După ce au trecut aproape trei luni de la instalarea unei noi conduceri la Casa Albă și efectele măsurilor administrației Trump au început să fie înțelese mai bine de veteranii serviciilor de informații americane, aceștia constată că SUA au intrat pe un trend periculos care afectează securitatea națională.
„În timp ce adversarii Americii își intensifică eforturile de a câștiga noul Război Rece, de a eroda influența americană și de a se pregăti pentru conflict, SUA se dezarmează unilateral, abandonând însăși instrumentele care au oferit un avantaj decisiv în Războiul Rece: diplomație, informații, economie, cultură și putere militară brută”, remarcă Paul Kolbe, care a activat 25 de ani ca ofițer de operații al CIA.
Kolbe a ajuns până la gradul de membru senior al serviciului – echivalent gradului militar de general, servind în Rusia, Balcani, Indonezia, Germania de Est, Zimbabwe și Austria.
Într-o analiză pentru Cipher Brief, publicată pe 2 aprilie, Kolbe remarcă următoarele:
* * *
Timp de peste cinci decenii, administrațiile republicane și democrate au îmbrățișat, deopotrivă, o combinație de instrumente pentru a se opune comunismului și tiraniei. Strategia a funcționat. Cu toate acestea, astăzi demontăm în mod sistematic acele instrumente de putere, în timp ce adversarii noștri le extind pe ale lor.
Ajutorul extern (agenția USAID – nota autorului) a fost desființat fiind privit ca o risipă. Realitatea este că ajutorul nostru extern a fost întotdeauna folosit pentru a construi influența și securitatea americană. În timpul Războiului Rece, programele noastre de asistență externă în Africa, Asia și Orientul Mijlociu au fost o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor de a ajuta aliații și de a reduce instabilitatea prin care adversarii și terorismul prosperă. Eviscerarea USAID și reducerea programelor de ajutor extern deschid un vid pe care chinezii și rușii îl vor umple cu bucurie.
În războiul ideilor, Vocea Americii (VOA) și Radio Libertatea au transmis timp de decenii știri și informații obiective, unui public global înfometat de altceva decât de propaganda de stat primită prin organele mass-media sovietice și comuniste chineze. Există un motiv pentru care acele state represive au bruiat emisiunile și i-au întemnițat pe cei prinși ascultând. Ei se temeau de propriii lor cetățeni înarmați cu adevărul și încă o fac.
Și există un motiv pentru care China și Rusia să încurajeze asaltul asupra acestor instituții. Distrugerea VOA și Radio Libertatea cedează terenul Russia Today, The People’s Daily și altor mass-media sponsorizate de stat, care aruncă un flux constant de minciuni și invenții anti-americane.
Pe frontul diplomatic, ofițerii noștri din Serviciul Extern oferă abilitățile și relațiile necesare pentru ca America să negocieze probleme dificile. În timp ce diplomații chinezi „războinici-lupi” s-au răspândit pe tot globul pentru a promova cu înverșunare interesele chineze, dornici să intervină acolo unde America se retrage, închidem consulate, concediem profesioniști experimentați și micșorăm Departamentul de Stat prin disponibilizări și înghețari de angajări.
Informațiile sunt un alt domeniu în care politicile mioape slăbesc SUA. Serviciile noastre clandestine – CIA, NSA, DIA, NGA – trebuie să se concentreze asupra amenințărilor cu adevărat existențiale. În timp ce terorismul și narcoticele cer atenție, nici ISIS, nici cartelurile de droguri nu pot anihila America în câteva minute. În schimb, Rusia cât și China pot și au amenințat în mod deschis că vor face acest lucru. Deturnarea talentului și a resurselor de la amenințările marilor puteri, așa cum am făcut după 9/11, va duce la înfrângere în războaiele reale din umbră purtate acum împotriva noastră de China și Rusia.
În calitate de fost ofițer de operații CIA care a servit în „Casa Rusia” (chiar în Rusia – nota autorului), în timpul Războiului Rece și după aceea, știu că colectarea de informații și acțiunile ascunse au jucat un rol cheie în limitarea Uniunii Sovietice. Dar nu erau suficiente singure. Victoria Războiului Rece a venit în cele din urmă dintr-o strategie amplă care a combinat instrumente ascunse cu eforturi economice, culturale, militare și diplomatice – toate întărindu-se reciproc.
