Administrația Trump și europenii pică primul lor examen privind reacția la escaladarea nucleară? Atacul dronei ruse de la Cernobîl, testare pentru aliați
În cei aproape 80 de ani care au trecut, metodele Americii, prin care s-a menținut starea de siguranță la nivel planetar, desigur una relativă deoarece nu se poate prevedea absolut totul, au variat în funcție de amenințare. Uneori a fost nevoie de abordări pur reactive, în altele de măsuri proactive, dar paradigma, în care a funcționat întreg sistemul preventiv, a avut (și încă are) la bază cât mai mulți aliați care înțeleg cât de importantă este această misiune și o sprijină.
Fără această protecție de cea mai înaltă calitate, descurajantă pentru orice factor perturbator, nu este posibil comerțul liber. De asemenea, în lipsa acestei forțe covârșitoare, relațiile interstatale pot degenera rapid în haos, războaie sau, mai nou, se alunecă pe panta așa-zisei multipolarități în care fiecare își confecționează bucata lui de lume cu propriile reguli, complet diferite de ceea ce s-a convenit unanim internațional și s-a validat ca funcțional în acești ultimi 80 de ani.
Una dintre preocupările majore ale SUA de-a lungul anilor a fost bineînțeles siguranța nucleară deoarece, armele și tehnologiile bazate pe materiale nucleare au o capacitate distructivă foarte mare.
Criza rachetelor din Cuba din anii 60 ai secolului trecut, tratatele de dezarmare nucleară pe care SUA le-au făcut funcționale, precum și toate demersurile și preocupările americane pe tema reducerii proliferării nucleare, au arătat toleranță apropiată de zero față de orice derapaj în această zonă. Au fost și speculații că accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986, ar fi fost atât de bine instrumentat de SUA, încât a cântărit semnificativ la încheierea Războiului Rece.
Acum, la aproape 39 de ani de la acel eveniment nefericit, centrala nucleară de la Cernobâl revine în atenția publică internațională. O dronă rusească cu peste 50 de kilograme de explozibil la bord a lovit, în primele ore ale zilei de 14 februarie 2025, sarcofagul de protecție al centralei, făcând o gaură în structură și declanșând pentru scurt timp un incendiu, potrivit autorităților ucrainene.
Rusia a negat că UAV-ul exploziv este al său. Moscova are un trecut bogat în a evita să-și asume responsabilități care pot duce la tragerea ei răspundere. Printre altele, se poate reaminti că, în 2014, când a anexat Crimeea, conducerea Rusiei a negat că soldații înarmați fără însemne, care au alungat trupele ucrainene din peninsulă, erau ai săi.
Tot pe 14 februarie, la câteva ore după incidentul care putea duce la eliberarea de material radioactiv în atmosferă, vicepreședintele SUA, JD Vance, în deja celebra expunere de la Conferința de Securitate de la Munchen, minimiza pericolul reprezentat de Rusia și se arăta foarte preocupat de soarta democrațiilor din Europa. Niciun cuvânt nu a spus despre acest incident care reprezintă o escaladare și o conduită foarte periculoasă cu consecințe greu de gestionat.
Pe 15 februarie, la o zi de la atacul asupra centralei nucleare, administrația Trump merge imperturbabil mai departe cu planul de încheiere a războiului ruso-ucrainean ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Potrivit CNN, care citează surse surse familiare cu planurile, o echipă de la Washington, formată consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, secretarul de stat, Marco Rubio, și trimisul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urmează să călătorească în Arabia Saudită pentru întâlnirea cu înalți oficiali ruși. Una dintre surse a spus că întâlnirea va avea loc în zilele următoare.
De asemenea, soluționarea cât mai rapidă posibil a războiului a fost și unul dintre subiectele discuției din 15 februarie, dintre secretarul de stat, Marco Rubio, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Stat al SUA. Convorbirea dintre cei doi înalți oficiali, american și rus, a fost o premieră după cei câțiva ani de absență a dialogului direct între cele două foarte importante instituții.
