul unor state cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pentru achiziționarea avionului american de vânătoare F-35 crește, Israelul se confruntă cu o dilemă strategică ce îi amenință superioritatea calitativă militară (Qualitative Military Edge - QME), un pilon al securității sale naționale. Oficialii israelieni din domeniul apărării monitorizează atent nu doar eventualele vânzări de F-35, ci și dezvoltarea avionului de generația a șasea, F-47, considerând că viitorul dominației aeriene în regiune depinde de următoarea mișcare a Ierusalimului.

„Până când Putin nu va fi convins de inevitabilitatea înfrângerii, războiul nu se va opri”, a declarat fostul comandant NATO, generalul în retragere Wesley Clark. Dictatorul rus Vladimir Putin va continua să lupte atâta timp cât crede că poate câștiga. Comunitatea internațională trebuie să-i transmită lui Putin un semnal clar și decisiv că Rusia nu va reuși și va fi forțată să părăsească Ucraina.

Șeful spionajului militar ucrainean (GUR) a prezentat patru scenarii posibile de evoluție a situației din Ucraina într-o eventuală perioadă postbelică care ar putea începe chiar din 2025.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 1 august 2025, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.

Prezentarea celor mai noi sisteme de rachete turcești în cadrul expoziției internaționale de apărare IDEF-2025 de la Istanbul a atras atenția comunității militare internaționale, mai ales experților militari din Rusia care s-au oprit asupra noii rachete balistice hipersonice a Turciei, Tayfun. Și de aici, multe scenarii, inclusiv cum ar face față Rusia într-un ipotetic conflict cu Turcia?