După ce au trecut aproape trei luni de la instalarea unei noi conduceri la Casa Albă și efectele măsurilor administrației Trump au început să fie înțelese mai bine de veteranii serviciilor de informații americane, aceștia constată că SUA au intrat pe un trend periculos care afectează securitatea națională.
„În timp ce adversarii Americii își intensifică eforturile de a câștiga noul Război Rece, de a eroda influența americană și de a se pregăti pentru conflict, SUA se dezarmează unilateral, abandonând însăși instrumentele care au oferit un avantaj decisiv în Războiul Rece: diplomație, informații, economie, cultură și putere militară brută”, remarcă Paul Kolbe, care a activat 25 de ani ca ofițer de operații al CIA.
Kolbe a ajuns până la gradul de membru senior al serviciului – echivalent gradului militar de general, servind în Rusia, Balcani, Indonezia, Germania de Est, Zimbabwe și Austria.
Într-o analiză pentru Cipher Brief, publicată pe 2 aprilie, Kolbe remarcă următoarele:
* * *
Timp de peste cinci decenii, administrațiile republicane și democrate au îmbrățișat, deopotrivă, o combinație de instrumente pentru a se opune comunismului și tiraniei. Strategia a funcționat. Cu toate acestea, astăzi demontăm în mod sistematic acele instrumente de putere, în timp ce adversarii noștri le extind pe ale lor.
Ajutorul extern (agenția USAID – nota autorului) a fost desființat fiind privit ca o risipă. Realitatea este că ajutorul nostru extern a fost întotdeauna folosit pentru a construi influența și securitatea americană. În timpul Războiului Rece, programele noastre de asistență externă în Africa, Asia și Orientul Mijlociu au fost o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor de a ajuta aliații și de a reduce instabilitatea prin care adversarii și terorismul prosperă. Eviscerarea USAID și reducerea programelor de ajutor extern deschid un vid pe care chinezii și rușii îl vor umple cu bucurie.
În războiul ideilor, Vocea Americii (VOA) și Radio Libertatea au transmis timp de decenii știri și informații obiective, unui public global înfometat de altceva decât de propaganda de stat primită prin organele mass-media sovietice și comuniste chineze. Există un motiv pentru care acele state represive au bruiat emisiunile și i-au întemnițat pe cei prinși ascultând. Ei se temeau de propriii lor cetățeni înarmați cu adevărul și încă o fac.
Și există un motiv pentru care China și Rusia să încurajeze asaltul asupra acestor instituții. Distrugerea VOA și Radio Libertatea cedează terenul Russia Today, The People’s Daily și altor mass-media sponsorizate de stat, care aruncă un flux constant de minciuni și invenții anti-americane.
Pe frontul diplomatic, ofițerii noștri din Serviciul Extern oferă abilitățile și relațiile necesare pentru ca America să negocieze probleme dificile. În timp ce diplomații chinezi „războinici-lupi” s-au răspândit pe tot globul pentru a promova cu înverșunare interesele chineze, dornici să intervină acolo unde America se retrage, închidem consulate, concediem profesioniști experimentați și micșorăm Departamentul de Stat prin disponibilizări și înghețari de angajări.
Informațiile sunt un alt domeniu în care politicile mioape slăbesc SUA. Serviciile noastre clandestine – CIA, NSA, DIA, NGA – trebuie să se concentreze asupra amenințărilor cu adevărat existențiale. În timp ce terorismul și narcoticele cer atenție, nici ISIS, nici cartelurile de droguri nu pot anihila America în câteva minute. În schimb, Rusia cât și China pot și au amenințat în mod deschis că vor face acest lucru. Deturnarea talentului și a resurselor de la amenințările marilor puteri, așa cum am făcut după 9/11, va duce la înfrângere în războaiele reale din umbră purtate acum împotriva noastră de China și Rusia.
