Administrația Trump și europenii pică primul lor examen privind reacția la escaladarea nucleară? Atacul dronei ruse de la Cernobîl, testare pentru aliați
În cei aproape 80 de ani care au trecut, metodele Americii, prin care s-a menținut starea de siguranță la nivel planetar, desigur una relativă deoarece nu se poate prevedea absolut totul, au variat în funcție de amenințare. Uneori a fost nevoie de abordări pur reactive, în altele de măsuri proactive, dar paradigma, în care a funcționat întreg sistemul preventiv, a avut (și încă are) la bază cât mai mulți aliați care înțeleg cât de importantă este această misiune și o sprijină.
Fără această protecție de cea mai înaltă calitate, descurajantă pentru orice factor perturbator, nu este posibil comerțul liber. De asemenea, în lipsa acestei forțe covârșitoare, relațiile interstatale pot degenera rapid în haos, războaie sau, mai nou, se alunecă pe panta așa-zisei multipolarități în care fiecare își confecționează bucata lui de lume cu propriile reguli, complet diferite de ceea ce s-a convenit unanim internațional și s-a validat ca funcțional în acești ultimi 80 de ani.
Una dintre preocupările majore ale SUA de-a lungul anilor a fost bineînțeles siguranța nucleară deoarece, armele și tehnologiile bazate pe materiale nucleare au o capacitate distructivă foarte mare.
Criza rachetelor din Cuba din anii 60 ai secolului trecut, tratatele de dezarmare nucleară pe care SUA le-au făcut funcționale, precum și toate demersurile și preocupările americane pe tema reducerii proliferării nucleare, au arătat toleranță apropiată de zero față de orice derapaj în această zonă. Au fost și speculații că accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986, ar fi fost atât de bine instrumentat de SUA, încât a cântărit semnificativ la încheierea Războiului Rece.
Acum, la aproape 39 de ani de la acel eveniment nefericit, centrala nucleară de la Cernobâl revine în atenția publică internațională. O dronă rusească cu peste 50 de kilograme de explozibil la bord a lovit, în primele ore ale zilei de 14 februarie 2025, sarcofagul de protecție al centralei, făcând o gaură în structură și declanșând pentru scurt timp un incendiu, potrivit autorităților ucrainene.
Rusia a negat că UAV-ul exploziv este al său. Moscova are un trecut bogat în a evita să-și asume responsabilități care pot duce la tragerea ei răspundere. Printre altele, se poate reaminti că, în 2014, când a anexat Crimeea, conducerea Rusiei a negat că soldații înarmați fără însemne, care au alungat trupele ucrainene din peninsulă, erau ai săi.
Tot pe 14 februarie, la câteva ore după incidentul care putea duce la eliberarea de material radioactiv în atmosferă, vicepreședintele SUA, JD Vance, în deja celebra expunere de la Conferința de Securitate de la Munchen, minimiza pericolul reprezentat de Rusia și se arăta foarte preocupat de soarta democrațiilor din Europa. Niciun cuvânt nu a spus despre acest incident care reprezintă o escaladare și o conduită foarte periculoasă cu consecințe greu de gestionat.
Pe 15 februarie, la o zi de la atacul asupra centralei nucleare, administrația Trump merge imperturbabil mai departe cu planul de încheiere a războiului ruso-ucrainean ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Potrivit CNN, care citează surse surse familiare cu planurile, o echipă de la Washington, formată consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, secretarul de stat, Marco Rubio, și trimisul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urmează să călătorească în Arabia Saudită pentru întâlnirea cu înalți oficiali ruși. Una dintre surse a spus că întâlnirea va avea loc în zilele următoare.
De asemenea, soluționarea cât mai rapidă posibil a războiului a fost și unul dintre subiectele discuției din 15 februarie, dintre secretarul de stat, Marco Rubio, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Stat al SUA. Convorbirea dintre cei doi înalți oficiali, american și rus, a fost o premieră după cei câțiva ani de absență a dialogului direct între cele două foarte importante instituții.
Nicio referire nu a existat în comunicatul oficial american despre condamnarea atacului asupra centralei nucleare de la Cernobâl, care pune în pericol grav siguranța multor oameni nevinovați, neimplicați în război. Niciun cuvânt nu s-a auzit dinspre administrația americană că are și ea linii roșii, existente în tratatele internaționale, peste care Washingtonul nu permite nimănui să le treacă fără să sufere consecințe.
Conform legislației SUA și a tuturor țărilor libere, există prezumția de nevinovăție, iar verificarea apartenenței sau a traiectoriei unui UAV plin de explozibil necesită mult timp și nici măcar puternicul și sofisticatul aparat de informații american nu poate fi atât de prompt. În fond, nu s-a întâmplat nimic grav și chiar este îmbucurător că lucrurile nu au luat o turnură periculoasă. Totuși, faptul rămâne ca un simbol al unei direcții foarte serioase de amenințare care trebuie să primească întreaga atenție cuvenită din partea întegii comunități internaționale.
