Rusia va răspunde militar la decizia Statelor Unite de a muta rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Germaniei, a declarat adjunctul diplomației ruse, Serghei Ryabkov.
Rusia va răspunde militar la decizia Statelor Unite de a muta rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Germaniei, a declarat adjunctul diplomației ruse, Serghei Ryabkov.
Versiunea terestră rachetelor cu rază mai lungă a fost interzisă de tratatul INF privind eliminarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune, astfel încât acestea puteau fi lansate numai de pe nave, submarine și aeronave. Cu toate acestea, după încetarea sa de către SUA și Rusia, restricțiile nu se mai aplică.
În știința militară, multiplicatorul de forță este un factor sau o combinație de factori care măresc capacitatea de luptă a personalului sau armamentelor, chiar fără a crește proporțional numărul efectivelor sau al tehnicii militare.
Ucraina intenționează să crească presiunea asupra administrației președintelui american Joe Biden în timpul summitului NATO pentru a ridica toate restricțiile privind efectuarea de atacuri cu arme americane pe teritoriul Rusiei, a declarat Andri Yermak, șeful biroului prezidential de la Kiev, într-un interviu acordat Politico la 9 iulie. Kievul solicită în special permisiunea de a utiliza rachete ATACMS pentru lovituri în adâncimea teritoriului rusesc.
Președintele american Joe Biden consideră că oprirea agresiunii lui Putin este o sarcină de care armata ucraineană este capabilă să se ocupe. Aceasta este una dintre ideile care au rezultat in urma discursului lui Biden în cadrul conferinței de presă de la deschiderea summitului NATO de la Washington.
O analiză a informațiilor provenite din surse deschise, precum și consultarea mai multor experți în domeniul militar, a evidențiat că o rachetă de croazieră Kh-101 lansată de Rusia a fost proiectilul care a lovit un spital de copii din Kiev. Ancheta grupului de investigaţii jurnalistice Bellingcat vină să dezmintă afirmațiile conform cărora ar fi fost vorba de o rachetă lansată de armata ucraineană, în ciuda teoriilor de pe rețelele de socializare conform cărora ar fi fost un model american.
La Washington, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis producătorilor de armament mai multe contracte. Cu câteva ore înainte de deschiderea oficială a summitului aniversar al alianței de la Washington din 9 iulie, el a declarat: "Vom face mai mult decât să sărbătorim. Vom lua decizii importante pentru viitor. Acestea vor fi decizii privind modul in care vom consolida sprijinul acordat Ucrainei. Acestea vor fi decizii cu privire la modul de consolidare a parteneriatelor din întreaga lume și, în special, cu partenerii noștri din regiunea Asia-Pacific. Și, bineînțeles, acestea vor fi decizii privind sarcina principală a NATO de descurajare și apărare".
În timp ce cortina summitului NATO s-a ridicat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a îndreptat atenția asupra câștigării atenţiei republicanilor, ținând un discurs adresat Partidului Republican, pe fondul incertitudinii cu privire la faptul dacă probabilul candidat al Partidului Republican, fostul președinte Donald Trump, va continua ajutorul militar pentru Ucraina dacă va fi ales în noiembrie.
Germania și SUA sunt principalele două țări care se opun aderării Ucrainei la NATO, a declarat președintele francez Emmanuel Macron pe 9 iulie, citat de agenția de presă DPA. Comentariile lui Macron au fost făcute în timp ce summitul NATO, care marchează cea de-a 75-a aniversare a alianței, urma să înceapă la Washington, D.C.
În cursul întâlnirilor sale cu delegațiile statelor membre NATO care vor participa la summitul de săptămâna aceasta de la Washington, a SUA, Mike Johnson, intenționează să discute despre finanțarea Alianței.
Săptămâna aceasta, la Washington va avea loc un summit NATO. La summit se va discuta despre formatul cooperării Ucrainei cu Alianța și despre asistența militară acordată Kievului. După cum a raportat anterior Casa Albă, documentul care va fi prezentat la summitul de la Washington va oferi Ucrainei o "punte instituțională către aderarea la NATO".
Forța NATO nu va fi pierdută în cazul probabilei victorii a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, deoarece marea majoritate a Congresului și a publicului american sprijină Alianța și este în interesul Washingtonului să finanțeze NATO. Acest lucru a fost declarat luni (8 iulie) de Kay Bailey Hutchison, ambasadoarea SUA la NATO pentru perioada 2017-2021, în cadrul conferinţei "NATO într-o nouă eră" organizată de Foreign Policy.
Moscova exclude orice negocieri cu Washingtonul pe probleme de control al armelor din cauza poziției distructive a Statelor Unite, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Ryabkov, potrivit presei ruse.