În calitate de fost ofițer de operații CIA care a servit în „Casa Rusia” (chiar în Rusia – nota autorului), în timpul Războiului Rece și după aceea, știu că colectarea de informații și acțiunile ascunse au jucat un rol cheie în limitarea Uniunii Sovietice. Dar nu erau suficiente singure. Victoria Războiului Rece a venit în cele din urmă dintr-o strategie amplă care a combinat instrumente ascunse cu eforturi economice, culturale, militare și diplomatice – toate întărindu-se reciproc.
Acțiunea sub acoperire, folosită de fiecare administrație pentru a avansa în liniște obiectivele SUA, funcționează doar în contextul unei strategii naționale coezive. Nu poate reuși izolat.
Am cedat teren și pe partea culturală. În timpul Războiului Rece, filmele, muzica, cărțile și arta Americii au servit ca mesageri puternici ai idealurilor americane. Schimburile de studenți și bibliotecile americane de peste mări au contribuit la răspândirea valorilor democratice. Din păcate, reducerile la programele culturale ale Departamentului de Stat, împreună cu autocenzura de către Hollywood a proiectelor care ar putea stârni furia Partidului Comunist Chinez, sunt exemple triste ale retragerii Americii de la competiția de pe tărâmul ideilor.
Puterea militară a fost, desigur, vitală pentru a descuraja o invazie sovietică a Europei de Vest și, dacă s-ar ajunge la aceasta, pentru a lupta. Dar SUA și URSS erau egali militari. Nu am câștigat Războiul Rece pentru că aveam o armată mai puternică. Am câștigat pentru că aveam un sistem mai atractiv și un mesaj mai convingător. Am oferit speranță, oportunitate și inspirație – ceva ce sovieticii nu au putut egala.
„Avem nevoie de o Americă care să înțeleagă că aliații săi sunt cea mai mare putere a sa” - Eisenhower
Din punct de vedere economic, extinderea prosperității globale a fost superputerea americană. Prin construirea unor instituții globale precum FMI, Banca Mondială și Națiunile Unite, Statele Unite au jucat un rol esențial în extinderea economică globală. Istoria postbelică a politicilor și comerțului SUA este una de creare a bogăției fără precedent, atât în străinătate, cât și în țară.
Astăzi riscăm să risipim acea superputere economică uitând că secretul bogăției noastre a fost creșterea globală. Ne întoarcem în interior și izolaționist cu riscul de a preda altora cheile propriei noastre prosperități. Chiar vrem ca China să domine instituțiile financiare globale, să stabilească regulile jocului și să creeze o alternativă la dolarul american?
În cele din urmă, America nu trebuie să renunțe la unul dintre cele mai mari puncte forte ale sale: aliații noștri globali. Fiecare conflict major în care s-a angajat SUA, începând cu Războiul Revoluționar, a beneficiat de sprijinul aliaților și prietenilor. Pe măsură ce ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și amenințătoare, avem nevoie de prieteni care să stea umăr la umăr cu noi. În punctul culminant al puterii SUA după cel de-al Doilea Război Mondial, președintele Eisenhower a subliniat: „Avem nevoie de o Americă care să înțeleagă că aliații săi sunt cea mai mare putere a sa”.
„Pace prin forță” ar trebui să însemne construirea și utilizarea tuturor instrumentelor puterii americane. Să nu ne dezarmăm unilateral, risipindu-ne cele mai mari avantaje și lăsându-ne vulnerabili și slabi în fața adversarilor hotărâți. Dacă America își folosește întregul spectru al puterii sale, vom face America cu adevărat grozavă, nu de clasa a doua.
* * *
Nota autorului: După ce omenirea s-a confruntat în cel de-al Doilea Război Mondial cu cea mai mare tragedie din istorie, SUA au preluat, în toate domeniile, inițiativa pe plan global încercând să prevină repetarea unui scenariu asemănător.
Astfel, SUA s-au implicat în toate procesele sociale, economice și militare cu impact planetar creând o adevărată rețea de apărare a valorilor în care crede America.
Prima linie de apărare a Americii este lupta pentru mințile oamenilor.