Acțiunea sub acoperire, folosită de fiecare administrație pentru a avansa în liniște obiectivele SUA, funcționează doar în contextul unei strategii naționale coezive. Nu poate reuși izolat.
Am cedat teren și pe partea culturală. În timpul Războiului Rece, filmele, muzica, cărțile și arta Americii au servit ca mesageri puternici ai idealurilor americane. Schimburile de studenți și bibliotecile americane de peste mări au contribuit la răspândirea valorilor democratice. Din păcate, reducerile la programele culturale ale Departamentului de Stat, împreună cu autocenzura de către Hollywood a proiectelor care ar putea stârni furia Partidului Comunist Chinez, sunt exemple triste ale retragerii Americii de la competiția de pe tărâmul ideilor.
Puterea militară a fost, desigur, vitală pentru a descuraja o invazie sovietică a Europei de Vest și, dacă s-ar ajunge la aceasta, pentru a lupta. Dar SUA și URSS erau egali militari. Nu am câștigat Războiul Rece pentru că aveam o armată mai puternică. Am câștigat pentru că aveam un sistem mai atractiv și un mesaj mai convingător. Am oferit speranță, oportunitate și inspirație – ceva ce sovieticii nu au putut egala.
„Avem nevoie de o Americă care să înțeleagă că aliații săi sunt cea mai mare putere a sa” - Eisenhower
Din punct de vedere economic, extinderea prosperității globale a fost superputerea americană. Prin construirea unor instituții globale precum FMI, Banca Mondială și Națiunile Unite, Statele Unite au jucat un rol esențial în extinderea economică globală. Istoria postbelică a politicilor și comerțului SUA este una de creare a bogăției fără precedent, atât în străinătate, cât și în țară.
Astăzi riscăm să risipim acea superputere economică uitând că secretul bogăției noastre a fost creșterea globală. Ne întoarcem în interior și izolaționist cu riscul de a preda altora cheile propriei noastre prosperități. Chiar vrem ca China să domine instituțiile financiare globale, să stabilească regulile jocului și să creeze o alternativă la dolarul american?
În cele din urmă, America nu trebuie să renunțe la unul dintre cele mai mari puncte forte ale sale: aliații noștri globali. Fiecare conflict major în care s-a angajat SUA, începând cu Războiul Revoluționar, a beneficiat de sprijinul aliaților și prietenilor. Pe măsură ce ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și amenințătoare, avem nevoie de prieteni care să stea umăr la umăr cu noi. În punctul culminant al puterii SUA după cel de-al Doilea Război Mondial, președintele Eisenhower a subliniat: „Avem nevoie de o Americă care să înțeleagă că aliații săi sunt cea mai mare putere a sa”.
„Pace prin forță” ar trebui să însemne construirea și utilizarea tuturor instrumentelor puterii americane. Să nu ne dezarmăm unilateral, risipindu-ne cele mai mari avantaje și lăsându-ne vulnerabili și slabi în fața adversarilor hotărâți. Dacă America își folosește întregul spectru al puterii sale, vom face America cu adevărat grozavă, nu de clasa a doua.
* * *
Nota autorului: După ce omenirea s-a confruntat în cel de-al Doilea Război Mondial cu cea mai mare tragedie din istorie, SUA au preluat, în toate domeniile, inițiativa pe plan global încercând să prevină repetarea unui scenariu asemănător.
Astfel, SUA s-au implicat în toate procesele sociale, economice și militare cu impact planetar creând o adevărată rețea de apărare a valorilor în care crede America.
Prima linie de apărare a Americii este lupta pentru mințile oamenilor.
Aici, în capul fiecărui om, începe construcția sau deconstrucția oricărei apărări. Posturile Vocea Americii și Radio Libertatea au demascat abuzurile regimurilor totalitare și au menținut vie speranța oamenilor într-o lume mai bună. Contribuția lor la victoria Occidentului în Războiul Rece și la transformarea lumii într-una mai bună este una remarcabilă și fără ele acest eveniment de o însemnătate uriașă nu ar fi avut loc atât de repede și cu atât de puține costuri.
