Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
scris de Cristian Soare
EXCLUSIV
Flota rusă din Marea Neagră primește drone navale Katran. Sursa foto: X/YouTube.
Flota Mării Negre a fost mult timp o piatră de temelie a strategiei militare a Rusiei, servind ca o proiecție a puterii în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta. Din punct de vedere istoric, flota a permis Rusiei să își exercite influența asupra rutelor maritime cheie, să își asigure accesul la porturile maritime situate în ape calde și să își proiecteze puterea în Mediterana și Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, de la debutul războiului din Ucraina în februarie 2022, Flota Mării Negre s-a confruntat cu provocări fără precedent, inclusiv atacuri ucrainene, utilizarea de drone maritime inovatoare și deteriorarea capacităților sale operaționale.
Războiul a scos la iveală slăbiciuni majore la nivelul Flotei ruse din Marea Neagră. Forțele ucrainene, utilizând noi tactici și armament avansat, inclusiv drone maritime, au provocat daune majore capabilităţilor forţelor navale ruse.
Utilizarea navelor de suprafață fără pilot (USV) s-a dovedit remarcabil de eficientă, scufundând și avariind nave de război rusești. Aceste atacuri au contestat dominația tradițională a navelor militare mari și au forțat Rusia să se adapteze noilor provocări.
Din cauza riscului de noi atacuri, Rusia a fost nevoită să își mute o parte din activele Flotei Mării Negre departe de Sevastopol, diminuându-i eficacitatea operațională. Astfel, pierderile repetate suferite de flotă au afectat în mod semnificativ prestigiul naval al Rusiei și au demonstrat vulnerabilitatea marinei sale, cândva puternică.
Acum, ţinând cont de toate aceste esecuri, Rusia vrea lase impresia că se adaptează noilor provocări, dar şi că a găsit o soluţie pentru face din Flota rusă din Marea Neagră o putere militară năvală în această regiune.
La 7 martie 2025, partidul de guvernământ din Rusia, Rusia Unită, împreună cu Centrul pentru sisteme și tehnologii fără pilot (CBST) și fundația Nasha Pravda, a livrat Flotei ruse a Mării Negre un set de sisteme avansate fără pilot pentru teste și perfecționări ulterioare.
Transferul a inclus drone de atac denumite „Skvorets VMF”, drone FPV numite „Soroka”, dispozitive de bruiaj a semnalului video cunoscute sub numele de „Talisman” și o ambarcațiune fără pilot denumită „Katran”. Evenimentul a avut loc în contextul eforturilor continue de consolidare a capacităților navale ale Rusiei în Marea Neagră, o regiune marcată de o activitate militară tot mai intensă din cauza conflictului cu Ucraina. Alexander Sidyakin, șeful comitetului executiv central al Rusiei Unite, a oferit câteva detalii despre aceste sisteme de arme. Acesta a descris „Skvorets VMF” ca fiind o dronă de atac concepută special pentru marina rusă, capabilă să fie lansată din elicoptere.
Potrivit acestuia, „Katran” este o navă fără pilot proiectată pentru operațiuni de luptă autonome desfășurate o perioadă lungă de timp. În plus, drona FPV „Soroka” este echipată cu un sistem optic pentru identificarea și fixarea țintelor, precum și cu capacitatea de a opera prin zone cu interferențe radio și zone afectate de războiul electronic. Sidyakin a subliniat că îmbunătățirea roboticii maritime, în special a navelor fără pilot, este unul dintre obiectivele principale ale CBST.
„Expertiza specialiștilor noștri ne permite să creăm sisteme sofisticate de control, navigație și transmisie video, care sunt esențiale pentru orice misiune fără pilot”, a declarat oficialul rus, angajându-se să continue parteneriatul cu Flota Mării Negre pentru a îmbunătăți aceste tehnologii.
Introducerea acestor sisteme subliniază o inițiativă mai amplă a Rusiei de a-și moderniza capacitățile militare, în special în regiunea Mării Negre, unde forțele sale navale au întâmpinat dificultăți în mod constant. Drona „Skvorets VMF”, concepută special pentru uz naval, reprezintă o soluție ușoară și adaptabilă pentru operațiunile de recunoaștere și de atac.
Capacitatea sa de a fi lansată de pe platforme mobile, cum ar fi elicopterele, subliniază accentul pus pe adaptabilitate, permițând acțiuni rapide în medii maritime aflate în continuă schimbare. Drona FPV „Soroka” oferă operatorilor imagini în timp real, îmbunătățind precizia țintirii.
