Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.

Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.

Rishi Sunak, fost prim-ministru al Regatului Unit și lider al Partidului Conservator, a vorbit despre necesitatea de a continua să sprijine Ucraina și de a menține presiunea sancțiunilor asupra Rusiei în cadrul primei sesiuni de întrebări adresate premierului Keir Starmer.

La 24 iulie, Kremlinul a declarat că recentele comentarii ale Kievului cu privire la posibile negocieri de pace "pot fi considerate ca fiind la unison cu poziția noastră", chiar dacă sunt necesare mai multe detalii, în timp ce Ucraina a precizat că rămâne sceptică cu privire la capacitatea Rusiei de a "acționa cu bună credință".

Estonia va sprijini Ucraina "până la victorie". Noul prim-ministru al Estoniei, Kristen Michal, a declarat pentru Reuters după depunerea jurământului în Parlamentul țării la 23 iulie.

Noua administrație americană care va veni la putere după alegerile prezidențiale va întâmpina dificultăți în a-și schimba politica externă, dar situația geopolitică se schimbă, ceea ce face necesară adaptarea. Aceasta este previziunea exprimată de think tank-ul Carnegie Endowment în raportul său "Schimbări strategice în politica externă a SUA".

Continentul nu poate duce o bătălie pe două fronturi. „Este datoria noastră să le explicăm partenerilor noștri americani că, atâta timp cât simțim amenințarea Rusiei, nu ne vom putea angaja pe deplin acolo (în Asia)”, a precizat Sikorski.

Rusia a reactivat în zona arctică sute de facilități militare din epoca sovietică, în timp ce China are ambiții să construiască un „Drum Arctic al Mătăsii”, se arată în Strategia națională 2024 pentru regiunea arctică, document făcut public de către Departamentul SUA al Apărării.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2024, că Forțele de rachete cu destinație strategică (RVSN) execută exerciții în Republica Mari El, cu desfășurarea complexelor mobile de tip Yars în poziții din teren. După cum au menționat oficialii militari ruși, manevrele au un caracter planificat.

Umăr la umăr pentru apărarea normelor de drept internațional, Polonia și Germania dau un prim exemplu de cooperare multidimensională cu accent pe securitatea europeană.

Agenția Națională de Securitate Nucleară (NNSA) din SUA a anunțat că, potrivit datelor din luna septembrie 2023, Statele Unite dispuneau de 3.748 de focoase nucleare, destinate să echipeze forțele strategice.

Dacă Ucraina va continua să opună rezistență agresiunii ruse și va fi sprijinită de aliați fie și la nivelul minim “de supraviețuire”, războiul de la granița noastră estică va continua ani buni și, din cauza unei convergențe nefaste de interese economice și politice, va intra foarte probabil în categoria celor înghețate.

Fostul prim-ministru al Marii Britanii Boris Johnson nu exclude un posibil plan de pace al lui Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Iranul are nevoie de maxim două săptămâni pentru a putea obține suficient uraniu îmbogățit, necesar producției bombei nucleare, a declarat secretarul Departamentului de stat al SUA.

Probabil toată lumea și-l mai amintește pe actualul ministru al Transporturilor, atât de performantul - a se sesiza ironia, căci nu e nevoie nici măcar de ghilimele - Sorin Grindeanu cum în 2017, pe vremea când era premier sub guvernarea de facto Liviu Dragnea, a refuzat să își dea demisia în ciuda faptului că partidul îi retrăsese sprijinul politic.

Rusia spune că ar putea desfășura rachete nucleare ca răspuns la armele americane din Germania.

Războiul lui Putin forțează la maxim trupele ucrainene. Deși se vorbește intens de tehnica de luptă modernă de care Kievul are urgentă nevoie, problema personalului din cadrul forțelor armate riscă să sufoce efortul de apărare al unei țări distruse de atacurile rusești, cu milioane de ucraineni aflați în afara țării, obligați să fugă de război.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și trei dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, decizie care a provocat valuri în cadrul comunității internaționale. Însă alături de Putin, coautor pentru crime de război, ar putea fi acuzat și Kim Jong-un, noul său aliat. Iar Kim - liderul „Țării cu un singur gras” cum atât de sugestiv și-a numit cartea Adelin Petrișor - ridică ștacheta. Kim Jong-un ar putea înfrunta două capete de acuzare, inclusiv pentru primele împotriva propriului său popor. 

Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, admite că sprijinul internațional acordat Ucrainei este insuficient pentru a-și recâștiga teritoriile ocupate de Rusia și de aceea trebuie intensificate eforturile non-militare pentru a se ajunge la negocieri. Înaltul oficial ceh a discutat despre războiul ruso-ucrainean la Consiliul Atlantic, pe timpul unei vizite în Texas a doua zi după summitul NATO de la Washington, potrivit Vocea Americii.

Ministerul Apărării din Germania (Bundeswehr), împreună cu alte structuri similare din NATO, elaborează un plan de desfășurare a trupelor germane și aliate în Europa de Est în cazul unui posibil conflict militar între alianță și Rusia. Potrivit informațiilor furnizate pe 12 iulie de Der Spiegel, partea germană a stabilit deja coordonatele principale pe baza așa-numitului OPLAN DEU (Plan de Operații Germania).

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat într-un interviu acordat American Enterprise Institute din Washington că Varșovia ia în considerare propunerea Kievului de a intercepta rachetele rusești care se îndreaptă spre teritoriul polonez în timp ce acestea se află încă în spațiul aerian ucrainean.

Serviciul de presă al Pentagonului a anunțat că, pe 12.07.2024, miniștrii apărării din SUA și Rusia, Lloyd Austin și Andrei Belousov, au purtat o convorbire telefonică, discutând mai multe probleme, inclusiv cea referitoare la menținerea canalelor de comunicare între cele două țări.

Summitul NATO de la Washington, la care s-au aniversat și 75 de ani de la înființarea celei mai puternice și longevive alianțe militare din toate timpurile, s-a încheiat. Liderii lumii libere au luat deja deciziile previzibile despre ce va face NATO în continuare și, din această perspectivă, se poate spune că a început deja să coboare cortina istoriei și nu se mai poate spune nimic în plus.

Guvernul britanic a declarat că nu a acordat încă Ucrainei permisiunea de a lansa rachete Storm Shadow împotriva unor ținte aflate pe teritoriul Federației Ruse, în ciuda declarațiilor făcute de prim-ministrul Keir Starmer și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care i-au făcut pe mulți să creadă contrariul.

Summitul NATO de trei zile de la Washington, D.C., s-a încheiat pe 11 iulie cu lansarea Pactului pentru Ucraina, un cadru de securitate semnat de 32 de aliați. Războiul la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a fost un punct central al celui de-al 75-lea summit de aniversare al Alianței. Mai multe țări au anunțat pachete de ajutor și acorduri de securitate, deși Kievul nu a primit nicio veste definitivă cu privire la viitoarea sa calitate de membru.

Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat joi, în timpul summitului aniversar al NATO, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea în comun a unui nou tip de rachetă de croazieră cu lansare terestră şi cu o rază de acţiune de peste 500 de kilometri, iniţiativă menită să acopere o lacună în arsenalul militar european evidenţiată de războiul din Ucraina, transmite Reuters.

China a avertizat NATO că riscă să provoace o confruntare prin afirmațiile cu privire la legăturile sale cu Rusia, după ce alianța a acuzat-o că sprijină agresiunea rusă împotriva Ucrainei.