A doua linie de apărare a Americii este abilitatea de a transmite pe teren în alte țări, direct la omul simplu, valorile americane.
Pentru SUA, această linie de apărare a început, de asemenea, la mare depărtare de casă. Ea a fost realizată de USAID, de consulatele americane, de companiile americane care au afaceri peste tot în lume. După ce USAID a fost practic desființată, iar numărul de consulate va cunoaște o reducerere semnificativă, SUA ridică, acum, și un zid economic față de toată lumea prin introducerea unui regim tarifar la scară largă.
După o perioadă de unul la doi ani, ceilalți actori economici globali se vor adapta la o nouă realitate economică – cu taxe americane - iar pierderile vor fi atenuate. Se va ajunge la un nou echilibru, dar în noua poză globală, America va avea o postură mai mică. Ca un exemplu, se poate aminti că economia mondială s-a adaptat mai rapid decât se credea la reducerea amprentei Rusiei ca urmare a sancțiunilor.
Zidul economic american va împiedica inovația să intre în SUA, deși liderii ei de acum cred că nu va fi așa. Infamul Zid al Berlinului a fost sortit să cadă, la fel cum Marele Zid Chinezesc nu a protejat cu adevărat China.
A treia linie de apărare a Americii sunt forțele sale armate, aliații săi și rețeaua sa imensă de baze militare din străinătate.
Anunțata reducere anuală cu 8%, pentru următorii cinci ani, a bugetului american al apărării va duce la final la reducerea posturii militare americane la un nivel din care să nu mai poată reface decalajul dintre America și alianța Rusia – China. În acel punct, orice ar dori SUA să facă practic nu va mai conta, pentru că nu va mai deține capabilitățile prin care să-și impună punctul de vedere.
În plus, reducerea încrederii între aliați nu poate fi compensată de nicio superarmă sau de vreun tratat de pace cu un mare adversar. Încrederea dintre oameni nu poate fi înlocuită cu nimic. Ea lasă doar un mare gol în sufletele tuturor.
A patra linie de apărare a Americii este stabilitatea internă.
În prezent, se observă tensiuni interne la o scară nemaivăzută de la Războiul Civil din secolul 19. Ele se pot transforma într-un adevărat război americano-american. Administrația americană luptă acum pe teritoriul SUA împotriva imigranților alocând resurse impresionante inclusiv de natură militară. Marea majoritate a oamenilor nu pleacă de bună voie de acasă. Nu este în ADN-ul lor să își părăsească locurile natale. O fac pentru că fug de asupritori și de abuzatori. Dacă America vrea să se apere de imigranți atunci cel mai bine o face ajutându-i să-și facă țările mai bune, mai drepte și mai cinstite. Cine-i ajută pe toți acești dictatori din toată lumea care produc războaie și insecuritate cu implicații în direcția unei migrații masive în SUA? Nu cumva, aici ar trebui să caute America adevărul în loc să ridice alte ziduri fizice chiar pe granița proprie?
Dar, cea mai importantă apărare nu este o linie de apărare în sine ci liantul dintre toate aceste linii menționate mai sus. Serviciile de informații americane sunt legătura care asigură omogenitatea și stabilitatea apărării.
Slăbirea lor este, probabil, cea mai mare eroare pe care America ar putea să o facă în vremurile actuale. Zilele trecute, administrația Trump l-a demis pe șeful NSA, generalul Tim Haugh, fără să dea vreo explicație. Orice comandant militar sau antreprenor civil, oricât de bun ar fi el, fără informații bune poate fi dus oricând în eroare de adversar.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Elveția nu ar putea să se apere împotriva unui atac major, a declarat sâmbătă șeful forțelor armate elvețiene, generalul-locotenent Thomas Süssli, pentru ziarul Neue Zürcher Zeitung.
Amenințarea din partea Rusiei face necesară creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru Elveția. El a avertizat că a te baza pe statutul neutru al țării ar putea să nu merite dacă aceasta nu este susținută de capacitatea de a se apăra.