Rezistența sa la contramăsurile electronice ar putea fi vitală în zonele în care bruiajul este frecvent utilizat. Dispozitivele de bruiaj „Talisman”, destinate să interfereze cu transmisiunile video, sugerează o strategie de contracarare a activităților de supraveghere sau a dronelor inamice, un element din ce în ce mai important în războiul naval contemporan.
Deși specificațiile exacte nu au fost încă dezvăluite, designul său se aliniază unei tendințe globale către navele de suprafață fără echipaj care reduc riscul pentru echipaj, menținând în același timp capacitatea operațională. Împreună, aceste sisteme semnalează intenția Rusiei de a-și diversifica Flota Mării Negre dincolo de navele tradiționale cu echipaj.
Pentru a înțelege semnificația acestei lansări, este necesar să examinăm capacitățile actuale ale Flotei Mării Negre. Cu baza în Sevastopol, Crimeea, flota a fost mult timp o piatră de temelie a apărării sudice a Rusiei, proiectând puterea în Marea Neagră și în Marea Mediterană.
Arsenalul său include submarine din clasa Kilo, echipate cu rachete de croazieră Kalibr, și nave de suprafață precum fregatele din clasa Amiral Grigorovici, care transportă, de asemenea, sisteme Kalibr. Aceste platforme au fost utilizate pe scară largă în conflictul din Ucraina, lansând atacuri asupra unor ținte terestre.
Flota operează, de asemenea, nave de patrulare și corvete mai mici, cum ar fi cele din clasa Buyan-M, concepute pentru apărarea de coastă și operațiuni cu rachete. Cu toate acestea, sistemele sale fără pilot au fost mai puțin relevante până de curând.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România va deține trei escadrile de F-16 și, odată cu transferul celor olandeze aflate la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde se antrenează piloți români și ucraineni, numărul va crește de la 49 de avioane F-16 la aproape 70. Dar această chestiune ridică o dezbatere în zona de expertiză. Sunt suficiente în caz de război trei escadrile de F-16? Și ar fi trebuit să se axeze România și pe alte obiective, nu doar numărul de avioane?
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.
Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.
Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.
Belgia se pregătește să finalizeze o comandă pentru alte 21 de avioane de vânătoare F-35A, mărind flota sa totală la 55 de unități. Această decizie, publicată de De Morgen și programată înaintea viitorului summit NATO de la Haga, face parte dintr-un plan de investiții de 36 de miliarde de euro, menit să modernizeze forțele armate ale țării până în 2035. Decizia subliniază angajamentul Belgiei de a atinge standardele Alianței, în special ținta de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Rusia.
Pe fondul îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de NATO și față de asigurarea securității europene, Marea Britanie intenționează să își consolideze rolul în cadrul alianței privind descurajarea nucleară. Astfel, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat pe 2 iunie că va pune țara în stare de „pregătire de luptă” pentru a răspunde agresiunii ruse în Europa, în timp ce guvernul britanic explorează noi opțiuni, cum ar fi avioanele de vânătoare purtătoare de armament nuclear, ca parte a planurilor de creștere a contribuției nucleare a Londrei la NATO.
Fostul secretar de stat american, Mike Pompeo, consideră că Statele Unite nu au făcut suficient pentru a opri războiul Rusiei și a restabili pacea în Ucraina în 2014. Pompeo, care a condus diplomația americană între 2018 și 2021 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a făcut declarații pe acest subiect în timpul celei de-a doua ediții (31 mai) a Forumului de Securitate a Mării Negre de la Odessa”.
„Prea multe dintre forțele sale au blindajul slab și sunt insuficient înarmate”, precizează un fost director pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA, cu referire la tehnica de luptă folosită de forțele ameicane.
Guvernul britanic dorește să achiziționeze 12 noi submarine nucleare care vor transporta arme convenționale la bord, potrivit unui anunț făcut de Cabinetul prim-ministrului Keir Starmer, duminică seară.
Marea Britanie intră în modul ”pregătire continuă de război” și intenționează să construiască șase fabrici de armament pentru a-și consolida pregătirea militară. Inițial, sunt planificate investiții de 1,5 miliarde de lire sterline (aprox.1,8 miliarde de euro / aprox. 2 miliarde de dolari) în fabricarea de muniții și explozibili.
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Cooperarea dintre România și Coreea de Sud intră într-o nouă etapă, marcată de seriozitate, investiții și parteneriate pe termen lung. De la obuziere K9 Thunder, la posibile mașini de luptă și tancuri de ultimă generație K2 Panther, Armata României are șansa unui proces major de modernizare care să implice activ și elementul de cooperare industrială și revitalizarea industriei de apărare din România.
