Cum s-a ajuns aici e mult de discutat. Europa a căzut după 1990 în ceea ce am numit „sindromul păcii eterne”. Iar dacă azi americanii au dreptate într-o chestiune, cu siguranță au când spun că Europa a făcut mult prea puțin pentru propria-i securitate în ultimii 35 de ani.
Administrația Trump a venit și ne-a spus-o brutal în primul mandat. Dar în spatele ușilor închise, încă din perioada lui Barack Obama, Washingtonul cerea Europei să investească mai mult în propria-i securitate.
După Summitul NATO din Țara Galilor din 2014, unde s-a decis trecerea la 2% din PIB pentru Apărare, puține state europene s-au conformat. Surprinzător, Estul „sărac” a fost cel care a făcut pasul. Surprinzător mai puțin dacă te gândești că statele din Europa Centrală și de Est au simțit pe pielea lor ce înseamnă bocancul rusesc.
Dar să lăsăm istoricii să se ocupe de trecut.
Avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Escadrilei 48 Vânătoare, survolând Arcul de Triumf din București. Foto: Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii
În mod cert azi Europa a înțeles că eliminarea dependenței de America e obligatorie. Joe Biden a fost ultimul președinte american cu moștenirea Războiului Rece și Europa cap-compas.
În noua epocă în care intrăm Europa trebuie să își redescopere valorile care i-au pus bazele - și care au adus cea mai îndelungată perioadă de pace din istoria continentului - și să-și redefinească arhitectura de securitate, cu America trecută de la volan pe locul din dreapta.
E un proces care nu va fi ușor și care va viza inclusiv redefinirea industriei de apărare europeană și cooperarea între statele membre. O provocare uriașă în contextul fragmentărilor interne europene, inclusiv în domeniul industriei de apărare.
F-16 România. Primele avioane F-16 care au ajuns la Câmpia Turzii (Foto: MApN)
În România decizia politică a influențat în mare parte și programele de înzestrare. Lucru de altfel normal.
S-a ajuns însă în situația ca peste 90% din programele de înzestrare din ultimii ani să fie redirecționate către armament american.
Performant, fără putință de tăgadă.
Dar e oare înțelept să îți ții „toate ouăle în același coș”?
Ca o palidă consolare, nici Polonia nu stă mai bine la acest capitol.
Noua situație geostrategică va impune fără îndoială un echilibru. Geografia va obliga și România să intre în procesul de redefinire a noii arhitecturi de securitate.
Direcția e confirmată și de o declarație recentă a președintelui interimar Ilie Bolojan, care a vorbit de parteneriate și consorții cu state aliate, în industria de apărare.
În cazul unei ipoteze în care dezangajarea SUA ar fi mai mare, atunci asumarea unui rol asupra Europei devine mai importantă. Ar fi nevoie de ani de zile pentru ca anumite lucruri pe care doar SUA le pot face, sateliți, drone, aspecte care țin de supraveghere aeriană, e nevoie de ani de zile pentru a înlocui capabilitățile acestea.
Poate fi o oportunitate de exemplu în dezvoltarea industriei de apărare. Noi trebuie să facem mai multe lucruri să încercă să intră în acest lanț valoric global. Sunt tehnologii pe care nu le putem executa de unii singuri, dar putem intra în conglomerate și consorții ca o parte din aceste tehnologii să fie produse în România - Ilie Bolojan
Abrams M1A2 SEPV3, prezent în România la BSDA 2022. Sursă foto: DefenseRomania
Din foarte multele programe de înzestrare „redirecționate” de România către SUA, principalul partener strategic, amintim Patriot, HIMARS, tancuri Abrams, baterii de coastă Naval Strike Missile, avioane F-16 Fighting Falcon și, nu în ultimul rând, cel mai scump contract de înzestrare din istoria Armatei României: Viitoarea achiziție de F-35 Lightning II.
În ceea ce privește Patriot, România a achiziționat 7 sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot. Din acestea 4 au fost livrate, urmând să fie contractate următoarele 3. Ulterior România a semnat un contract în 2019 cu Lockheed Martin pentru furnizarea a trei sisteme HIMARS, fiecare sistem având disponibile 18 lansatoare de rachete. Astfel, în total, Armata deține 54 de lansatoare multiple HIMARS.
