Efectele războiului din Ucraina se extind din ce în ce mai mult în regiunea Sahel, deja un câmp de luptă între juntele militare și Occident. După Mali, junta militară din Niger a decis şi ea să întrerupă, "cu efect imediat", relaţiile diplomatice cu Kievul, acuzând guvernul ucrainean că sprijină "grupările teroriste".
DefenseRomania vă invită să urmăriți joi, 8 august 2024, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Principala presiune a ofensivei Rusiei ar trebui să se încheie în decurs de o lună și jumătate sau două luni, a declarat șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, într-un interviu acordat Forbes Ukraine la 7 august.
Colegul de campanie și candidatul la vicepreședinție al lui Donald Trump, senatorul J.D. Vance, a comentat războiul din Ucraina în timpul unui eveniment electoral din Philadelphia, organizat pe 6 august. El a declarat că "trebuie să credem în pace și trebuie să aducem pacea în această regiune a lumii".
O recentă analiză americană a dezvăluit presiunile ruse asupra comandantului Armatei Naționale Libiene, Khalifa Haftar, de a acorda Moscovei drepturile asupra unui port de mare adâncime din Tobruk pentru a găzdui submarine de atac nuclear, ca răspuns la sprijinul administrației președintelui Joe Biden pentru atacurile ucrainene în interiorul Rusiei cu arme americane și livrarea primului lot de avioane de luptă F-16 la Kiev.
Serghei Șoigu, secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat marți Ucrainei că, cu cât va aștepta mai mult pentru a intra în negocieri de pace, cu atât mai dure vor fi condițiile pentru ucraineni. Moscova a afirmat că negocierile trebuie să se bazeze pe cedarea de către Ucraina a unei cincimi din teritoriul său - mare parte din acesta fiind confiscat de forțele ruse - și pe renunțarea la orice perspectivă de aderare la alianța NATO condusă de Occident, condiții pe care Ucraina le-a respins din start. Serghei Șoigu, până de curând ministru al apărării, a declarat că, de când Putin a propus termenii păcii, deschide un nou dosar la 14 iunie, Ucraina a pierdut 420 km² de teritoriu și mult sânge.
În pragul unei noi etape de escaladare între Israel și Iran, care a promis să lanseze o lovitură decisivă ca răspuns la lichidarea liderului Hamas Ismail Haniyeh, Serghei Şoigu a sosit la Teheran. Șoigu, care, după ce a fost demis din funcția de șef al Ministerului rus al Apărării, este acum secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta a avut o serie de întâlniri cu președintele, secretarul Consiliului Național de Securitate și șeful Statului Major General. Oficial, subiectul principal a fost "extinderea parteneriatului bilateral pentru securitatea și pacea globală", Rusia numind Iranul "unul dintre aliații cheie și strategici din regiune".
"Așa cum am intervenit în Nagorno-Karabah și în Libia, vom face același lucru și cu ei". Sunt cuvintele președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care în urmă cu câteva zile a amenințat Israelul cu o intervenție militară.
Anterior, SUA a autorizat parțial guvernul ucrainean să lovească ținte militare din Rusia folosind arme americane. Orice extindere ulterioară a acestei permisiuni va depinde de situația de pe câmpul de luptă. Această declarație a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, răspunzând la o întrebarea adresată în timpul unei conferinţe de presă.
Președintele american Joe Biden urmează să discute luni despre tensiunile din Orientul Mijlociu cu echipa sa de securitate națională, precum și să se întâlnească cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei. Între timp, liderii israelieni avertizează că vor plăti "un preț ridicat" pentru un atac asupra țării, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile atacuri împotriva Israelului din partea Iranului sau a forțelor pro-iraniene din regiune.
Statele Unite ale Americii au început să asiste în mod activ Filipine în modernizarea capacităţilor sale militare pentru a opera mai bine în Marea Chinei de Sud.
În cel de-al Doilea Război Mondial, operațiile de luptă la scară mare (în engleză Large-Scale Combat Operations – LSCO) au fost cheia pentru victorie. Tehnologiile ofensive și cele de mobilitate de acum 80 de ani au permis, relativ ușor, depășirea apărărilor de atunci inspirate de fizionomia Primului Război Mondial.
Orientul Mijlociu e foarte dificil de înțeles. Plin de capcane și stereotipuri geopolitice, Orientul stă azi pe un butoi de pulbere în contextul războiului dintre Israel și grupările teroriste proxy ale Iranului. Însă quo vadis? Încotro se îndreaptă Orientul, aflat pe valul războiului din Gaza și a cauzei palestiniene atât de disputate deja de decenii, pe care s-au urcat toți, din perspectiva unor câștiguri ideologice sau politice. Dar până în prezent nimeni din punct de vedere militar.
Situația în Orient e deosebit de tensionată după ce toate datele indică faptul că Iranul împreună cu grupările teroriste proxy pe care le sprijină pregătesc un atac asupra Israelului.
Coreea de Nord vrea să reia negocierile privind programul său nuclear dacă Donald Trump va fi reales președinte al SUA, a dezvăluit diplomatul nord-coreean Ri Il-gyu, care a fugit în Coreea de Sud prin Cuba, în urmă cu o lună.