Cu toate acestea, presupunând că atacul cu dronă asupra centralei nucleare Cernobâl a fost executat de forțele ruse, este obligatoriu de înțeles ce anume a intenționat conducerea de Moscova cu el, având în vedere coincidența și cronologia remarcabilă dintre atac și Conferința de Securitate de la Munchen.
O primă ipoteză, având în vedere gravitatea mare a amenințării, este că Moscova transmite mesajul că nu va ceda în cererile sale privind planul de pace, iar momentul ales pentru livrarea mesajului – chiar înainte de începerea Conferinței de la Munchen, are ca scop să arate determinarea mare pe care în atingerea acestor obiective.
O a doua ipoteză, care nu o exclude pe prima, este de a testa reacția internațională și în special a SUA față de escaladarea în zona nucleară. După cum s-a văzut, nu a existat reacție din partea administrației americane dar nici la nivelul liderilor europeni. Prilej mai bun decât Conferința de Securitate de la Munchen de a condamna această intimidare nu există.
O a treia ipoteză, care nu le exclude pe primele două, este de a verifica cât de mare este angajamentul administrației americane de a merge cu planul de pace, ignorând chiar și amenințări grave la securitatea internațională.
O a patra ipoteză, care este cea mai tulburătoare și mai îngrijorătoare, care nu le exclude pe primele trei, este că Moscova transmite țărilor europene să nu se amestece în negocierile de pace. Europa are centrale nucleare în raza de acțiune a dronelor explozive rusești, care pot fi lovite cu ușurință, în timp ce Moscova, cu nonșalanța și ușurința deja bine cunoscute, poate spune că drona nu a fost a ei.
Dacă Moscova a făcut intenționat acest test, concluzia care rezultă, este că atât administrația SUA cât și conducerile țărilor europene nu l-au trecut, cel puțin în spațiul informațional public, probabil prea preocupate de disputele interne care, în mod normal ar trebui să pălească în fața unei amenințări de natură nucleară.
Făcând un corolar al întregii situații, una dificil de abordat în actualele condiții de securitate, se pot pune în final următoarele întrebări: cu cine oare se negociază pentru planul de pace, cine pe cine controlează de fapt, care este gradul de credibilitate al conducerii Rusiei, se poate avea încredere că va respecta ceea ce va promite?
Dar, presupunând că trenul a plecat din gară, că decizia a fost luată la Washington și administrația americană se grăbește să oficializeze un divorț dintre SUA și Europa, și vrea să oprească cât poate de repede războiul ruso-ucrainean și să plece în Pacific, atunci Casa Albă ar putea, cel puțin, să se abțină în a potența curentele naționalist-suveraniste din cadrul Europei care vor duce în cele din urmă la distrugerea Uniunii Europene, la fragmentare și la o predispoziție crescută de conflicte interstatale.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a amintit la Conferința de pace de la Munchen de anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România. Dacă dumnealui crede că un candidat care a spus că Ucraina este un stat artificial și care consideră, teoretic, că României i se cuvin teritorii din Ucraina, de parcă Rusia nu ar fi fost îndeajuns, poate ajunge la conducerea României fără să manipuleze alegerile, atunci ori are vreo impresie foarte proastă despre poporul român ori vrea neapărat să se asocieze cumva cu aceste idei distructive nu doar la nivel european, ci mondial. Este cumva domnul vicepreședintele Vance de acord cu afirmația că Ucraina este un stat artificial? Este posibil ca liderii politici, culturali și istorici din România să nu fi făcut suficient pentru a explica poporului român toate aceste aspecte de drept internațional și de bună înțelegere cu vecinii, și sunt de condamnat pentru asta și trebuie atenționați și sprijiniți pentru a-și face treaba cât mai bine, pentru că nu există un plan B la așa ceva. Dar potențarea de la nivelul cel mai înalt politic din lumea asta, care este administrația americană, a unui candidat din România care vede noi împărțiri teritoriale prin toată lumea, posibile doar prin războaie și distrugere, ridică semne de întrebare cu mult mai mari comparativ cu anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România.
Reorientarea americană pentru teatrul Pacificului, chiar și cu Australia, Coreea de Sud și Japonia de partea SUA, va avea nevoie de toți prietenii posibili, mai ales de aliații NATO, pentru a descuraja și eventual lupta împotriva Chinei care este un colos populațional și economic. Războiul din Ucraina a demonstrat că Rusia a compensat populațional, pentru că a avut de unde, pierderile mari pe câmpul de luptă. Dacă administrația americană renunță atât de ușor la decenii de alianță, demonstrează că nu ia în serios amenințarea Chinei fie pentru că se consideră autosuficientă militar, fie că subestimează puterea economică și militară a Chinei.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
