Cum s-a ajuns aici e mult de discutat. Europa a căzut după 1990 în ceea ce am numit „sindromul păcii eterne”. Iar dacă azi americanii au dreptate într-o chestiune, cu siguranță au când spun că Europa a făcut mult prea puțin pentru propria-i securitate în ultimii 35 de ani.
Administrația Trump a venit și ne-a spus-o brutal în primul mandat. Dar în spatele ușilor închise, încă din perioada lui Barack Obama, Washingtonul cerea Europei să investească mai mult în propria-i securitate.
După Summitul NATO din Țara Galilor din 2014, unde s-a decis trecerea la 2% din PIB pentru Apărare, puține state europene s-au conformat. Surprinzător, Estul „sărac” a fost cel care a făcut pasul. Surprinzător mai puțin dacă te gândești că statele din Europa Centrală și de Est au simțit pe pielea lor ce înseamnă bocancul rusesc.
Dar să lăsăm istoricii să se ocupe de trecut.
Avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Escadrilei 48 Vânătoare, survolând Arcul de Triumf din București. Foto: Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii
În mod cert azi Europa a înțeles că eliminarea dependenței de America e obligatorie. Joe Biden a fost ultimul președinte american cu moștenirea Războiului Rece și Europa cap-compas.
În noua epocă în care intrăm Europa trebuie să își redescopere valorile care i-au pus bazele - și care au adus cea mai îndelungată perioadă de pace din istoria continentului - și să-și redefinească arhitectura de securitate, cu America trecută de la volan pe locul din dreapta.
E un proces care nu va fi ușor și care va viza inclusiv redefinirea industriei de apărare europeană și cooperarea între statele membre. O provocare uriașă în contextul fragmentărilor interne europene, inclusiv în domeniul industriei de apărare.
F-16 România. Primele avioane F-16 care au ajuns la Câmpia Turzii (Foto: MApN)
În România decizia politică a influențat în mare parte și programele de înzestrare. Lucru de altfel normal.
S-a ajuns însă în situația ca peste 90% din programele de înzestrare din ultimii ani să fie redirecționate către armament american.
Performant, fără putință de tăgadă.
Dar e oare înțelept să îți ții „toate ouăle în același coș”?
Ca o palidă consolare, nici Polonia nu stă mai bine la acest capitol.
Noua situație geostrategică va impune fără îndoială un echilibru. Geografia va obliga și România să intre în procesul de redefinire a noii arhitecturi de securitate.
Direcția e confirmată și de o declarație recentă a președintelui interimar Ilie Bolojan, care a vorbit de parteneriate și consorții cu state aliate, în industria de apărare.
În cazul unei ipoteze în care dezangajarea SUA ar fi mai mare, atunci asumarea unui rol asupra Europei devine mai importantă. Ar fi nevoie de ani de zile pentru ca anumite lucruri pe care doar SUA le pot face, sateliți, drone, aspecte care țin de supraveghere aeriană, e nevoie de ani de zile pentru a înlocui capabilitățile acestea.
Poate fi o oportunitate de exemplu în dezvoltarea industriei de apărare. Noi trebuie să facem mai multe lucruri să încercă să intră în acest lanț valoric global. Sunt tehnologii pe care nu le putem executa de unii singuri, dar putem intra în conglomerate și consorții ca o parte din aceste tehnologii să fie produse în România - Ilie Bolojan
Abrams M1A2 SEPV3, prezent în România la BSDA 2022. Sursă foto: DefenseRomania
Din foarte multele programe de înzestrare „redirecționate” de România către SUA, principalul partener strategic, amintim Patriot, HIMARS, tancuri Abrams, baterii de coastă Naval Strike Missile, avioane F-16 Fighting Falcon și, nu în ultimul rând, cel mai scump contract de înzestrare din istoria Armatei României: Viitoarea achiziție de F-35 Lightning II.
În ceea ce privește Patriot, România a achiziționat 7 sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot. Din acestea 4 au fost livrate, urmând să fie contractate următoarele 3. Ulterior România a semnat un contract în 2019 cu Lockheed Martin pentru furnizarea a trei sisteme HIMARS, fiecare sistem având disponibile 18 lansatoare de rachete. Astfel, în total, Armata deține 54 de lansatoare multiple HIMARS.
Bateriile de coastă Naval Strike Missile au reprezentat la vremea respectivă o controversă majoră. În 2020 România a anulat o licitație în care se mai afla doar gigantul european MBDA, care intrase în competiție cu bateriile de coastă Exocet, fapt ce a stârnit la vremea respectivă nemulțumiri profunde din partea partenerilor francezi. Ulterior a fost semnat în 2021 un contract G2G - Guvern la Guvern - fără licitație pentru achiziția a baterii de coastă americane Naval Strike Missile. În 2021 se preciza că livrările vor începe în 2024, lucru care nu s-a întâmplat, dar contextul războiului împotriva Ucrainei e posibil să fi stricat socotelile.