Nicio referire nu a existat în comunicatul oficial american despre condamnarea atacului asupra centralei nucleare de la Cernobâl, care pune în pericol grav siguranța multor oameni nevinovați, neimplicați în război. Niciun cuvânt nu s-a auzit dinspre administrația americană că are și ea linii roșii, existente în tratatele internaționale, peste care Washingtonul nu permite nimănui să le treacă fără să sufere consecințe.
Conform legislației SUA și a tuturor țărilor libere, există prezumția de nevinovăție, iar verificarea apartenenței sau a traiectoriei unui UAV plin de explozibil necesită mult timp și nici măcar puternicul și sofisticatul aparat de informații american nu poate fi atât de prompt. În fond, nu s-a întâmplat nimic grav și chiar este îmbucurător că lucrurile nu au luat o turnură periculoasă. Totuși, faptul rămâne ca un simbol al unei direcții foarte serioase de amenințare care trebuie să primească întreaga atenție cuvenită din partea întegii comunități internaționale.
Cu toate acestea, presupunând că atacul cu dronă asupra centralei nucleare Cernobâl a fost executat de forțele ruse, este obligatoriu de înțeles ce anume a intenționat conducerea de Moscova cu el, având în vedere coincidența și cronologia remarcabilă dintre atac și Conferința de Securitate de la Munchen.
O primă ipoteză, având în vedere gravitatea mare a amenințării, este că Moscova transmite mesajul că nu va ceda în cererile sale privind planul de pace, iar momentul ales pentru livrarea mesajului – chiar înainte de începerea Conferinței de la Munchen, are ca scop să arate determinarea mare pe care în atingerea acestor obiective.
O a doua ipoteză, care nu o exclude pe prima, este de a testa reacția internațională și în special a SUA față de escaladarea în zona nucleară. După cum s-a văzut, nu a existat reacție din partea administrației americane dar nici la nivelul liderilor europeni. Prilej mai bun decât Conferința de Securitate de la Munchen de a condamna această intimidare nu există.
O a treia ipoteză, care nu le exclude pe primele două, este de a verifica cât de mare este angajamentul administrației americane de a merge cu planul de pace, ignorând chiar și amenințări grave la securitatea internațională.
O a patra ipoteză, care este cea mai tulburătoare și mai îngrijorătoare, care nu le exclude pe primele trei, este că Moscova transmite țărilor europene să nu se amestece în negocierile de pace. Europa are centrale nucleare în raza de acțiune a dronelor explozive rusești, care pot fi lovite cu ușurință, în timp ce Moscova, cu nonșalanța și ușurința deja bine cunoscute, poate spune că drona nu a fost a ei.
Dacă Moscova a făcut intenționat acest test, concluzia care rezultă, este că atât administrația SUA cât și conducerile țărilor europene nu l-au trecut, cel puțin în spațiul informațional public, probabil prea preocupate de disputele interne care, în mod normal ar trebui să pălească în fața unei amenințări de natură nucleară.
Făcând un corolar al întregii situații, una dificil de abordat în actualele condiții de securitate, se pot pune în final următoarele întrebări: cu cine oare se negociază pentru planul de pace, cine pe cine controlează de fapt, care este gradul de credibilitate al conducerii Rusiei, se poate avea încredere că va respecta ceea ce va promite?