Aici, în capul fiecărui om, începe construcția sau deconstrucția oricărei apărări. Posturile Vocea Americii și Radio Libertatea au demascat abuzurile regimurilor totalitare și au menținut vie speranța oamenilor într-o lume mai bună. Contribuția lor la victoria Occidentului în Războiul Rece și la transformarea lumii într-una mai bună este una remarcabilă și fără ele acest eveniment de o însemnătate uriașă nu ar fi avut loc atât de repede și cu atât de puține costuri.
A doua linie de apărare a Americii este abilitatea de a transmite pe teren în alte țări, direct la omul simplu, valorile americane.
Pentru SUA, această linie de apărare a început, de asemenea, la mare depărtare de casă. Ea a fost realizată de USAID, de consulatele americane, de companiile americane care au afaceri peste tot în lume. După ce USAID a fost practic desființată, iar numărul de consulate va cunoaște o reducerere semnificativă, SUA ridică, acum, și un zid economic față de toată lumea prin introducerea unui regim tarifar la scară largă.
După o perioadă de unul la doi ani, ceilalți actori economici globali se vor adapta la o nouă realitate economică – cu taxe americane - iar pierderile vor fi atenuate. Se va ajunge la un nou echilibru, dar în noua poză globală, America va avea o postură mai mică. Ca un exemplu, se poate aminti că economia mondială s-a adaptat mai rapid decât se credea la reducerea amprentei Rusiei ca urmare a sancțiunilor.
Zidul economic american va împiedica inovația să intre în SUA, deși liderii ei de acum cred că nu va fi așa. Infamul Zid al Berlinului a fost sortit să cadă, la fel cum Marele Zid Chinezesc nu a protejat cu adevărat China.
A treia linie de apărare a Americii sunt forțele sale armate, aliații săi și rețeaua sa imensă de baze militare din străinătate.
Anunțata reducere anuală cu 8%, pentru următorii cinci ani, a bugetului american al apărării va duce la final la reducerea posturii militare americane la un nivel din care să nu mai poată reface decalajul dintre America și alianța Rusia – China. În acel punct, orice ar dori SUA să facă practic nu va mai conta, pentru că nu va mai deține capabilitățile prin care să-și impună punctul de vedere.
În plus, reducerea încrederii între aliați nu poate fi compensată de nicio superarmă sau de vreun tratat de pace cu un mare adversar. Încrederea dintre oameni nu poate fi înlocuită cu nimic. Ea lasă doar un mare gol în sufletele tuturor.
A patra linie de apărare a Americii este stabilitatea internă.
În prezent, se observă tensiuni interne la o scară nemaivăzută de la Războiul Civil din secolul 19. Ele se pot transforma într-un adevărat război americano-american. Administrația americană luptă acum pe teritoriul SUA împotriva imigranților alocând resurse impresionante inclusiv de natură militară. Marea majoritate a oamenilor nu pleacă de bună voie de acasă. Nu este în ADN-ul lor să își părăsească locurile natale. O fac pentru că fug de asupritori și de abuzatori. Dacă America vrea să se apere de imigranți atunci cel mai bine o face ajutându-i să-și facă țările mai bune, mai drepte și mai cinstite. Cine-i ajută pe toți acești dictatori din toată lumea care produc războaie și insecuritate cu implicații în direcția unei migrații masive în SUA? Nu cumva, aici ar trebui să caute America adevărul în loc să ridice alte ziduri fizice chiar pe granița proprie?
Dar, cea mai importantă apărare nu este o linie de apărare în sine ci liantul dintre toate aceste linii menționate mai sus. Serviciile de informații americane sunt legătura care asigură omogenitatea și stabilitatea apărării.
Slăbirea lor este, probabil, cea mai mare eroare pe care America ar putea să o facă în vremurile actuale. Zilele trecute, administrația Trump l-a demis pe șeful NSA, generalul Tim Haugh, fără să dea vreo explicație. Orice comandant militar sau antreprenor civil, oricât de bun ar fi el, fără informații bune poate fi dus oricând în eroare de adversar.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
