Administrația Trump și europenii pică primul lor examen privind reacția la escaladarea nucleară? Atacul dronei ruse de la Cernobîl, testare pentru aliați
În cei aproape 80 de ani care au trecut, metodele Americii, prin care s-a menținut starea de siguranță la nivel planetar, desigur una relativă deoarece nu se poate prevedea absolut totul, au variat în funcție de amenințare. Uneori a fost nevoie de abordări pur reactive, în altele de măsuri proactive, dar paradigma, în care a funcționat întreg sistemul preventiv, a avut (și încă are) la bază cât mai mulți aliați care înțeleg cât de importantă este această misiune și o sprijină.
Fără această protecție de cea mai înaltă calitate, descurajantă pentru orice factor perturbator, nu este posibil comerțul liber. De asemenea, în lipsa acestei forțe covârșitoare, relațiile interstatale pot degenera rapid în haos, războaie sau, mai nou, se alunecă pe panta așa-zisei multipolarități în care fiecare își confecționează bucata lui de lume cu propriile reguli, complet diferite de ceea ce s-a convenit unanim internațional și s-a validat ca funcțional în acești ultimi 80 de ani.
Una dintre preocupările majore ale SUA de-a lungul anilor a fost bineînțeles siguranța nucleară deoarece, armele și tehnologiile bazate pe materiale nucleare au o capacitate distructivă foarte mare.
Criza rachetelor din Cuba din anii 60 ai secolului trecut, tratatele de dezarmare nucleară pe care SUA le-au făcut funcționale, precum și toate demersurile și preocupările americane pe tema reducerii proliferării nucleare, au arătat toleranță apropiată de zero față de orice derapaj în această zonă. Au fost și speculații că accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986, ar fi fost atât de bine instrumentat de SUA, încât a cântărit semnificativ la încheierea Războiului Rece.
Acum, la aproape 39 de ani de la acel eveniment nefericit, centrala nucleară de la Cernobâl revine în atenția publică internațională. O dronă rusească cu peste 50 de kilograme de explozibil la bord a lovit, în primele ore ale zilei de 14 februarie 2025, sarcofagul de protecție al centralei, făcând o gaură în structură și declanșând pentru scurt timp un incendiu, potrivit autorităților ucrainene.
Rusia a negat că UAV-ul exploziv este al său. Moscova are un trecut bogat în a evita să-și asume responsabilități care pot duce la tragerea ei răspundere. Printre altele, se poate reaminti că, în 2014, când a anexat Crimeea, conducerea Rusiei a negat că soldații înarmați fără însemne, care au alungat trupele ucrainene din peninsulă, erau ai săi.
Tot pe 14 februarie, la câteva ore după incidentul care putea duce la eliberarea de material radioactiv în atmosferă, vicepreședintele SUA, JD Vance, în deja celebra expunere de la Conferința de Securitate de la Munchen, minimiza pericolul reprezentat de Rusia și se arăta foarte preocupat de soarta democrațiilor din Europa. Niciun cuvânt nu a spus despre acest incident care reprezintă o escaladare și o conduită foarte periculoasă cu consecințe greu de gestionat.
Pe 15 februarie, la o zi de la atacul asupra centralei nucleare, administrația Trump merge imperturbabil mai departe cu planul de încheiere a războiului ruso-ucrainean ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Potrivit CNN, care citează surse surse familiare cu planurile, o echipă de la Washington, formată consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, secretarul de stat, Marco Rubio, și trimisul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urmează să călătorească în Arabia Saudită pentru întâlnirea cu înalți oficiali ruși. Una dintre surse a spus că întâlnirea va avea loc în zilele următoare.
De asemenea, soluționarea cât mai rapidă posibil a războiului a fost și unul dintre subiectele discuției din 15 februarie, dintre secretarul de stat, Marco Rubio, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Stat al SUA. Convorbirea dintre cei doi înalți oficiali, american și rus, a fost o premieră după cei câțiva ani de absență a dialogului direct între cele două foarte importante instituții.
Nicio referire nu a existat în comunicatul oficial american despre condamnarea atacului asupra centralei nucleare de la Cernobâl, care pune în pericol grav siguranța multor oameni nevinovați, neimplicați în război. Niciun cuvânt nu s-a auzit dinspre administrația americană că are și ea linii roșii, existente în tratatele internaționale, peste care Washingtonul nu permite nimănui să le treacă fără să sufere consecințe.
Conform legislației SUA și a tuturor țărilor libere, există prezumția de nevinovăție, iar verificarea apartenenței sau a traiectoriei unui UAV plin de explozibil necesită mult timp și nici măcar puternicul și sofisticatul aparat de informații american nu poate fi atât de prompt. În fond, nu s-a întâmplat nimic grav și chiar este îmbucurător că lucrurile nu au luat o turnură periculoasă. Totuși, faptul rămâne ca un simbol al unei direcții foarte serioase de amenințare care trebuie să primească întreaga atenție cuvenită din partea întegii comunități internaționale.