Agenția rusă de statistică Rosstat nu a publicat date demografice, inclusiv date despre decesele din ianuarie până în mai, în raportul său privind situația socio-economică din Rusia, a relatat site-ul opoziției Meduza. Aceasta ar putea fi o încercare de a mușamaliza numărul deceselor de pe front, pe care nici Rusia, nici Ucraina nu îl publică.
Industria de apărare în creștere a Rusiei, susținută de extinderea fabricii de rachete Votkinsk și a lanțului de aprovizionare, va permite în curând țării să lanseze 1.000 de rachete și drone asupra orașelor ucrainene într-o singură noapte.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit au fost mobilizate pentru a lovi facilități nucleare din Iran afectat dezvoltarea programului nuclear iranian. Săptămâna trecută Pentagonul, prin vocea unui purtător de cuvânt, a oferit câteva date oficiale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Decizia SUA de a opri livrarea către Ucraina de muniție, inclusiv de rachete Patriot, deschide larg ușa unor scenarii cu adevărat catastrofale pentru populația civilă ucraineană, supusă și așa unei terori neîncetate de mai bine de trei ani, ca urmare a bombardamentelor masive pe care le săvârșesc rușii asupra infrastructurii critice ucrainene.
Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.
Forțele rusești au reușit să cucerească satele Koptievo și Șevcenko Perșe, la nord-est de Pokrovsk. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, este posibil ca Rusia să dorească să folosească un avantaj tactic - pentru a finaliza încercuirea orașului Pokrovskoe dinspre nord și, în același timp, pentru a ocoli apărarea care protejează Kramatorsk și Sloviansk.
Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.
Berna semnează un acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM, semnalând o schimbare pragmatică în politica sa de securitate, pe fondul realităților dure de pe continent. Printr-o decizie ce subliniază reconfigurarea strategică a apărării pe continent, Elveția, o țară definită prin neutralitatea sa istorică, a făcut un pas decisiv pentru a se alătura efortului european de apărare antiaeriană. Prin semnarea unui acord cu Germania, Berna va achiziționa în comun sisteme de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM, integrându-se astfel în Inițiativa Europeană „Cer Senin” (European Sky Shield Initiative - ESSI), proiectul emblematic de securitate lansat de Berlin.
Pe câmpul de luptă din Ucraina, o nouă armă, născută din ingeniozitate britanică, a intrat în scenă cu un succes răsunător. Sistemul de apărare antiaeriană Raven, un hibrid creat în timp record, și-a dovedit valoarea în prima sa misiune de luptă, doborând patru drone de recunoaștere rusești în doar opt ore. Acest succes nu este doar o victorie tactică pentru Kiev, ci o validare a unei noi filozofii de înarmare: rapidă, adaptabilă și letală, concepută special pentru a contracara amenințările războiului modern.
Economia Rusiei, care a sfidat predicțiile inițiale și a fost propulsată de o injecție masivă de cheltuieli militare, dă acum semne clare de epuizare. Iluzia unei fortărețe economice imune la sancțiuni se destramă, iar indicatorii economici de la Moscova clipesc roșu, expunând limitele pariului strategic făcut de Vladimir Putin: acela că poate susține financiar un război de uzură pe termen nelimitat.
Într-o demonstrație de forță ce semnalează o schimbare în doctrina militară americană, piloți de elită ai Forțelor Aeriene ale SUA au preluat controlul simultan asupra a patru drone de luptă semi-autonome XQ-58A. Acest exercițiu nu a fost doar un test tehnic, ci o declarație de intenție a Pentagonului, un pas decisiv în cursa pentru superioritate în era războiului algoritmic și un prim capitol dintr-un viitor în care roiuri de drone loiale, sau „wingmeni robotici”, vor zbura alături de avioanele de vânătoare.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ. „Copiii au nevoie de o pace susținută și durabilă pentru a se redresa, o pace în care drepturile și bunăstarea lor să fie protejate și prioritizate”, reamintește UNICEF.
Şeful NATO schițează un scenariu de coșmar, în care un conflict în Indo-Pacific declanșează un război în Europa. Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității transatlantice, noul Secretar General al NATO, Mark Rutte, a conturat un scenariu sumbru: dacă Beijingul decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO, forțând Statele Unite să lupte pe două fronturi.
