Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.

Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit deschis despre ceea ce orice oficial din Europa ar trebui să înțeleagă: dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, va fi un război în Europa, este convins ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Declarația președintelui francez Emmanuel Macron a declanșat o discuție care "va economisi mult timp pentru Europa". Această opinie a fost exprimată de ministrul ucrainean de externe într-un interviu acordat agenției lituaniene de presă Elta, citată de Delfi.

Pentru statele arabe, agresiunea militara rusa din Ucraina a adus atât provocări, cât și oportunități, spun experții. Iar pentru Washington, Londra și capitalele europene, provocarea este de a implica statele arabe influente în formularea răspunsurilor lor la provocările globale. Războiul a accelerat clivajul Est-Vest, obligându-i pe membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) să caute un "echilibru delicat" în timp ce manevrează între numeroasele centre de influență din lumea multipolară de astăzi, scrie Giorgio Cafiero, CEO al Gulf State Analytics.

Statele Unite au început să se "pregătească riguros" la sfârșitul anului 2022 pentru un eventual atac nuclear pe care Rusia l-ar putea efectua asupra Ucrainei, care ar fi primul atac nuclear în cadrul unui război de când Statele Unite au lansat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, în urmă cu aproape optzeci de ani, potrivit CNN, care citează oficiali de rang înalt ai administrației Biden.

Aderarea unei țări la NATO schimbă foarte mult importanta întregii regiuni din nordul Europei. Marea Baltică intră efectiv sub controlul Alianței, iar statele baltice se vor putea simți mai în siguranță. La 7 martie, Suedia a devenit cel de-al 32-lea stat membru al NATO. Astfel, putem susţine că Marea Baltică a devenit o ''mare internă'' a Alianței Nord-Atlantice.

În cadrul întâlnirii de la Istanbul, care va avea loc la 8 martie, președinții Ucrainei și Turciei, Volodimir Zelenski și Recep Tayyip Erdogan, vor discuta, printre altele, despre siguranța navigației navelor comerciale în Marea Neagră. Acest lucru a fost raportat de surse din Turcia pentru AP. Potrivit surselor, în timpul discuțiilor, Erdogan va insista asupra negocierilor pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a declarat pentru AP un oficial guvernamental turc.

Liderii Uniunii Internaționale Paneuropene vor fi prezenți în cadrul unui interviu în exclusivitate pe platformele DefenseRomania în contextul actualului climat de securitate din Europa, în prag de alegeri europarlamentare și naționale în mai multe state.

Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a declarat,într-un interviu acordat la 8 martie postului francez de televiziune BFMTV, că posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina "nu este în discuție". Comentariile au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu poate fi "exclusă" în viitor. Statele Unite și multe alte state membre NATO s-au distanțat de declarația lui Macron.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 8 martie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Pacea poate veni doar atunci când Rusia va înceta să mai ucidă ucraineni, a declarat la Berlin ministrul german de externe Annalena Baerbock. Iar omologul său britanic, David Cameron, a exprimat o întrebare adresată tuturor aliaților cu privire la războiul Rusiei din Ucraina: "Vom merge până la capăt?". Burbock a adăugat: "Nu poți să suporți pe cineva care îți ține un pistol la tâmplă". Miniștrii au vorbit despre acest subiect în cadrul unei conferințe de presă comune la Berlin, la 7 martie.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu omologul său francez Emmanuel Macron la Paris, la 7 martie, unde cei doi lideri au semnat un acord bilateral în domeniul apărării. Pactul pune bazele pentru viitoarele antrenamente militare, schimbul de informații și o consultare sporită în domeniul apărării între cele două țări.

Moldova resimte presiunea Rusiei, dar are un mesaj pentru Moscova: cunoașteți-vă limitele. Amenințările de securitate din ce în ce mai belicoase venite din partea Moscovei și aluziile că ar putea anexa regiunea separatistă Transnistria, sunt îngrijorătoare, dar nu corespund realității capacităților militare actuale ale Rusiei, a declarat pentru POLITICO cel mai înalt diplomat de la Chișinău. Ministrul de externe Mihail Popșoi a susţinut cu tărie că puterea militară a Rusiei a scăzut "datorită sacrificiului bravului popor ucrainean și al armatei ucrainene".

După Avdiivka, armată rusă și-a mutat obiectivul principal cu 30 km mai la sud și trimite rezerve importante în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupului Operativ-Strategic (GOS) ucrainean „Tavria”.

Președintele Maia Sandu a declarat că Federația Rusă încearcă destabilizarea Republicii Moldova, dar și-a manifestat convingerea că Rusia nu poate ajunge în Republica Moldova în contextul în care „scutul Ucraina” rezistă.

