Într-un text publicat de EUROPLUS și intitulat „Pacea din Ucraina: Spre ce va merge Putin, un nou conflict global sau refacerea URSS?”, Constantin Uzdriș analizează două direcții pe care Federația Rusă le-ar putea urma, iar una e îngrijorătoare pentru toată lumea: Rusia va fi obligată din motive sociale și economice să reia conflictul sau să alimenteze un nou conflict, iar state precum Moldova, Armenia sau Kazahstan ar putea fi pe „radarul” Kremlinului.
Uzdriș explică și că procesul de pace e mai mult un armistițiu, urmărind direcțiile și evoluțiile pe care le-ar putea lua conflictul din Ucraina, sub presiunea Administrației Trump care trebuie să livreze rapid o formulă de încetare a focului.
Redăm integral analiza publicată de EUROPLUS:
Discuțiile telefonice dintre președintele SUA, Donald Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, au devenit un subiect de dezbatere de calibru mare. Aceste discuții au stârnit indignare și, în același timp, foarte multă nedumerire.
Unii s-au grăbit să spună că Donald Trump a trădat Ucraina și a oferit-o pe tavă lui Vladimir Putin. Unii comentatori politici, precum și unii politicieni au început să cânte deja prohodul lumii libere, democrației și, mai ales, Ucrainei. Din ceea ce s-a scris după anunțurile venite de la Washington, Kiev sau Moscova se prefigurează câteva întrebări:
Va fi sau nu pace în Ucraina? Ce fel de pace va fi? Cine va fi învingătorul? Ce urmează? Ce va fi cu Republica Moldova.
Va fi mai mult un armistițiu, și nu o pace în adevăratul sens al cuvântului. O pace ar presupune reconciliere, rearanjarea tuturor relațiilor politice, diplomatice, sociale și, mai ales, economice. În condițiile în care nu este declarat un învingător de drept în acest război, ambii beligeranți se vor declara învingători. În această situație, reconcilierea socială între cele două state și popoare nu are cum să existe. Fără reconciliere socială, nu poate să existe nici reconciliere politică. În plus, alegătorii nu le vor permite politicienilor să fie reconciliați cu cei care erau ieri dușmani și pe care erau gata să-i distrugă în foc.
Un alt element care nu va permite să vorbim despre pace este frica. Teama celor care au fost atacați va duce la o goană a înarmării, că doar „tot pățitul este priceput”. După încheierea ostilităților militare, Ucraina va căuta să se înarmeze de frica de a nu mai fi atacată și a reveni la situația din 23 februarie 2022, atunci când nu avea arme performante. În același timp, Rusia, care înțelege ce state au fost alături de Ucraina, va căuta să se înarmeze și mai mult.
Un alt element necunoscut sunt condițiile păcii. Ce vor cere părțile și ce garanții se pot oferi? Până în 2014, inclusiv până în data de 24 februarie 2022, Ucraina avea garanții de securitate prin Memorandumul de la Budapesta din 1994 în care însăși Rusia era unul dintre statele garante. În același timp, dacă Rusia nu va avea de plătit reparații, vor fi ridicate sancțiunile și Rusia va reveni în politica mondială, va deveni și mai agresivă, deoarece regimul nu se va putea reforma.
În condițiile în care toate teritoriile ocupate până în acest moment vor rămâne sub controlul Rusiei, Putin trebuie să-și asume hrănirea câtorva milioane de oameni și restabilirea câtorva zeci de mii de kilometri pătrați pe care tot armata sa i-a distrus din temelii. Cu siguranță, regimul Putin nu va dori acest lucru, deoarece oligarhii din anturajul său nu vor să construiască, ci să fure. Anume din acest motiv Kremlinul va fi obligat să provoace un nou război. Numai că, de data aceasta, Putin s-ar putea reorienta către Moldova, Armenia sau Kazahstan.
Bineînțeles, Kievul, Washingtonul și Moscova au multe de negociat. Cum va arăta pacea? Se referă doar la spațiul terestru și aerian? Ce se întâmplă cu Marea Neagră? Ce se întâmplă cu sancțiunile? Putin a pornit acest război spunând că vrea demilitarizarea Ucrainei, acum Kievul are cea mai puternică armată din Europa. Putin voia „denazificarea”, ce înțelege Administrația Trump prin asta și ce poate vinde lumii libere după încheierea păcii? Sunt încă multe întrebări la care nu avem răspuns, dar, cu siguranță, va trebui să le căutăm și să le cerem de la Trump, Zelenski și Putin.
Din ultimele declarații, Trump va dori să anunțe această pace ca pe un triumf al său. Putin va proclama victoria sa, deoarece va porni mașinăria de propagandă și va demonstra că a oprit extinderea NATO, dacă nu până la granițele anului 1997, așa cum solicita inițial, cel puțin prin menținerea Ucrainei cât mai departe a NATO. Mentalitatea rușilor nu se schimbă, Stalin a anexat Țările Baltice și Basarabia pentru a ține cât mai departe statele europene, aceeași obsesie bântuie în birourile de la Kremlin și în secolul XXI.
Dacă Donald Trump își asumă o astfel de pace, Europa are o șansă unică să redevină centrul civilizațiilor democratice. Unicul apărător al lumii libere, al democrației și păcii devine Uniunea Europeană. Marea Britanie este în afara Uniunii, dar poate depune eforturi pentru ca această Europa să devină un factor geopolitic important, nu doar economic și cultural.