Centru analitic american ISW (Institutul pentru Studiul Războiului) a informat că armata rusă își modernizează terenurile de antrenament pentru a include piste pentru motociclete și se pare că intenționează să achiziționeze până la 200.000 de motociclete fabricate în China.
Șeful diplomației letone nu se mulțumește doar să condamne cel mai mare atac rusesc cu drone din război. Oficialul propune inclusiv inițiative prin care să se reducă capacitatea Rusiei de a lansa astfel de lovituri masive care terorizează și ucid oamenii. Într-un interviu acordat Radio Libertatea, ministrul leton de externe, Baiba Braže, printre altele, a comentat atacul rusesc asupra Ucrainei din noaptea de 4 iulie.
Cu doar două zile înainte de Ziua Americii, oficiali de la Casa Albă au anunțat că administrația SUA suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei. Dacă acest gest al președinției SUA are și o valoare de simbol, atunci mesajul care trebuie subînțeles este unul de rău augur pentru aproape toată lumea, inclusiv pentru soldații ruși de pe front.
După pierderea contractului pentru următoarea generație de avioane de luptă americane, Lockheed Martin nu se retrage din acest joc. Dimpotrivă, gigantul din industria apărării a lansat o contraofensivă: un plan ambițios de a transforma F-35 Lightning II într-un avion „generația a cincea-plus”, promițând o transformare radicală în următorii trei ani pentru aceasta aeronava.
Pe coridoarele puterii de la Bruxelles până la Berlin se pune tot mai des întrebarea, deloc încurajatoare: Ce se întâmplă dacă Statele Unite aleg să-şi retragă o parte din militari desfăşuraţi în Europa? Statele europene din NATO au început o muncă greoaie, înafara întrunirilor oficiale, de a planifica ,,un viitor cu mai puține trupe americane'' pe continent, pregătindu-se pentru o schimbare de direcție a președintelui american Donald Trump pe care Washingtonul încă nu a recunoscut-o oficial.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit, aproape jumătate din întreaga flotă activă a U.S. Air Force, au fost mobilizate pentru a lovi o singură țintă complexă în Iran, a fost atât o demonstrație de forță, cât și un semnal de alarmă pentru SUA. Misiunea a reușit, dar a subliniat, conform analistei Mackenzie Eaglen de la American Enterprise Institute (AEI), că America are o forță suficientă pentru „un raid, nu pentru o bătălie și cu siguranță nu pentru un război”.
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, Ben Hodges, avertizează că Moscova caută fisuri în unitatea NATO și susține că singura cale de a opri Kremlinul este înfrângerea totală a Rusiei în Ucraina. Rusia nu doar că poartă un război brutal în Ucraina, ci este deja angajată într-un conflict hibrid cu Occidentul, urmărind constant oportunități pentru a testa hotărârea NATO și a-și restabili controlul asupra Republicii Moldova și a țărilor baltice. Acesta este avertismentul tranșant al generalului american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa.
Germania se pregătește să semneze un cec de până la 25 de miliarde de euro pentru mii de tancuri și vehicule blindate, cea mai mare achiziție militară a țării din ultimele decenii și cel mai concret semnal de până acum că motorul economic al Europei își asumă cu forță rolul de pilon militar al continentului.
Președintele american Donald Trump a discutat vineri la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre securizarea spațiului aerian ucrainean de rachetele și dronele rusești, la scurt timp după ce SUA au anunțat că suspendă unele livrări de arme către Kiev, care includ, probabil, și rachete de apărare aeriană Patriot.
Industria națională de apărare continuă să sufere din cauza lipsei de viziune strategică și a negocierii eficiente în raport cu marile contracte de achiziții militare, atrage atenția analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu. El a dat exemplul achiziției de avioane de luptă F-16 și a comparat achiziția noastră cu cea a Poloniei, unde decidenții politici de la Varșovia au reușit să implice industria națională poloneză de apărare în programe de cooperare industrială, așa-zisul offset, în contextul în care americanii nu sunt recunoscuți ca fiind foarte implicați în offset.
Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.
Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.
Propunerile radicale pentru o ,,forță militara de rezervă'' de un milion de oameni și atacuri în adâncimea teritoriului rus semnalează o schimbare fundamentală în gândirea strategică a Poloniei, pe fondul războiului din Ucraina. Un influent general polonez în retragere a lansat un apel pentru o transformare completă a posturii de apărare a Poloniei, argumentând că țara trebuie să adopte o doctrină de "apărare activă" care include, în mod explicit, capacitatea de a lansa lovituri preventive de mare anvergură pe teritoriul Rusiei în cazul unei agresiuni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
