Liniile roșii nucleare ale Moscovei au fost încălcate în mod repetat în conflictul din Ucraina, forțându-l pe președintele rus Vladimir Putin să utilizeze un nou limbaj pentru a speria Occidentul, potrivit unor oficiali și academicieni ruși. Potrivit Washington Post, care citează declarații ale unor funcționari și academicieni ruși anonimi cu presupuse legături cu Kremlinul, „Putin caută un răspuns mai nuanțat și mai limitat la faptul că Occidentul permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia”.

Miniștrii de externe din țările membre ale Grupului celor Șapte (G7) - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA -  vor discuta în curând la New York problema aprovizionării Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea fi folosite pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, după cum a declarat luni, 23 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell.

În cadrul unui interviu acordat cotidianului american The New York Times (NYT), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 23.09.2024, că Ucraina trebuie să fie mai realistă în ceea ce privește obiectivele sale de război și să accepte că o parte a teritoriului ar putea rămâne sub control rusesc, cel puțin temporar. 

Utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială în diverse zone de conflict armat, cum ar fi războiul ruso-ucrainean și războiul israelian din Gaza, a stârnit numeroase discuții cu privire la natura acestora, riscurile pentru securitatea internațională și regională și durabilitatea conflictului. Aceste experimente au arătat că armele susținute de inteligența artificială pot fi mai precise decât cele controlate de oameni, ceea ce poate reduce potențial daunele colaterale, inclusiv victimele civile, daunele produse zonelor rezidențiale și numărul de soldați uciși sau răniți. Cu toate acestea, ridică, de asemenea, preocupări cu privire la posibilitatea de a comite greșeli dezastruoase.

Iranul a dezvăluit sâmbătă o nouă rachetă balistică și o dronă de atac avansată într-o paradă militară, a informat presa de stat, pe fondul escaladării tensiunilor regionale, mai ales după loviturile sângeroase israeliene care vizează Hezbollahul libanez și acuzațiile de înarmare a Rusiei.

DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.

Oficialii și experții occidentali fac apel la Statele Unite să permită Ucrainei să lovească ținte aflate adânc în interiorul teritoriului Rusiei cu arme occidentale. În ultimele zile, astfel de apeluri au venit din partea prim-ministrului danez Mette Frederiksen, a președintelui finlandez Alexander Stubb și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vizitează Statele Unite în această săptămână, speră să îl convingă pe președintele american Joe Biden să ridice restricțiile privind utilizarea unor astfel de arme pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.

Polonia, potrivit ministrului său de externe, Radosław Sikorski, va face totul pentru a nu cădea din nou sub influența Moscovei. El a descris Rusia drept o amenințare la adresa stabilității și securității nu numai în Europa, ci și în întreaga lume.

Există indicii că Estonia își va crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. În ceea ce privește procentul din PIB alocat cheltuielilor militare, Estonia se va situa imediat după Polonia.

Pe insula Tuzla, rușii instalează turnuri metalice cu platforme pe care amplasează sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja podul Kerci de eventuale atacuri cu drone ucrainene. Centrul de Investigații Jurnalistice din Ucraina a găsit două astfel de turnuri cu sisteme de rachete sol-aer Pantsir-S1M, totodată a inspectat locul unde sunt amplasate acestea.

Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că sunt în curs discuții delicate cu Casa Albă pentru a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow în Rusia, susținând că este timpul pentru „curaj și îndrăzneală”, a relatat The Guardian. Declarația oficialului britanic a venit la puțin mai mult de o săptămână după ce Lammy și premierul britanic Keir Starmer l-au vizitat pe președintele american Joe Biden la Casa Albă, dar nu au reușit să rezolve problema.

Încă de la începutul acestui an, SUA au adus în Danemarca și Filipine sistemul Typhon care poate lansa rachetele cu rază medie și mai scurtă – SM-6 și Tomahawk - înarmate convențional.

Portalul rusesc topcor.ru a anunțat, pe 22.09.2024, că ultima lansare-test a unei rachete balistice intercontinentale de tip RS-28 Sarmat a fost una nereușită. După cum au informat jurnaliștii ruși, racheta a explodat direct în siloz, provocând avarii poligonului Plesețk din Regiunea Arhanghelsk. 

Conducerea militară rusă se aștepta la o incursiune ucraineană în regiunea Kursk și lucra de luni de zile la planuri pentru prevenirea ei. Acest lucru rezultă dintr-un set de documente pe care soldații ucraineni le-au găsit în pozițiile rusești abandonate din regiune, scrie The Guardian.

Marina SUA a prezentat o nouă strategie pentru anul 2024, unul dintre obiectivele acesteia fiind acela de a fi „pregătită pentru posibilitatea unui război cu Republica Populară Chineză până în 2027”. Al doilea obiectiv strategic al U.S. Navy este consolidarea superiorității sale militare pe termen lung.