Liderii UE au salutat propunerea Comisiei Europene privind o nouă strategie industrială de apărare, care ar plasa economia UE pe o bază militară și ar integra mai strâns Ucraina în industria de apărare a UE. Însă ei au remarcat, de asemenea, că planul ar putea să nu aibă o finanțare stabilă și un coordonator responsabil în materie de politică de apărare. Mass-media europeană subliniază , de asemenea, că problema finanțării planurilor ambițioase ale UE ar putea diviza planurile blocului comunitar.

O serie de declarații ale președintelui francez Emmanuel Macron au stârnit reacții din partea Germaniei care indică fricțiuni între Paris și Berlin, pe fondul afirmațiilor potrivit cărora comunitatea internațională nu este capabilă să ofere Ucrainei un nivel adecvat de asistență pentru a contracara agresiunea rusă.

La 5 martie, președintele francez Emmanuel Macron a cerut aliaților Ucrainei să nu fie "lași" și a declarat că este timpul să intensifice sprijinul pentru Ucraina în lupta sa împotriva invaziei rusești. Comentariile lui Macron, citate de AFP, au venit ca o confirmare a declarațiilor pe care liderul francez le-a făcut pe 26 februarie, menționând că trimiterea de trupe în Ucraina în viitor nu poate fi exclusă, ceea ce a stârnit obiecții puternice din partea oficialilor occidentali și ai NATO.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat în timpul unei ședințe organizate pe 4 martie că "retorica nucleară rusă este o dovadă de iresponsabilitate". Miller a făcut această precizare în timp ce răspundea la întrebările jurnaliștilor cu privire la recentele amenințări pe care Rusia le-a făcut cu privire la disponibilitatea de a utiliza arme nucleare tactice.

Ministerul de Externe al Federației Ruse a anunțat, pe 04.03.2024, că, deși relațiile dintre Rusia și Statele Unite se află la cel mai scăzut nivel din istorie, iar negocierile privind stabilitatea strategică sunt în pauză, recent, în Arabia Saudită, a avut loc o întâlnire a “celor cinci țări nucleare”.

Tensiunile au crescut în ultimii ani în jurul Taiwanului, insula guvernată democratic pe care China urmărește să o încorporeze în teritoriul său.

Un înalt oficial al serviciilor secrete sudaneze a declarat că Sudanul a respins cererea de a înființa o bază navală pentru Teheran pe coasta Mării Roșii, ceea ce ar fi permis Iranului să monitorizeze traficul maritim pe una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume.

Președintele francez Emmanuel Macron a comentat din nou declarația să controversată privind desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, subliniind că forțele franceze nu vor fi desfășurate acolo deocamdată. Aceste precizări au fost făcut Macron într-un interviu acordat publicaţiilor cehe Novinky și Pravo.cz.

Doi experții ucraineni consideră că, teoretic, soldați ai unor state membre NATO ar putea păzi granițele cu regiunea Transnistreană și cu Belarus. Analiștii politici subliniază că acest lucru ar elibera unități ale forțelor armate ucrainene, comasate pentru a păzi granițele Ucrainei din nord şi sud, pentru a lupta în zonele cele mai disputate de pe linia frontului.

Aproximativ 20.000 de militari din zece ţări membre NATO vor traversa luni cel mai lung fluviu din Polonia, Vistula, ca parte a unui important exerciţiu militar menit să descurajeze agresiunea Rusiei.

Dezvoltarea Chinei în privința armelor nucleare, a vectorilor purtători pentru acestea, precum și a programului spațial este incredibil de rapidă, au avertizat joi comandanții forțelor strategice și spațiale americane în fața congresmenilor americani.

Pe 2 martie, la Moscova, a avut loc o întâlnire între ministrul adjunct de Externe al Rusiei Mihail Galuzin și reprezentantul special al guvernului chinez pentru Afaceri eurasiatice și șef al delegației Chinei pentru soluționarea crizei din Ucraina, Li Hui. Evenimentul a fost anunțat într-un comunicat de presă pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe.

Cotidianului american The Wall Street Journal a anunțat că a intrat în posesia unui document privind propunerile de pace discutate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din aprilie 2022.

Ieri a fost înmormântat la Moscova Alexei Navalnîi, ucis în colonia „Lupul polar” din Siberia, unde a fost încarcerat politic de regimul dictatorial al lui Vladimir Putin. Navalnîi a murit cu o lună înaintea simulacrului de scrutin prezidențial care va avea loc în Rusia peste câteva săptămâni.