Dar, presupunând că trenul a plecat din gară, că decizia a fost luată la Washington și administrația americană se grăbește să oficializeze un divorț dintre SUA și Europa, și vrea să oprească cât poate de repede războiul ruso-ucrainean și să plece în Pacific, atunci Casa Albă ar putea, cel puțin, să se abțină în a potența curentele naționalist-suveraniste din cadrul Europei care vor duce în cele din urmă la distrugerea Uniunii Europene, la fragmentare și la o predispoziție crescută de conflicte interstatale.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a amintit la Conferința de pace de la Munchen de anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România. Dacă dumnealui crede că un candidat care a spus că Ucraina este un stat artificial și care consideră, teoretic, că României i se cuvin teritorii din Ucraina, de parcă Rusia nu ar fi fost îndeajuns, poate ajunge la conducerea României fără să manipuleze alegerile, atunci ori are vreo impresie foarte proastă despre poporul român ori vrea neapărat să se asocieze cumva cu aceste idei distructive nu doar la nivel european, ci mondial. Este cumva domnul vicepreședintele Vance de acord cu afirmația că Ucraina este un stat artificial? Este posibil ca liderii politici, culturali și istorici din România să nu fi făcut suficient pentru a explica poporului român toate aceste aspecte de drept internațional și de bună înțelegere cu vecinii, și sunt de condamnat pentru asta și trebuie atenționați și sprijiniți pentru a-și face treaba cât mai bine, pentru că nu există un plan B la așa ceva. Dar potențarea de la nivelul cel mai înalt politic din lumea asta, care este administrația americană, a unui candidat din România care vede noi împărțiri teritoriale prin toată lumea, posibile doar prin războaie și distrugere, ridică semne de întrebare cu mult mai mari comparativ cu anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România.
Reorientarea americană pentru teatrul Pacificului, chiar și cu Australia, Coreea de Sud și Japonia de partea SUA, va avea nevoie de toți prietenii posibili, mai ales de aliații NATO, pentru a descuraja și eventual lupta împotriva Chinei care este un colos populațional și economic. Războiul din Ucraina a demonstrat că Rusia a compensat populațional, pentru că a avut de unde, pierderile mari pe câmpul de luptă. Dacă administrația americană renunță atât de ușor la decenii de alianță, demonstrează că nu ia în serios amenințarea Chinei fie pentru că se consideră autosuficientă militar, fie că subestimează puterea economică și militară a Chinei.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Ucraina va deveni un element-cheie al descurajării Rusiei în Europa, dar trebuie să primească asistența necesară pentru a juca acest rol în mod eficient, potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Indiferent de rezultatul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei, politica agresivă a Rusiei, care este hotărâtă să își sporească influența în lume, nu va permite Occidentului să revină la ideea de a coopera cu Rusia în așteptarea democratizării acesteia, susțin analiștii.
NORAD a trimis două avioane F-16 din Alaska în Groenlanda pentru a întări postura militară în Arctica. Între timp, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că interesul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”. În ultimele săptămâni, Donald Trump și-a exprimat interesul de a face din Groenlanda o parte a SUA, descriind teritoriul danez și cea mai mare insulă din lume, ca fiind o „necesitate absolută” pentru securitatea americană. De asemenea, acesta nu a exclus utilizarea forței pentru a convinge Danemarca să o cedeze.
Jurnalul american Military Watch Magazine a informat, în ediția din 30.01.2025, citând mai multe surse proprii, că Rusia este aproape de a începe producția în serie a unui nou derivat al sistemului de rachete balistice Iskander-M, a cărui denumire oficială nu a fost confirmată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 31 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokio a avut o întrevedere cu viceministrul Afacerilor Externe japonez, Matsumoto Hisashi. Cei doi diplomați au discutat despre parcurgerea unor pași concreți în implementarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Ucraina are o nouă armă pe care o aruncă în luptă pe front împotriva forţelor ruse: o aşa-zisă ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard. De la începutul agresiunii militare ruse, forţele armate ucrainene au utilizat o gamă largă de imitații şi machete ale mai multor sisteme de arme, inclusiv obuziere, sisteme de artilerie HIMARS, avioane şi mai nou tancuri Leopard, în încercarea de a forţa trupele ruse să utilizeze inutil cât mai multă muniţie.
Serviciul britanic de informații din domeniul apărării a analizat atacurile efectuate de Forțele Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol al bazei aeriene ruse Engels-2 din regiunea Saratov, din perioada 8 și 14 ianuarie. Analiștii britanici afirmă că atacul din 8 ianuarie a provocat incendii de amploare la un depozit de combustibil și lubrifianți, care ar fi necesitat mai multe zile pentru a fi lichidate.
