Forțele americane nu pleacă din Europa. Toate calculele arată că pericolul militar rusesc rămâne în continuare foarte mare
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Cu toate acestea, amiralul Giuseppe Dragone - care prezidează acest comitet din ianuarie - a susținut că alianța trebuie să se pregătească din timp pentru cazul în care SUA își va îndrepta atenția departe de continent.
„O problemă cheie ar fi planificarea acestui lucru în avans”, a spus Dragone despre orice schimbări în postura militară a SUA. „Acest lucru ar oferi alianței capacitatea de a se reorienta și reechilibra.”
Amiralul a făcut declarațiile în timpul unei vizite la Washington cu alți lideri NATO pentru a se întâlni cu oficiali ai Pentagonului, inclusiv cu vicepreședintele Statului Major Interarme, amiralul Christopher Grady, a anunțat presa americană, pe 12 mai.
În ultimele luni, Pentagonul a anunțat că va prioritiza amenințarea reprezentată de China în detrimentul celei reprezentate de Rusia, deși în proximitatea flancului estic al NATO este în desfășurare de mai bine de trei ani un război lansat, pe nedrept, de Rusia împotriva Ucrainei.
Eventuala încheiere a conflictului ruso-ucrainean ar putea reprezenta ultima piesă de puzzle în demersul prin care SUA își construiește un argument solid cu care să demonstreze că trebuie să își retragă cea mai mare parte a forțelor din Europa pentru a le trimite în zona indo-pacifică.
Schimbarea centrului de greutate către Asia

O strategie provizorie de apărare a SUA, din care porțiuni au fost divulgate în martie, s-a inspirat în mare măsură dintr-un raport al Heritage Foundation redactat de un oficial de rang înalt în domeniul politicilor Pentagonului. Documentul susținea că SUA ar trebui să își identifice forțele angajate în planurile de apărare NATO, care ar ajuta și la descurajarea unei invazii a Taiwanului. Pentagonul ar muta ulterior aceste unități mai aproape de Asia, forțând țările europene să elimine decalajul.
Dragone a spus că nu a auzit deocamdată că Pentagonul duce la bun sfârșit aceste planuri, dar a spus că țările europene ar putea în cele din urmă să compenseze retragerea unor forțe americane de pe continent - inclusiv apărarea împotriva mijloacelor de atac aeriene, războiul electronic, transportul aerian strategic și dronele.
De la războiul din Ucraina, țările NATO și-au mărit cheltuielile pentru apărare și acum 22 din cele 32 de state membre ating pragul de 2% din PIB. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat în repetate rânduri că această rată nu este suficientă, solicitând în schimb o alocare de 5%. Cu toate acestea, SUA care în 2024 au avut un buget al apărării de 3,4% nu au anunțat un calendar exact de creștere a propriilor cheltuieli de apărare la 5%. Pe de altă parte Rusia înregistrează creșteri importante ducând cheltuielile pentru apărare la 7,1% din PIB, în 2024.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar fi discutat o propunere revizuită de 3,5% cheltuit pentru apărare, cu 1,5% dedicat altor măsuri legate de securitate, care va fi introdusă la Summitul de la Haga din iunie. Dragone a confirmat că se discută despre această cotă, dar a fost mai puțin specific în ceea ce privește calendarul de implementare sau ce ar trebui să finanțeze banii suplimentari.
„Starea finală va fi 3,5 plus 1,5, indiferent de decizia lor, dar modul în care vor ajunge la aceasta ar trebui să fie o responsabilitate națională”, a spus Dragone. „Cred că NATO ar trebui să fie flexibil și să încerce să fie realist, chiar dacă este insistent.”
Italia, țara de origine a lui Dragone, este unul dintre cei 10 membri NATO care nu ating pragul de 2%, cheltuind în schimb 1,49% din PIB pentru apărare în 2024. Prim-ministrul Georgia Meloni a declarat în aprilie că Italia va atinge obiectivul necesar în acest an.
Aceste creșteri din NATO trebuie să țină pasul și cu consolidarea militară pe care Rusia a efectuat-o în timpul războiului din Ucraina, reorientând economia pentru a suporta pierderi enorme de echipamente și personal.
Dragone a spus că Rusia continuă să piardă între 1.000 și 1.200 de soldați pe zi pe linia frontului, dar va continua să-și reconstituie forța chiar dacă se ajunge la un acord de pace.
El a spus că Rusia va încerca cel puțin să restabilească puterea militară de dinainte de războiul din 2022, chiar dacă nu și-a atins obiectivele atunci când a lansat invazia. În cel mai rapid caz, Rusia ar putea atinge această putere în trei ani, deși un termen mai realist este probabil de cinci până la șapte ani, a spus Dragone.
Cu toate acestea, calculele NATO privind refacerea militară a Rusiei ar putea fi profund și rapid schimbate de o implicare economică și mai mare a Chinei dar și de sprijinul cu trupe, armament și muniții care deja vine din Coreea de Nord. În plus, trebuie să se țină cont doar de cifre absolute când se abordează aspecte precum producția militară în Rusia, Coreea de Nord, posibil și în China. Acolo, nu funcționează procese economice normale pentru că producția lor, în special în Rusia și Coreea de Nord, este bazată pe muncă forțată desfășurată inclusiv pe trei schimburi, adică pe 24 de ore și 7 din 7. De exemplu, doar în materie de muniție, Rusia produce mai mult decât Europa.
Dacă se ține cont de aceste evaluări, care sunt clar în favoarea Rusiei, precum și de ideologizarea excesivă a societății ruse, scenariul realist ar trebui să se apropie mai degrabă de cel mai rău scenariu care este de doar un an pentru ca Rusia să lanseze un nou atac masiv împotriva Ucrainei, bazat pe lecțiile învățate. Acest an de pauză ar urma să fie folosit de Rusia pentru a-și reface stocurile de arme și muniții, în special, de rachete și drone de lovire operativ-strategice, dar și pentru a aduce modificări planului militar astfel încât să poată lansa o lovitură masivă dar scurtă pentru a ocupa Ucraina.
Orientarea și mai mare a sprijinului chinez către Rusia, așa cum rezultă din recenta vizită la Moscova a liderului Xi Jinping, va duce în schimb la o scădere reală a atenției Beijingului spre zona indo-pacifică, deși Beijingul va face în continuare demonstrații de forță în zonă. Iar, SUA, dacă vor să danseze în duet cu China, atunci, cel puțin, vor trebui să-i oglindească mișcările.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News