Boris Pistorius consideră că dezbaterea despre staționarea armelor americane este importantă pentru societatea germană. Într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), șeful Bundeswehrului a precizat că dezbaterea este necesară „pentru ca noi, ca societate, să putem, după cântărirea tuturor argumentelor, să ajungem într-o poziție cu care să trăim cu toții”.

Într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), șeful Bundeswehrului a precizat că dezbaterea este necesară „pentru ca noi, ca societate, să putem, după cântărirea tuturor argumentelor, să ajungem într-o poziție cu care să trăim cu toții”.

Forțele ucrainene sapă tranșee în regiunea Kursk, ceea ce poate indica faptul că vor rămâne acolo pentru mult timp, scrie Forbes despre operația militară din regiunea Kursk. Autorul articolului subliniază că fiecare zi în care Rusia nu contraatacă le oferă "ucrainenilor ocazia de a săpa și mai adânc".

Liderul rus Vladimir Putin încearcă să se arate competent în gestionarea situației din regiunea rusă Kursk și să transfere responsabilitatea pentru invazia forțelor armate ucrainene către alți oficiali guvernamentali și militari ruși.

Forțele ucrainene au avansat 70 km pătrați (43 mile pătrate) în regiunea Kursk din Rusia într-o singură zi, potrivit calculelor agenției ruse de presă Agenstvo, care a raportat duminică seara, 11 august, că zonă de luptă actuală este de 720 km pătrați (447 mile pătrate). De asemenea, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a mai raportat că, pe baza imaginilor, informaţiilor și a înregistrărilor video opţiune din Rusia și Ucraina, între sâmbătă, 10 august, și duminică, 11 august, forțele ucrainene au avansat spre vest și nord-vest în regiunea Kursk.

Prin atacarea regiunii Kursk, Ucraina a schimbat cursul războiului, a preluat inițiativa și a evidențiat incapacitatea Kremlinului de a apăra teritoriul țării, consideră experții citați de presa internațională. CNN adaugă că Ucraina l-a făcut de rușine pe președintele rus Putin, iar invazia în sine este "umilitoare pentru statul rus".

Mii de soldați ucraineni participă la o incursiune menită să destabilizeze Rusia arătându-i slăbiciunile, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean, în timp ce asaltul asupra regiunii ruse Kursk a intrat în cea de-a șasea zi. "Suntem în ofensivă. Scopul este de a slabi pozițiile inamicului, de a-i provoca pierderi maxime și de a destabiliza situația în Rusia, care nu este în măsură să își protejeze propria frontieră", a declarat oficialul sub rezerva anonimatului.

Serviciul de presă al Ministerul Apărării din Republica Belarus a anunțat, pe 11.08.2024, că unități de tancuri au început să se deplaseze la granița cu Ucraina, pentru a consolida gruparea de trupe din regiune.

Kremlinul a optat probabil pentru declararea unui ''regim de operațiune antiteroristă'' (CTO) în loc de lege marțială pentru a minimaliza amploarea incursiunii în regiunea Kursk și pentru a evita să provoace panică sau reacții interne, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Autoritățile ruse se arată, de asemenea, reticente în a lua măsuri mai radicale ca răspuns la această situație.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, expertul militar danez, Anders Nielsen, a vorbit despre modul în care Vladimir Putin folosește militarii în termen în războiul cu Ucraina.

Luptele dintre forțele ucrainene și ruse de lângă Kursk, care au început în noaptea de 5 spre 6 august, se desfășoară deja de patru zile.

SUA au oferit un ajutor solid Ucrainei, în special prin adoptarea în aprilie a pachetului de ajutor militar în valoare de 61 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, fostul director al CIA, David Petraeus, și alții ați analisti militari au subliniat faptul că Washingtonul a fost în mod constant lent în luarea deciziilor sale de a ajuta Ucraina. Administrația Biden a fost acuzată că îi obligă pe ucraineni să lupte cu o mână legată la spate, că nu dorește ca ucrainenii să câștige, ci să "nu piardă" - adică să supraviețuiască. De asemenea, administrația Biden nu a dorit să vadă Rusia pierzând categoric.

Rusia se pregătește să apere centrala nucleară de la Kursk, în timp ce trupele ucrainene se apropie de aceasta, a relatat la 9 august agenția de presă independentă rusă IStories. Centrala nucleară Kursk este situată la aproape 80 de kilometri (49 de mile) de orașul Sudzha din regiunea Kursk.

După ce ideologia rusă a promovat “demilitarizarea” și “denazificarea” Ucrainei ca principale argumente ce susțin conceptual agresiunea armată prezentată drept “operație militară specială”, ne așteptăm să introducă și noțiunea de “pașaportizare” în jargonul creat în jurul acestei agresiuni, pentru a ascunde modul în care forțează cetățenii ucrainenii din teritoriile ocupate să primească pașaport rusesc.