Somalia a cerut Israelului să revoce recunoașterea regiunii autoproclamate Somaliland, numind acest act o „agresiune” și o încălcare a suveranității teritoriale a Somaliei. Într-un interviu acordat Al Jazeera sâmbătă, Ali Omar, ministrul de stat pentru afaceri externe al Somaliei, a subliniat că guvernul va folosi toate mijloacele diplomatice pentru a contesta ceea ce a numit o „interferență externă” în afacerile interne ale țării.
Prima parte parte a fortificațiilor antidrone ale Poloniei ar putea fi gata în șase luni sau chiar mai devreme, a declarat ministrul adjunct al Apărării Naționale, Cezary Tomczyk.
Rușii susțin că au capturat încă două orașe importante din estul Ucrainei - Mîrnohrad în regiunea Donețk și Huliaipole în regiunea sudică Zaporojie.
În urma pierderii orașului Siversk din regiunea Donețk, Ucraina îi demite pe comandanții a două brigăzi care apărau orașul, a relatat sâmbătă Ukrainska Pravda, citând surse din armată.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Halifax, în Canada, pentru a se întâlni cu premierul Mark Carney, o escală înainte de întâlnirea sa prevăzută pentru duminică, în Florida, cu omologul său american Donald Trump.
Chiar dacă Lukașenko pozează în mediator, Belarusul e un adevărat "portavion" al Rusiei: participă activ atât la agresiunea Ucrainei, cât și la intimidarea statelor Europei.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul american Arhivele de Securitate Națională (ASN) au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președințelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Într-un anunț oficial din 23 decembrie, Rusia a confirmat dezvoltarea unui submarin nuclear strategic de generație a cincea, o mișcare care subliniază angajamentul Moscovei de a-și menține credibilă descurajarea sa nucleară pe mare, în ciuda sancțiunilor, presiunii industriale și accelerării modernizării navale a NATO.
Informațiile au fost prezentate de Nikolai Patrușev, președintele Consiliului Naval al Rusiei și consilier prezidențial, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 125 de ani de la înființarea Biroului Central de Proiectare ”Rubin”, unul dintre cele mai importante centre de cercetare și dezvoltare navală din Rusia.
În noiembrie 2022 România semnase un contract pentru 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, echivalente Block 15 și modernizate în programul MLU (Mid-Life Upgrade). Livrările acestor avioane au început din 2024.
Departamentul de Război al Statelor Unite (Pentagonul) a lansat recent GenAI.mil, o platformă de inteligență artificială destinată personalului armatei americane.
Trăim în două realități paralele: Pe de o parte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a declanșat cea mai mare criză de securitate de după 1945 în Europa și care îngrozește statele europene cu privire la ambițiile militare pe care rușii le au și le pregătesc pe bătrânul continent și pe de altă parte (i)realitatea rusă care trăiește în paradigma cetății asediate cu o Europă ce pregătește agresiunea împotriva ei.
Un grup de senatori americani din partidele Republican și Democrat a emis o declarație pe 25 decembrie prin care condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei în timpul Crăciunului.
China a criticat din nou vehement joi cel mai recent acord de vânzare de arme americane către Taiwan, o mișcare despre care China spune că aduce conflictul mai aproape.
Înaintea unei noi întâlniri între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, rușii au lovit violent capitala Ucrainei.
Înainte de a se întâlni duminică cu Volodimir Zelenski, care va fi înarmat cu noi propuneri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, preşedintele american Donald Trump l-a avertizat vineri pe omologul său ucrainean că nimic nu este garantat până când nu îşi va da "acordul", notează Agerpres și AFP.
Guvernul japonez a aprobat vineri un buget record pentru următorul an fiscal, care prevede alocări-record pentru apărare, în contextul în care tensiunile cu China continuă să crească, Beijingul acuzând săptămâna aceasta Tokyo că „alimentează o cursă a înarmării spațiale”.
Spania își reevaluează în mod vizibil postura de apărare pe flancul sudic, în contextul schimbărilor rapide ale mediului de securitate din Africa de Nord și al modernizării accelerate a Forțelor Armate Regale ale Marocului.
Madridul consideră că vechile concepte de descurajare nu mai sunt suficiente și că este necesară o adaptare la un spectru de amenințări complex, specific așa-numitei „zone gri”.