Viacheslav Volodin, președintele camerei inferioare a parlamentului rus și membru al Consiliului de Securitate al lui Putin, a avertizat guvernele occidentale joi, 19 septembrie, că, dacă permit Kievului să utilizeze arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, ar putea duce la un război nuclear.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 20 septembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Fostul premier britanic Boris Johnson e probabil printre puținii politicieni din vestul Europei care nu ezită nicio secundă în ceea ce privește implicarea lumii libere în înfrângerea Rusiei prin susținerea Ucrainei. Johnson a înțeles pericolul pe care îl reprezintă pentru Europa o Rusiei victorioasă și a atras din nou atenția cerând Alianței să nu facă niciun centimetru în spate și să fie mai incisivă în ceea ce privește susținerea Ucrainei. El a solicitat de asemenea să nu ne mai temem de „linii roșii” trasate de Moscova.

Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.

Uniunea Europeană trebuie să accelereze întărirea apărării sale, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în următorii 6-8 ani, a afirmat candidatul pentru funcția de comisar european pentru apărare, într-un interviu acordat Reuters.

E.S. David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, în cadrul Budapest Forum 2024, a susținut un discurs manifest și extrem de sugestiv și îngrijorător cu privire la calea pe care Ungaria, stat membru UE și NATO a ales-o. Iar din păcate nu mai vorbim de „simple cuvinte” pe care Guvernul Orban le folosește, ci de acțiuni profund anti-europene și anti-americane care vor schimba inevitabil raportul de relație între Budapesta și aliați.

Generalul Ismail Qaani, comandantul Forței Quds, unitatea specială a Gardienilor Revoluţiei Iraniene însărcinată cu operaţiile externe, a efectuat, marți, o vizită inopinată în capitala irakiană, Bagdad, în cadrul căreia a avut o serie de întâlniri cu lideri politici din Cadrul de Coordonare și liderii unor facţiuni armate irakiene sprijinite de Teheran.

România a cerut pe 18 septembrie un răspuns „robust și coordonat” al NATO în cazul dronelor rusești care încalcă spațiul aerian aliat în timpul atacurilor împotriva Ucrainei. Vorbind la o reuniune a formatului București Nouă (B9), ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a cerut „aplicarea cât mai curând posibil a modelului rotativ de apărare aeriană și antirachetă integrată”.

Dronele ucrainene au țintit cu succes un depozit de arme din Toropets, în regiunea rusă Tver, în cursul nopții, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru Kyiv Independent la 18 septembrie.

De peste trei săptămâni, atacurile rusești cu drone explozive Shahed s-au intensificat la un nivel nemaiîntâlnit până acum în războiul ruso-ucrainean. Noaptea trecută, forțele ruse au lansat din nou peste 50 de UAV-uri Shahed asupra Ucrainei.

În noaptea zilei de 17 septembrie, mai multe explozii au fost înregistrate de martori oculari locali în apropierea bazei aeriene ruse Engels, aflată la 750 km de Ucraina. Deși rapoartele oficiale nu au fost încă publicate, există probabilitatea unui atac cu dronă, deoarece presa rusă a relatat desfășurarea de misiuni de apărare aeriană, în regim de urgenţă, în regiunile Kursk și Bryansk în acea noapte.

Rusia a pregătit o facilitate militară pe insula Novaya Zemlya pentru noi teste nucleare. Acest lucru a fost anunțat într-un interviu cu contraamiralul Andrei Sinitsin, șeful facilității de testare a armelor nucleare, realizat de presă rusă. În timpul interviului, oficialul rus a precizat că facilitatea este pe deplin pregătită pentru reluarea testelor nucleare, care nu au mai fost efectuate pe acest sit de la 24 octombrie 1990.

Sute de pagere portabile au explodat aproape simultan marți în Liban și în unele părți ale Siriei, omorând cel puțin opt persoane, inclusiv membri ai organizației jihadiste Hezbollah și o fetiță, și rănind un ambasador iranian, au declarat oficiali ai guvernului și Hezbollah. Oficialii au arătat cu degetul spre Israel în ceea ce a părut a fi un atac complex, de la distanță, care a rănit mai mult de 2 700 de persoane într-un moment de creșterea tensiunilor de la granița cu Libanul.

„Serviciile secrete rusești sunt peste tot. Iar propaganda lor este peste tot, nu numai în Estonia, ci peste tot în lume”, a declarat președintele estonian Alar Karis pentru Kyiv Independent în timpul unui interviu acordat în marja celei de-a 20-a Conferințe anuale privind Strategia Europeană de la Yalta (YES), desfășurată la Kiev.