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
Ministrul de externe al Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan, a vizitat recent Libanul și Siria, unde a purtat discuții cu cei mai înalți oficiali ai țării. Joi, Bin Farhan s-a întâlnit cu șeful statului libanez Joseph Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri, prim-ministrul în funcție Najib Miqati, prim-ministrul desemnat Nawaf Salam și ministrul de externe Abdallah Bou Habib.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Potrivit surselor media ucrainene, este foarte posibil ca Israelul să fi început deja acțiunile pentru furnizarea către Ucraina a armelor sovietice și rusești capturate în timpul operațiilor militare din Liban. Acest lucru a fost inițial descoperit de analiștii de la OSINTdefender, care au observat și analizat zborurile aeronavelor de transport C-17 Globemaster III ale Forțelor Aeriene ale SUA pe ruta dintre Israel și Polonia.
Statele Unite avansează în dezvoltarea unui sistem hibrid de rachete-bombă de ultimă generație în cadrul programului Extended Range Air-launched Munition (ERAM), conceput pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Potrivit Defense Express, această inițiativă, care face parte din sprijinul militar continuu al SUA pentru Ucraina, a atras recent atenția pentru potențiala sa integrare cu tehnologii avansate de ghidare, în special sistemul Quicksink, care ar putea permite lovituri de precizie asupra țintelor maritime.
Trei avioane de transport Boeing 747 ale USTRANSCOM au aterizat pe aeroportul Rzeszów-Jasionka din Polonia în acest weekend. Potrivit unor postări pe X ale analistilor OSINT, care oferă detalii despre cele trei zboruri, avioanele sunt încărcate cu arme americane destinate Ucrainei.
După câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, în noiembrie 2024, și după anunțul său că va găsi rapid o cale prin care să încheie războiul ruso-ucrainean, a început jocul scenariilor despre cum va arăta Ucraina dacă se va ajunge la pace.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.
Ucraina ar fi „încălcat” un acord privind accesul la metalele rare, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs la Miami, la conferința FII Priorities organizată de Arabia Saudită.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat armatei să pregătească planuri pentru a implementa reduceri drastice ale bugetului în următorii cinci ani.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Este 'pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski', a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un 'dictator fără alegeri', relatează Agerpres și AFP.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Statele Unite au aprobat o potențială vânzare militară către România, incluzând bombe ghidate GBU-39B și echipamente conexe în valoare de 84 de milioane de dolari. Departamentul de Stat a dat undă verde tranzacției, în timp ce Agenția pentru Cooperare pentru Securitate și Apărare a notificat oficial Congresul SUA.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Potrivit unui comunicat, MAE confirmă că a auzit mesajele publice ale unor membri din Administrația Trump, dar nu au existat intervenții din partea SUA în discuțiile bilaterale.
Uniunea Europeană se pregătește să trimită cel puțin șase miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei, a informat Politico , citând trei diplomați UE.
Înainte de participarea la reuniunea informală de astăzi, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan va discuta cu președintele francez.
SUA, Rusia și China participă împreună la un exercițiu naval internațional: “Komodo-2025” a fost deschis oficial pe Insula Bali din Indonezia, cu reprezentanți din peste 30 de state.
India urmează să finalizeze un acord major de apărare cu Filipine, în valoare de peste 200 de milioane de dolari, pentru vânzarea sistemului său de rachete cu rază scurtă de acțiune Akash.
Pentru că nu dispune de trupe terestre suficiente pentru a le trimite în Ucraina, Marea Britanie propune organizarea de patrule aeriene deasupra teritoriului ucrainean.
Președintele american Donald Trump a declarat, marți seară, la o conferință de presă la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida, că dacă Ucraina dorește să stea la masa negocierilor, ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Pe 19 februarie 2025, la Institutul Cultural Italian din București, are loc conferința „Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei: Războiul prin ochii martorilor”, un eveniment de două ore care reunește oficiali români și ucraineni, jurnaliști, analiști, experți și martori direcți ai războiului din Ucraina.