Zelenski s-ar putea întâlni cu Trump la 28 decembrie, la Mar-a-Lago, în ceea ce este, probabil, încă o încercare a administrației americane de a forța încetarea conflictului din Ucraina.
Rusia și-a reafirmat, zilele acestea, una dintre condițiile pentru a opri atacurile: cedarea completă a Donbasului și reafirmă în presa internă că ar putea exista chiar și un "schimb de teritorii". De fapt, schimbul se referă tot la teritorii ucrainene, din care Moscova ar putea accepta să se retragă.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul Arhivele de Securitate Națională (ASN) ale SUA au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președintelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Documentele au fost cerute la publicare în noiembrie 2023. Biblioteca George W. Bush a răspuns în iunie 2024 că estimează că acestea ar putea declasificate pentru publicare în aproximativ 12 ani. Cu toate acestea, Arhivele cu ajutorul firmei de avocatură Goodwin Procter au convins instanța federală să aprobe publicarea mult mai devreme decât se estima.
Netanyahu lansează cel mai mare proiect de apărare din istoria țării pentru a reduce dependența de furnizorii străini.
Rusia atacat din nou Ucraina cu drone, dar și cu rachete de croazieră Kalibr lansate de pe submarinele din Marea Neagră.
Noi atacuri cu drone au fost înregistrate asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în cursul nopţii de joi spre vineri, fiind transmis şi un mesaj RO-ALERT pentru populaţiei, informează Ministerul Apărării Naţionale.
În noaptea de 24 decembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit un loc rusesc de depozitare și întreținere pentru nave fără echipaj în zona Myrne a Peninsulei Crimeea ocupată temporar.
Într-o Europă care alege aproape în mare parte ca soluție pentru aviația militară de generația a 5-a avioanele F-35 Lightning II, există și cazuri de ezitare.
Rusia a efectuat atacuri cu drone în mai multe locații din Ucraina, inclusiv în capitala Kiev. O persoană a murit în urma unui atac asupra Odesei, Ucraina.
În același timp, zeci de drone au fost trimise de ucraineni în Rusia, dintre care unele au fost doborâte deasupra Moscovei.
Comandamentul american pentru Africa a declarat că atacul a fost efectuat la cererea autorităților nigeriene.
Avioane de vânătoare poloneze au interceptat un avion de cercetare rusesc deasupra Mării Baltice, care zbura aproape de spațiul său aerian, a anunțat joi, 25 decembrie, Comandamentul Operațional al Forțelor Armate ale țării membre NATO.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a informat, pe 23.12.2025, că, înainte de a ataca submarinul rusesc de la Novorossisk, structurile serviciului au distrus un avion de cercetare maritimă de tip Il-38N. Atacul din această lună în care Ucraina a scos submarinul rus din joc, aflat chiar în portul militar din Novorossisk, reprezintă una din cele mai spectaculoase operațiuni din cei patru ani de război. În ciuda problemelor de pe frontul din Est, pe mare ucrainenii reușesc să îi țină în șah pe ruși.
Orban a reamintit că pacea europeană de după al Doilea Război Mondial a durat aproape opt decenii, ceea ce, după cum subliniază el, reprezintă o excepție istorică. Potrivit acestuia, teama de un conflict nuclear a împiedicat noi războaie timp de decenii, dar acest mecanism de descurajare nu mai este la fel de eficient astăzi ca odinioară.
În tot interviul, Orban vorbește mult despre presupusele greșeli ale Europei, dar nu spune un cuvânt despre Rusia. Va fi interesant să vedem cum se va poziționa liderul ungar în scenariul unui atac (evident hibrid) al Moscovei asupra unui alt stat european.
Glenn Corn, un fost înalt ofițer CIA, avertizează că Ucraina se află într-un moment critic. Glenn Corn, fost ofițer de informații și apărare, într-un editorial recent pentru Cypher Brief, reamintește administrației americane să nu repete greșelile făcute de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain.
Bombardiere strategice ruse cu rază lungă de acțiune Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mărilor Norvegiei şi Barents, informează joi agențiile de știri.
În noaptea de Ajun, invadatorii ruși au efectuat un alt atac asupra infrastructurii portuare și industriale din regiunea ucraineană Odesa. În urma atacului, o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite.