NATO va avea nevoie de între 35 și 50 de brigăzi suplimentare pentru a-și implementa pe deplin noile planuri de apărare împotriva unui atac din partea Rusiei, a declarat o sursă militară pentru Reuters. Sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a refuzat să ofere detalii suplimentare despre planurile Alinatei, care sunt clasificate. Brigada are între 3.000 și 7.000 de soldați, astfel încât crearea altor 35-50 de unități ar fi o provocare semnificativă.
Înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Washington D.C., aliații vor anunța noi pachete de ajutor care vor include sisteme de apărare aeriană și muniție. Secretarul general Jens Stoltenberg a făcut anunțul într-un interviu acordat duminică postului ABC. În timpul summitului, aliații NATO "vor lua decizii importante pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina și NATO, pentru a prelua coordonarea asistenței de securitate pentru Ucraina", a adăugat Stoltenberg.
Planurile regionale de apărare ale NATO, aprobate la Vilnius, la Summitul NATO din 2023, sunt doar începutul. În plus față de creșterea capacităților industriale, Alianța are nevoie de mai mulți militari.
Într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare în seara zilei de sâmbătă, 06.07.2024, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina intenționează să contracareze influența Rusiei în partea de vest a Mării Negre printr-o nouă strategie națională maritimă.
O armă cu potențial și repercusiuni tactice enorme, despre care se știe că există de ani de zile și pe care Marina SUA nu a recunoscut-o niciodată, nu mai este acum o enigmă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat zilele trecute că sunt în desfășurare exerciții militare care implică lansatoare de rachete nucleare Yars mobile, ceea ce vine la mai puțin de o lună de la recentele exerciții de arme nucleare tactice în cooperare cu Belarus.
NATO intenționează să consolideze cooperarea cu Coreea de Sud și în domeniul cibernetic și cel al noilor tehnologii.
Cele 32 de state membre ale alianței militare NATO se vor reuni săptămâna viitoare la Washington pentru a prezenta un front unit în ceea ce privește Ucraina și lupta împotriva agresiunii ruse, însă în spatele acestei aparențe armonioase de unitate ar putea exista unele fracturi.
Ideea de a repune în funcțiune o reţea de aerostate, folosită pe post de ''baraj aerian'', aşa cu se procedă în Primul și Al Doilea Război Mondial, a fost reluată de Rusia. Un întreg sistem numit Barrier a fost propus în cadrul unei conferințe care a abordat soluţii de combatere a războiul cu drone, desfășurată la Sankt Petersburg cu sprijinul institutului rus de cercetare și dezvoltare JSC Vektor, parte din consorţiul de stat Rostec.
Biroul de presă al U.S. Army a anunţat încă de săptămâna trecută că peste 200 de blindate grele, printre care se numără tancuri Abrams, vehicule de luptă pentru infanterie (IFV) M2A4 şi obuziere autopropulsate M109A7, împreună poduri de asalt și alte mașini blindate, urmează să fie realocate de la Mannheim, Germania, la Powidz, Polonia. Această mutare este un efort strategic de consolidare a flancului estic al NATO.
Ucrainei îi lipsesc armele, inclusiv cele necesare pentru echiparea noilor brigăzi care urmează să fie formate după încheierea procesului de recrutare. Acest aspect a fost evidențiat într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) cu sediul la Washington și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg.
Ziarul japonez "Nikkei" a relatat că niciunul dintre portavioanele staționate pe Coasta de Est a Statelor Unite nu este pregătit să fie desfășurat pentru a înlocui USS Dwight D. Eisenhower, care a fost ocupat de luni de zile încercând să țină sub control atacurile milițiilor yemenite Houthi împotriva traficului maritim din Marea Roșie
Săptămâna aceasta, Rusia a prezentat un plan de pace SUA, președintele turc Recep Erdogan a prezentat un plan de pace omologului său rus Vladimir Putin, iar premierul ungar Viktor Orbán a prezentat un plan de pace președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat joi - într-un mesaj adresat preşedintelui american Joe Biden cu ocazia Zilei Independenţei SUA - că ţara sa este pregătită să ridice relaţiile cu Statele Unite ale Americii "la nivelul unui parteneriat strategic", relatează Agerpres, care citează EFE.
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat un plan de îmbunătățire a prezenței aviației tactice americane din Japonia. Potrivit documentului emis de Pentagon, pe 3 iulie, „planul de modernizare, care va fi implementat în următorii câțiva ani, cuprinde investiții în capabilități cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari destinate întăririi Alianței SUA-Japonia și consolidării descurajării regionale precum și a păcii și stabilității în regiunea Indo-Pacific.”
În cadrul unui interviu acordat postului național de radio (Radiojurnal), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 04.07.2024, că, deocamdată, Rusia nu a ajuns la concluzia că nu poate să-și atingă obietivele din Ucraina prin forța militară și astfel nu are motivație să se așeze la masa negocierilor.
Casa Albă a anunțat un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina, care va include sisteme de apărare aeriană, muniție pentru sistemele HIMARS, proiectile de artilerie și finanțare pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot și NASAMS, a precizat pe 3 iunie Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.