Acordul de cooperare în materie de securitate dintre România și Ucraina prevede asistență ”rapidă și susținută” din partea țării noastre în cazul unei noi agresiuni ruse ”sau în cazul unei escaladări semnificative”. Este menționată în documentul politic semnat de Klaus Iohannis și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Grupul de la Vișegrad (V4) destinat consolidării cooperării dintre Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria a murit. Cotidianul polonez Rzeczpospolita a scris acest lucru pe site-ul său, pe 01.08.2024, ca răspuns la un schimb verbal între guvernul național-conservator al Ungariei și reprezentanții cabinetului pro-european polonez.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 august 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China a depășit Statele Unite în numeroase sectoare militare sau domenii care pot fi utilizate în scopuri militare, iar cheltuielile militare și gradul de pregătire militară combinate ale noii alianțe geopolitice formată din Rusia, China, Coreea de Nord și Iran depășesc capacitățile Statelor Unite și ale partenerilor europeni, potrivit reprezentanților Comisiei pentru strategia națională de apărare a SUA, care au luat cuvântul în cadrul unei audieri a Comisiei pentru servicii armate a Senatului american.
Ucraina, împreună cu majoritatea țărilor, consideră că Rusia trebuie să fie prezentă la un al doilea summit de pace în noiembrie pentru a pune capăt războiului, a declarat președintele Volodimir Zelenski pentru presa franceză într-un interviu publicat pe 31 iulie.
Forțele Armate Ucrainene au lovit vineri, 26 iulie, aerodromul militar Saki din Crimeea ocupată temporar. Potrivit canalului de Telegram ''Dosye Shpiona'', la aerodrom era staționat regimentul 43 separat de aviație navală de asalt al Flotei ruse a Mării Negre. Anterior, s-a raportat că două aeronave Su-30SM au fost lovite în timpul atacului. De asemenea, s-a menționat că atacul a fost efectuat cu rachete balistice ATACMS.
Statele Unite doresc ca Ucraina să câștige. Pentru a face acest lucru, trebuie să își folosească armele - atât cele proprii, cât și cele furnizate de aliații săi - în modul cel mai eficient în acest moment. Iar aceasta înseamnă "menținerea liniei frontului în est". Această declarație a fost făcută de secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene, James O'Brien.
Evident că afirmația din titlu este o ironie amară, însă, ca în multe alte situații demonstrate de istorie, conține sâmburele adevărului că în procesul general de dezvoltare apare deseori oportunitatea pentru cei rămași în urmă de “a arde” unele etape și de a beneficia de cele mai recente progrese, fără a mai trece prin pașii sistematici făcuți de precursorii lor.
Orban, Putin și Xi încearcă să ne convingă că 25% din Ucraina trebuie să rămână sub controlul Federației Ruse, ca urmare a invaziei declanșate la 24 februarie 2022. Acest lucru nu e doar împotriva oricărei norme de drept internațional, dar ar putea însemna un precedent la care să se raporteze și alte state care-și doresc teritorii ce nu le aparțin.
Înalți oficiali din Polonia și Ungaria și-au exprimat acuzații reciproce cu privire la politicile lor față de Rusia, în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Fricțiunile dintre Varșovia și Budapesta au fost provocate de discursul premierului ungar Viktor Orban, în care acesta și-a reiterat dezacordul cu politicile Statelor Unite, ale Uniunii Europene și ale Poloniei în special, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Rusia a început să folosească în timpul atacurilor sale asupra Ucrainei noi drone fabricate din polistiren și placaj pentru a localiza mai uşor apărarea aeriană ucraineană, a precizat Andrîi Cherniak, reprezentant al Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina, într-un comentariu pentru Reuters. Potrivit serviciilor ucrainene de informații, unele dintre drone au o cameră foto și o cartelă SIM ucraineană pentru a trimite rușilor imagini de pe câmpul de luptă.
Un grup de cercetători şi experţi de la universități importante din întreaga lume au scris o scrisoare deschisă cu privire la posibilitatea aderării Ucrainei la NATO. Scrisoarea începe cu o condamnare a bombardării unui spital de copii din Ucraina în pragul celei de-a 75-a aniversări a summitului NATO. În acea zi, Rusia a lansat rachete în Ucraina, ucigând peste 40 de persoane și rănind multe altele, "demonstrând încă o dată că nu există limite legale, politice sau morale pe care să nu le depășească în hotărârea sa de a cuceri Ucraina", amintesc semnatarii, profesori universitari, dintre care mulți sunt de origine ucraineană.
Wladyslaw Teofil Bartoszewski, ministrul adjunct al afacerilor externe al Poloniei, și-a exprimat îndoiala cu privire la statutul de stat membru al Ungariei în UE și NATO, ca urmare a afirmațiilor lui Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, împotriva Poloniei, potrivit agenţiei poloneze РАР.
Pentru a doua săptămână consecutiv, Forțele Terestre ucrainene informează cu privire la efortul unităților sale de război electronic (EW – electronic warfare) care acționează în linia întâi a frontului.
Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.
