„Regiunea noastră - dependentă din punct de vedere istoric de legăturile transatlantice puternice - se confruntă acum cu un peisaj geopolitic aflat în schimbare, în care angajamentele SUA față de NATO și securitatea europeană sunt din ce în ce mai nesigure”, a declarat pentru Kyiv Independent Eitvydas Bajarunas, diplomat al Ministerului de Externe al Lituaniei și cercetător asociat în cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
„Sunt mulțumit de noțiunea de apărare europeană mai puternică, dar suntem destul de departe de a fi în armonie cu conceptul de autonomie strategică. Nu acesta este obiectivul nostru”, a subliniat Bajarunas.
De la sfârșitul Războiului Rece, țările baltice, Polonia și alte țări din fostul bloc răsăritean au considerat aderarea la NATO, condusă de SUA, drept cel mai sigur bastion împotriva unei Rusii tot mai ostile.
Învecinându-se cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, cele trei națiuni baltice înțeleg că destrămarea acestei structuri de securitate le-ar amenința însăși existența.
După ce Moscova a lansat un război total împotriva Ucrainei în 2022, SUA au trimis încă 20 000 de soldați pentru a consolida frontiera estică a alianței, ridicând numărul total al trupelor sale pe continent la peste 100 000.
Analiștii estimează că, începând cu 2024, desfășurarea militară a SUA în Europa includea aproximativ 14 000 de soldați americani în Polonia, 1 000 în Lituania și 700 în Estonia. Deși este o forță relativ redusă, prezența lor asigură că, dacă cineva atacă țările gazdă, se confruntă cu soldați americani din prima zi.
Acum, Europa se teme că administrația Trump ar putea retrage numărul celor 20 000 de militari trimiși în mandatul președintelui american de atunci, Joe Biden, pe măsură ce acesta încearcă o apropiere de Kremlin și forţează încheierea unui acord de pace urgent în Ucraina.
Trump a declarat că SUA nu vor apăra statele membre NATO care nu își îndeplinesc angajamentele privind cheltuielile de apărare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la Articolul 5, în ciuda faptului că Polonia și statele baltice sunt state cu cheltuieli importante în acest domeniu.
Patru țări intenționează să își majoreze cheltuielile cu apărarea până la 5 % din PIB, dar le va fi dificil să facă față singure Rusiei. Populația combinată a celor trei state baltice este de numai 6 milioane. În Polonia, cu o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, oficialii avertizează că armata nu dispune de provizii pentru a rezista agresiunii inamice decât „o săptămână sau două” înainte ca NATO să fie nevoită să intervină.
În urma vizitei sale la Washington, Macron a declarat la 28 februarie că Europa trebuie să „redescopere apetitul pentru risc, ambiție și putere” și să renunțe la „vasalitatea sa mulțumitoare” față de Statele Unite. Această abordare gaullistă este în dezacord cu poziția premierului britanic Keir Starmer, care dorește să mobilizeze angajamentul Europei fără a rupe legăturile cu Statele Unite. Polonia și statele baltice au salutat revigorarea securității europene, iar președinții acestor state au vorbit pozitiv despre propunerea lui Macron de a extinde umbrela nucleară a Franței și asupra aliaților europeni.
Militarii europeni sunt, de asemenea, prezenți în mod semnificativ în țările baltice, ca parte a unui grup de luptă NATO aflat sub comanda Germaniei în Lituania și a unui grup de luptă britanic-francez în Estonia.
Într-adevăr, unii văd în schimbarea politicii externe a lui Trump drept un semnal de alarmă pentru ca țările europene să își asume responsabilitatea pentru securitatea lor.
Dacă Europa nu se trezește acum, „s-ar putea să trebuiască să o declarăm moartă”, a declarat fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu acordat Kyiv Independent în februarie.
„Recunoaștem necesitatea ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate și să contribuie mai mult la securitatea transatlantică. Este nevoie de mai mult leadership european pentru securitatea europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului leton de Externe pentru Kyiv Independent.
Dar puțini sunt pregătiți să închidă ușa legăturilor transatlantice. Statele membre NATO situate cel mai la est in Europa consideră că, în ciuda acestei retorici europene continue, fără SUA, securitatea lor este în pericol. O mare parte din scepticism rezultă din trecutul modest al unui angajament european puternic.
„Din păcate, din punct de vedere istoric, inițiativele de apărare ale Europei s-au limitat adesea la simple discuții sau la planuri prea ambițioase și controversate pentru „armata europeană”, fără o punere în aplicare practică substanțială”, a adăugat diplomatul lituanian.
„Dacă nu plătești pentru ceva, atunci este doar multă retorică”, a declarat fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, arătând faptul că Franța - printre alții - a blocat pachetul de ajutor militar de 40 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari) planificat de UE pentru Ucraina.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
La o lună de la debutul operației militare "Rough Rider", campania intensă de lovituri aeriene americane împotriva țintelor Houthi din Yemen, președintele Donald Trump aștepta rezultate concrete. Faza inițială, concentrată pe neutralizarea sistemelor de apărare aeriană și a liderilor Houthi, reprezenta doar prima parte a planului general al șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael Kurilla, estimat la opt până la zece luni. Cu toate acestea, în ciuda a peste 1.000 de ținte atinse și a eliminării unor figuri cheie din centrul rebelilor Houthi, operațiunea s-a dovedit a fi mult mai costisitoare și periculoasă decât se anticipase.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
Oficiali din Franța și Cipru au convenit furnizarea către Armata cipriotă a 40 de noi rachete antiaeriene Mistral.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Belgia va achiziționa între 200 și 300 de rachete antiaeriene poloneze Piorun, care și-au dovedit eficiența în luptă în Ucraina.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Membrii clubului de motocicliști ”Lupii Nopții”, pro-Putin, au plantat puieți de alun în Brest, Belarus, lângă granița cu Polonia. ”Lupii Nopții” sunt o organizație strâns legată de Kremlin, promovând sentimentul naționalist rusesc, care a contribuit inclusiv la invazia Crimeei prin patrularea străzilor peninsulei cu soldați fără însemne trimiși din Rusia. Celebri omuleți verzi.
Pe piața de armament tocmai a fost prezentat un nou obuzier de 155 mm. E vorba de Nemesis, un produs dezvoltat de General Dynamics European Land Systems (GDELS), filiala europeană a gigantului american.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Washingtonul a dat undă verde vânzării a șase elicoptere Chinook și a altor echipamente militare către Emiratele Arabe Unite, pentru un total estimat la peste 1,4 miliarde de dolari, a anunțat luni administrația americană, relatează Agerpres și AFP.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