Cu toate acestea, presupunând că atacul cu dronă asupra centralei nucleare Cernobâl a fost executat de forțele ruse, este obligatoriu de înțeles ce anume a intenționat conducerea de Moscova cu el, având în vedere coincidența și cronologia remarcabilă dintre atac și Conferința de Securitate de la Munchen.
O primă ipoteză, având în vedere gravitatea mare a amenințării, este că Moscova transmite mesajul că nu va ceda în cererile sale privind planul de pace, iar momentul ales pentru livrarea mesajului – chiar înainte de începerea Conferinței de la Munchen, are ca scop să arate determinarea mare pe care în atingerea acestor obiective.
O a doua ipoteză, care nu o exclude pe prima, este de a testa reacția internațională și în special a SUA față de escaladarea în zona nucleară. După cum s-a văzut, nu a existat reacție din partea administrației americane dar nici la nivelul liderilor europeni. Prilej mai bun decât Conferința de Securitate de la Munchen de a condamna această intimidare nu există.
O a treia ipoteză, care nu le exclude pe primele două, este de a verifica cât de mare este angajamentul administrației americane de a merge cu planul de pace, ignorând chiar și amenințări grave la securitatea internațională.
O a patra ipoteză, care este cea mai tulburătoare și mai îngrijorătoare, care nu le exclude pe primele trei, este că Moscova transmite țărilor europene să nu se amestece în negocierile de pace. Europa are centrale nucleare în raza de acțiune a dronelor explozive rusești, care pot fi lovite cu ușurință, în timp ce Moscova, cu nonșalanța și ușurința deja bine cunoscute, poate spune că drona nu a fost a ei.
Dacă Moscova a făcut intenționat acest test, concluzia care rezultă, este că atât administrația SUA cât și conducerile țărilor europene nu l-au trecut, cel puțin în spațiul informațional public, probabil prea preocupate de disputele interne care, în mod normal ar trebui să pălească în fața unei amenințări de natură nucleară.
Făcând un corolar al întregii situații, una dificil de abordat în actualele condiții de securitate, se pot pune în final următoarele întrebări: cu cine oare se negociază pentru planul de pace, cine pe cine controlează de fapt, care este gradul de credibilitate al conducerii Rusiei, se poate avea încredere că va respecta ceea ce va promite?
Dar, presupunând că trenul a plecat din gară, că decizia a fost luată la Washington și administrația americană se grăbește să oficializeze un divorț dintre SUA și Europa, și vrea să oprească cât poate de repede războiul ruso-ucrainean și să plece în Pacific, atunci Casa Albă ar putea, cel puțin, să se abțină în a potența curentele naționalist-suveraniste din cadrul Europei care vor duce în cele din urmă la distrugerea Uniunii Europene, la fragmentare și la o predispoziție crescută de conflicte interstatale.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a amintit la Conferința de pace de la Munchen de anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România. Dacă dumnealui crede că un candidat care a spus că Ucraina este un stat artificial și care consideră, teoretic, că României i se cuvin teritorii din Ucraina, de parcă Rusia nu ar fi fost îndeajuns, poate ajunge la conducerea României fără să manipuleze alegerile, atunci ori are vreo impresie foarte proastă despre poporul român ori vrea neapărat să se asocieze cumva cu aceste idei distructive nu doar la nivel european, ci mondial. Este cumva domnul vicepreședintele Vance de acord cu afirmația că Ucraina este un stat artificial? Este posibil ca liderii politici, culturali și istorici din România să nu fi făcut suficient pentru a explica poporului român toate aceste aspecte de drept internațional și de bună înțelegere cu vecinii, și sunt de condamnat pentru asta și trebuie atenționați și sprijiniți pentru a-și face treaba cât mai bine, pentru că nu există un plan B la așa ceva. Dar potențarea de la nivelul cel mai înalt politic din lumea asta, care este administrația americană, a unui candidat din România care vede noi împărțiri teritoriale prin toată lumea, posibile doar prin războaie și distrugere, ridică semne de întrebare cu mult mai mari comparativ cu anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România.
Reorientarea americană pentru teatrul Pacificului, chiar și cu Australia, Coreea de Sud și Japonia de partea SUA, va avea nevoie de toți prietenii posibili, mai ales de aliații NATO, pentru a descuraja și eventual lupta împotriva Chinei care este un colos populațional și economic. Războiul din Ucraina a demonstrat că Rusia a compensat populațional, pentru că a avut de unde, pierderile mari pe câmpul de luptă. Dacă administrația americană renunță atât de ușor la decenii de alianță, demonstrează că nu ia în serios amenințarea Chinei fie pentru că se consideră autosuficientă militar, fie că subestimează puterea economică și militară a Chinei.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