Europa poate deveni cea mai importantă piesă care face legea pe bătrânul continent. Evident că Rusia va investi mult mai mult în agresiunea hibridă și va încerca să prolifereze armele pe care le are în spațiul digital – populism, extremism. Aceste elemente politice susținute de propagandă, corupție, rețele sociale și „omuleți verzi” vo rfi principala preocupare a statelor democratice europene în următorii ani, pe lângă formarea unui corp militar comun susținut de o industrie militară comună.
Aceste lucruri sunt inevitabile dacă Uniunea Europeană și lumea liberă vrea să nu ajungă pe mâna unor dictatori ca Kim Jong-Un a unui „gopnik” (reprezentantul unei subculturi prezente în Rusia și în alte foste republici sovietice, care este caracterizat prin comportamentul său agresiv, elemente de estetică criminală și consum de băuturi alcoolice în cantități mari) ca Vladimir Putin sau a unui bișnițar, agent imobiliar ca Donald Trump și Elon Musk. Europa ar trebui acum să se trezească și să depună efort pentru a supraviețui. Nu mai vorbim de zone de confort sau de zone de coabitare. A venit momentul supraviețuirii.
Vor urma cel puțin trei ani de război hibrid, iar după încheierea mandatului lui Donald Trump, Kremlinul va decide dacă revine pe câmpul de luptă. Pentru aceasta, are nevoie de bani și timp. Vladimir Putin nu are de trecut testul electoral, nu trebuie să dea socoteală nimănui.
Pe moment, el are nevoie doar de aceste două elemente. România trebuie să fie cea mai interesată de actuala situație, iar la București sunt necesare măsuri rapide și chibzuite. Bucureștiul este partenerul strategic al SUA, iar în condițiile în care Washingtonul face înțelegeri pe sub masă cu Moscova, Bucureștiul rămâne o țintă a Kremlinului. A doua problemă a Bucureștiului este Republica Moldova, care, așa cum am menționat mai sus, poate fi aleasă ca victimă clară pentru un război victorios pe care Putin îl poate livra poporului său. În contextul electoral din 2025, cu un puternic curent pro-rus, Republica Moldova devine o vulnerabilitate și mai mare pentru România.
P.S.
Ar putea să pară pesimistă această analiză, dar optimismul vine din nou de la Kiev. Președintele Zelenski a declarat: „dacă nu ne vor lua în NATO, trebuie să construim NATO la noi acasă”. Uniunea Europeană și fiecare stat care vrea să fie parte a lumii libere trebuie să devină o fortăreață în primul rând pentru combaterea războiului hibrid în interior, pentru a contribui la pacea comună. Știți de ce un individ precum Donald Trump sau Elon Musk nu va putea înțelege mentalitatea unui „gopnik” ca Vladimir Putin? Trump și Musk au ca instrumente bani, și argumente, „gopnikul” mai are o rangă de metal ascunsă în mânecă. Și atunci când i se termină argumentele, scoate ranga și o folosește...
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore până acum - statele din nordul Europei sunt în alertă. Sabotajele Rusiei au ridicat la maximum tensiunea în Marea Baltică și nimeni nu știe se va întâmpla dacă următorul atac va fi mai coordonat și mai agresiv. Dacă Rusia ar lansa un atac asupra Europei? Dacă asta înseamnă război?
Anunțul surpriză vine în timp ce Departamentul Apărării se pregătește să concedieze zeci de mii de civili. Președintele Donald Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, au promis, luni, o primă propunere de buget pentru apărare de 1 trilion de dolari, o sumă record pentru forțele armate ale SUA.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
M10 Booker trebuia să fie un program care înlocuia tancurile Sheridan scoase din serviciu. Doar că Armata SUA nu doar că a refuzat tancul ușor M10 Booker, ci și producția a fost sistată, ceea ce înseamnă că Pentagonul nu are prea multe opțiuni pentru a decide soarta celor aproape 100 de blindate. Iar Ucraina e prima care ridică mâna.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Un nou raport publicat astăzi de agenția franceză VIGINUM, bazat pe informații din surse deschise (OSINT), a dezvăluit o campanie amplă și continuă de propagare a unor mesaje cu caracter propagandistic orchestrată de actori ruși, utilizând grupul de atac cibernetic cunoscut sub numele de Storm-1516. Raportul detaliază 77 de campanii informaționale rusești distincte începând din 2023, care vizează Franța, Ucraina și națiuni occidentale, dezvăluind un efort complex și constant de subminare a dezbaterii publice și de interferență în procesele democratice.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a anunțat un nou plan al SUA de înghețare a războiului: ce implică acesta? Washingtonul a exprimat ideea unei zone demilitarizate care ar fi controlată de ambele părți.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
În timpul unui recent exercițiu militar, desfasurat in Germania pe perioada iernii Brigada a 3-a Combat Team a Diviziei a 10-a Montană a U.S. Army s-a confruntat cu provocări serioase legate de utilizarea dronelor în condiții de vreme rece. Astfel, o primă concluzie arată că elicile înghețate și durata scurtă de viață a bateriilor au fost doar câteva dintre problemele întâmpinate de soldați.
Polonia se confruntă în prezent cu o încercare fără precedent a Rusiei de a interveni în alegerile sale prezidențiale, potrivit mai multor oficiali de la Varşovia. În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a activității serviciilor de informații militare ruse în Polonia, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la integritatea procesului electoral. Alegerile prezidențiale din Polonia sunt programate pentru 18 mai, cu un posibil al doilea tur de scrutin la 1 iunie.