Bateriile de coastă Naval Strike Missile au reprezentat la vremea respectivă o controversă majoră. În 2020 România a anulat o licitație în care se mai afla doar gigantul european MBDA, care intrase în competiție cu bateriile de coastă Exocet, fapt ce a stârnit la vremea respectivă nemulțumiri profunde din partea partenerilor francezi. Ulterior a fost semnat în 2021 un contract G2G - Guvern la Guvern - fără licitație pentru achiziția a baterii de coastă americane Naval Strike Missile. În 2021 se preciza că livrările vor începe în 2024, lucru care nu s-a întâmplat, dar contextul războiului împotriva Ucrainei e posibil să fi stricat socotelile.
Foto: Naval Strike Missile (NSM), sursă: US Army
Alte sisteme de armament americane care pot fi menționate sunt tancurile Abrams, pe care România le-a semnat deja. E vorba de achiziția a 54 de tancuri, tot prin procedura G2G, contractul fiind în derulare iar livrările vor începe de anul viitor. Aici putem aminti și cele 21 de blindate amfibii șenilate americane Assault Amphibious Vehicles (AAV) în uz.
Nu în ultimul rând, 49 de avioane de producție americană F-16 Fighting Falcon au fost achiziționate de-a lungul anilor. Sigur, nu prin achiziție directă din SUA, ci de la Portugalia și Norvegia, însă cu acordul exclusiv a partenerilor americani.
„Cireașa de pe tort” e fără îndoială F-35 Lightning II. Achiziția de avioane americane, care vor fi în cea mai modernă versiune, Block 4, va deține recordul de cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei României. Vor fi cumpărate 32 de avioane F-35 într-un contract ce va depăși 6 miliarde de dolari.
Acestea sunt doar cele mai importante programe de înzestrare derulate cu partenerii americani, multe altele fiind finalizate sau în curs de derulare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore până acum - statele din nordul Europei sunt în alertă. Sabotajele Rusiei au ridicat la maximum tensiunea în Marea Baltică și nimeni nu știe se va întâmpla dacă următorul atac va fi mai coordonat și mai agresiv. Dacă Rusia ar lansa un atac asupra Europei? Dacă asta înseamnă război?
Anunțul surpriză vine în timp ce Departamentul Apărării se pregătește să concedieze zeci de mii de civili. Președintele Donald Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, au promis, luni, o primă propunere de buget pentru apărare de 1 trilion de dolari, o sumă record pentru forțele armate ale SUA.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
M10 Booker trebuia să fie un program care înlocuia tancurile Sheridan scoase din serviciu. Doar că Armata SUA nu doar că a refuzat tancul ușor M10 Booker, ci și producția a fost sistată, ceea ce înseamnă că Pentagonul nu are prea multe opțiuni pentru a decide soarta celor aproape 100 de blindate. Iar Ucraina e prima care ridică mâna.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Un nou raport publicat astăzi de agenția franceză VIGINUM, bazat pe informații din surse deschise (OSINT), a dezvăluit o campanie amplă și continuă de propagare a unor mesaje cu caracter propagandistic orchestrată de actori ruși, utilizând grupul de atac cibernetic cunoscut sub numele de Storm-1516. Raportul detaliază 77 de campanii informaționale rusești distincte începând din 2023, care vizează Franța, Ucraina și națiuni occidentale, dezvăluind un efort complex și constant de subminare a dezbaterii publice și de interferență în procesele democratice.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a anunțat un nou plan al SUA de înghețare a războiului: ce implică acesta? Washingtonul a exprimat ideea unei zone demilitarizate care ar fi controlată de ambele părți.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
În timpul unui recent exercițiu militar, desfasurat in Germania pe perioada iernii Brigada a 3-a Combat Team a Diviziei a 10-a Montană a U.S. Army s-a confruntat cu provocări serioase legate de utilizarea dronelor în condiții de vreme rece. Astfel, o primă concluzie arată că elicile înghețate și durata scurtă de viață a bateriilor au fost doar câteva dintre problemele întâmpinate de soldați.
Polonia se confruntă în prezent cu o încercare fără precedent a Rusiei de a interveni în alegerile sale prezidențiale, potrivit mai multor oficiali de la Varşovia. În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a activității serviciilor de informații militare ruse în Polonia, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la integritatea procesului electoral. Alegerile prezidențiale din Polonia sunt programate pentru 18 mai, cu un posibil al doilea tur de scrutin la 1 iunie.