Foto: Naval Strike Missile (NSM), sursă: US Army
Alte sisteme de armament americane care pot fi menționate sunt tancurile Abrams, pe care România le-a semnat deja. E vorba de achiziția a 54 de tancuri, tot prin procedura G2G, contractul fiind în derulare iar livrările vor începe de anul viitor. Aici putem aminti și cele 21 de blindate amfibii șenilate americane Assault Amphibious Vehicles (AAV) în uz.
Nu în ultimul rând, 49 de avioane de producție americană F-16 Fighting Falcon au fost achiziționate de-a lungul anilor. Sigur, nu prin achiziție directă din SUA, ci de la Portugalia și Norvegia, însă cu acordul exclusiv a partenerilor americani.
„Cireașa de pe tort” e fără îndoială F-35 Lightning II. Achiziția de avioane americane, care vor fi în cea mai modernă versiune, Block 4, va deține recordul de cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei României. Vor fi cumpărate 32 de avioane F-35 într-un contract ce va depăși 6 miliarde de dolari.
Acestea sunt doar cele mai importante programe de înzestrare derulate cu partenerii americani, multe altele fiind finalizate sau în curs de derulare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
Cu mai puțin de două milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro, Letonia face eforturi să transfere un nou lot de drone de atac către Ucraina, în cadrul așa-numitei Coaliții internaționale pentru drone.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Conceptul de „reconstrucție a NATO” presupune o adaptare crucială și continuă a Alianței la un peisaj de securitate aflat într-o continuă schimbare. Acest obiectiv este impulsionat de două forțe principale și interconectate: relația în schimbare dintre statele europene și Statele Unite și amenințările persistente și în creștere la adresa securității reprezentate de Rusia. Un NATO revitalizat și coerent din punct de vedere strategic este esențial nu numai pentru apărarea colectivă a statelor sale membre, ci și pentru menținerea stabilității în zona euro-atlantică.
Tancurile M1A1 Abrams, pe care Australia le-a scos din uz și pe care s-a angajat să le trimită Ucrainei ca parte a ajutorului său militar, nu au părăsit încă Australia, a anunțat în acest sens postul australian ABC. Presa notează că transferul tancurilor Abrams către Ucraina ridică unele probleme logistice. Cu toate acestea, oficialii de la departamentul de apărare al Australiei atribuie întârzierea în parte și Statelor Unite.
Turcia se va alătura Inițiativei celor Trei Mări în calitate de partener strategic, aliniindu-se unei platforme geopolitice și economice ambițioase care cuprinde țări situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, a anunțat președintele polonez Andrzej Duda.
Industria europeană de apărare a făcut un pas important către viitor prin lansarea proiectului FMBTech, care vizează dezvoltarea unui tanc de generația a cincea.
Rusia a început construcția intensivă de baze militare de-a lungul frontierei cu Finlanda. În același timp, rușii își repară și extind căile ferate care duc spre frontierele cu Finlanda, Norvegia și Estonia.
Conform informațiilor publicate pe 27 aprilie 2025 de Korea JoongAng Daily, un cotidian sud-coreean, Statele Unite ale Americii analizează posibilitatea de a disloca permanent avioane de luptă stealth F-35A Lightning II la Baza Aeriană Kunsan din Coreea de Sud. Această acțiune ar consolida semnificativ capacitățile aeriene ale SUA în Peninsula Coreeană, care în prezent se bazează în mare măsură pe avioane F-16. În timp ce F-35A au fost dislocate temporar doar pentru exerciții militare comune, o prezență militară permanentă ar reprezenta o schimbare într-una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii.
Compania canadiană Xanadu Quantum Technologies a încheiat un acord de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL) pentru a dezvolta tehnologii cuantice fotonice.
Divizia 101 Aeropurtată a ajuns la concluzia că noile blindate M10 Booker, concepute pentru infanterie și care ar fi trebuit să înlocuiască tancurile Sheridan scoase din serviciu, sunt prea grele pentru infrastructura de la Fort Campbell. Un proiect care ar fi trebuit sistat, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Presa din State arată cu degetul către eșecul M10 Booker și îl numește un caz elocvent de birocrație a Pentagonului.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și echipamente aferente, pentru un cost estimat la 280 de milioane de dolari.
Berlinul solicită mai mult sprijin UE pentru consolidarea apărării. În acest sens, Germania a solicitat UE să activeze o clauză de urgență care ar permite consolidarea capacităților de apărare din cauza „războiului agresiv continuu al Rusiei împotriva Ucrainei” și a „mediului global de securitate în schimbare”.
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
Ministrul Apărării din Pakistan a declarat luni că o incursiune militară a Indiei este iminentă, în urma unui atac militant mortal comis săptămâna trecută asupra turiștilor din regiunea disputată Kashmir.