Samuel Huntington e cel care, în anii 1990, a propus procesului ce caracterizează ascensiunea lumii musulmane, denumirea de Renașterea islamului.

Autoritățile ucrainene s-au adresat SUA pentru a obține permisiunea de a utiliza ATACMS pentru a ținti teritoriul rusesc după ce Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au efectuat o incursiune în regiunea Kursk din Rusia. Acest lucru ar putea permite Kievului să tina sub control teritoriul în care au pătruns, potrivit The Washington Post, care citează un consilier anonim al președintelui Volodimir Zelenski.

Luptele continuă de trei zile în regiunea Kursk din Federația Rusă, unde a fost declarată stare de urgență la 7 august. Potrivit Institutului american pentru studiul războiului (ISW), trupele ucrainene au avansat deja 10 kilometri pe teritoriul rus. Imaginile arată că Forțele Armate Ucrainene au capturat mai mult de 40 de prizonieri de război ruși la punctul de control Sudzha, iar clădirile din zonă sunt grav avariate.

Rusia și China ar putea trece la acorduri comerciale de barter pentru prima dată în aproape 30 de ani pentru a reduce utilizarea sistemelor bancare controlate de Statele Unite în temeiul sancțiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea din Ucraina, după cum a informat Reuters citând surse din domeniul comerțului.

Ziarul israelian Maariv a relatat, într-un articol cu titlul "Vești proaste pentru Israel", că se așteaptă ca un acord între Egipt și Turcia privind livrarea de drone să fie anunțat în curând, ca parte a unei serii de acorduri care vor fi dezvăluite în timpul vizitei viitoare a președintele egiptean Sisi la Ankara.

Joi, 8 august, Mikhailo Podoliak, consilier la cabinetul președintelui ucrainean, a făcut primul comentariu oficial al Ucrainei cu privire la situația din regiunea rusă Kursk. Observațiile sale vin în contextul în care forțele ucrainene își continuă ofensiva în zonă, marcând o escaladare semnificativă a războiului.

Ucraina are dreptul legal de a se apăra în războiul cu Rusia, inclusiv prin lovirea agresorului pe teritoriul său, a afirmat Peter Stano, reprezentantul Comisiei Europene pentru politică externă, într-o declarație. 

Forțele ucrainene au pătruns până la o adâncime de 10 kilometri pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, în cadrul ofensivei mecanizate lansate pe 6 august. Informația a fost confirmată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în dimineața de 8 august.

Principala presiune a ofensivei Rusiei ar trebui să se încheie în decurs de o lună și jumătate sau două luni, a declarat șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, într-un interviu acordat Forbes Ukraine la 7 august.

DefenseRomania vă invită să urmăriți joi, 8 august 2024, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.

Colegul de campanie și candidatul la vicepreședinție al lui Donald Trump, senatorul J.D. Vance, a comentat războiul din Ucraina în timpul unui eveniment electoral din Philadelphia, organizat pe 6 august. El a declarat că "trebuie să credem în pace și trebuie să aducem pacea în această regiune a lumii".

O recentă analiză americană a dezvăluit presiunile ruse asupra comandantului Armatei Naționale Libiene, Khalifa Haftar, de a acorda Moscovei drepturile asupra unui port de mare adâncime din Tobruk pentru a găzdui submarine de atac nuclear, ca răspuns la sprijinul administrației președintelui Joe Biden pentru atacurile ucrainene în interiorul Rusiei cu arme americane și livrarea primului lot de avioane de luptă F-16 la Kiev.

Serghei Șoigu, secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat marți Ucrainei că, cu cât va aștepta mai mult pentru a intra în negocieri de pace, cu atât mai dure vor fi condițiile pentru ucraineni. Moscova a afirmat că negocierile trebuie să se bazeze pe cedarea de către Ucraina a unei cincimi din teritoriul său - mare parte din acesta fiind confiscat de forțele ruse - și pe renunțarea la orice perspectivă de aderare la alianța NATO condusă de Occident, condiții pe care Ucraina le-a respins din start. Serghei Șoigu, până de curând ministru al apărării, a declarat că, de când Putin a propus termenii păcii, deschide un nou dosar la 14 iunie, Ucraina a pierdut 420 km² de teritoriu și mult sânge.

În pragul unei noi etape de escaladare între Israel și Iran, care a promis să lanseze o lovitură decisivă ca răspuns la lichidarea liderului Hamas Ismail Haniyeh, Serghei Şoigu a sosit la Teheran. Șoigu, care, după ce a fost demis din funcția de șef al Ministerului rus al Apărării, este acum secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta a avut o serie de întâlniri cu președintele, secretarul Consiliului Național de Securitate și șeful Statului Major General. Oficial, subiectul principal a fost "extinderea parteneriatului bilateral pentru securitatea și pacea globală", Rusia numind Iranul "unul dintre aliații cheie și strategici din regiune".