Partidul Liberal, aflat la guvernare și condus de premierul Mark Carney, a câștigat alegerile anticipate din Canada, relatează agențiile de știri, citând previziuni din presa publică canadiană. Totuși, potrivit acestora, nu este încă clar dacă liberalii vor câștiga și ei majoritatea locurilor în parlamentul format din 343 de membri și, astfel, vor putea forma un guvern majoritar unicolor.
Fostul ministru a fost distins cu titlul de Cavaler de Gran Croce al Ordinului Steaua Italiei, într-o ceremonie oficială desfășurată la reședința Ambasadorului Italiei la București.
Deși NATO menține în prezent un control ferm asupra Mării Baltice, capacitățile militare ale Rusiei în zonă rămân impresionante, putând oferi Moscovei opțiuni strategice neprevăzute în timpul unei crize. Într-un articol publicat în publicația franceză Challenges din 25 aprilie 2025, Vincent Lamigeon folosește imagini din satelit de la Maxar, analizate de Safran AI, pentru a oferi o analiză completă a forțelor navale, aeriene și hibride pe care Rusia le are în regiunea baltică, cu accent pe enclava Kaliningrad.
Un avion de luptă ucrainean MiG-29 a distrus un punct rusesc de control și lansare pentru drone FPV. Punctul distrus a fost localizat în sudul Ucrainei, potrivit unui videoclip publicat de canalul de Telegram Sonyashnyk, care este asociat cu Forțele Armate ale Ucrainei.
Franța și India au pus bazele celui mai mare acord în domeniul apărării încheiat vreodată între cele două țări, marcând astfel prima comandă de export pentru varianta navală a avionului de vânătoare francez Rafale Marine (Rafale M), care are la bază livrarea către Marina indiană a 26 de astfel de aeronave de luptă.
Comisia pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților, condusă de reprezentantul Mike Rogers, a prezentat, la 27 aprilie 2025, un proiect de lege care vizează investirea a 150 de miliarde de dolari în modernizarea armatei Statelor Unite și consolidarea securității naționale. Această inițiativă a fost elaborată în colaborare de Comisiile pentru serviciile armate ale Camerei Reprezentanților și Senatului, în parteneriat strâns cu Casa Albă, și se aliniază obiectivelor strategiei „Peace Through Strength” a președintelui Donald Trump.
Rusia așteaptă un semnal din partea Ucrainei privind reluarea negocierilor directe cu Moscova, a declarat astăzi (28.04.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agențiilor de presă. Președintele Vladimir Putin, la ordinele căruia armata rusă a lansat invazia din Ucraina în februarie 2022, a declarat vineri că Moscova este gata să negocieze cu Kievul fără condiții prealabile.
Pentagonul a solicitat fonduri suplimentare pentru dezvoltarea avionului de luptă F-47 de generația a 6-a în cadrul programului Next Generation Air Dominance (NGAD). Potrivit unui document guvernamental publicat recent, au fost alocate 400 de milioane de dolari în plus pentru a sprijini dezvoltarea continuă a prototipului F-47 de către Boeing și pentru a pregăti producția de serie. Programul NGAD a costat până în prezent Departamentul american al Apărării suma record de 8,73 miliarde de dolari, cu 2,33 miliarde de dolari alocate în 2024.
Vladimir Putin a anunțat un nou „ armistiu” în războiul cu Ucraina , care va dura trei zile — de la 00:00 pe 8 mai până la 00:00 pe 11 mai, au scris propagandiștii ruși luni, 28 aprilie, citând Kremlinul.
Forțele ucrainene care operează sisteme de apărare aeriană NASAMS au doborât 11 rachete de croazieră rusești în mai puțin de două minute în timpul unui masiv atac aerian efectuat de ruşi, a declarat locotenent-colonelul ucrainean Kirilo Peretiatko într-un videoclip publicat pe 27 aprilie.
Părți mari din Spania și Portugalia, Andorra și sudul Franței sunt afectate de o pană de curent.
Natura războiului trece printr-o schimbare radicală, determinată de progresul continuu al tehnologiei. Dacă altădată soldații reprezentau nucleul puterii de luptă, pe câmpul de luptă modern vehiculele autonome și inteligența artificială devin din ce în ce mai indispensabile. Producătorii de armament, coloana vertebrală tradițională a puterii militare, se află acum într-o cursă de adaptare, investind masiv în cercetarea, dezvoltarea și producția acestor sisteme de ultimă generație pentru a răspunde cerințelor armatelor din întreaga lume.
Rachetele HIMARS sunt victima propriului succes. GMLRS și HIMARS au devenit componente cheie ale eforturilor de apărare ale Ucrainei împotriva invaziei rusești, dar eficiența lor pe câmpul de luptă a crescut cererea globală, ceea ce riscă să dezechilibreze stocurile SUA.
Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.
