Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental, precizează agenţia de presă EFE.
Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental, precizează agenţia de presă EFE.
Guvernul Lituaniei a anunțat luni, 21 februarie, că ia în considerare creșterea cheltuielilor militare ale țării, ca urmare a tensiunilor tot mai mari din cadrul crizei ucrainene.
Într-o scrisoare adresată Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei, președintele Vladimir Putin le-a cerut oficial parlamentarilor să aprobe utilizarea forței militare ruse în afara țării, a precizat cu puţin timp în urmă postul de televiziune RT – portavocea propagandei de la Kremlin. Astfel, prin această scrisoare s-ar putea oficializa o desfășurare militară rusă în regiunile separatiste din estul Ucrainei, la o zi după ce Putin le-a recunoscut independența, precizează cotidianul german DW.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, marţi, că România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a precizat luni seară că ţara să se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, a relatat marţi agenţia sârbă de presă Tanjug.
După ce Rusia și Belarusul au anunțat ieri, că prelungesc exercițiul comun din cauza tensiunilor din Donbas, mai mulți lideri europeni din state aflate în apropierea granițelor Rusiei și-au exprimat îngrijorarea.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat azi, citat de agenţia rusă de presă TASS, că Vladimir Putin va prezida luni o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, indicând că aceasta este o reuniune "extinsă" şi nu una din cele obişnuite. Agenţia de presă germană dpa susţine că acesta reuniune de urgenţă vine pe fondul îngrijorărilor legate de criza din Ucraina.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a fost astzi invitat la DC News și Defense România unde a vorbit despre situației de securitate din regiune, generată de mişcările de trupe ruse de la graniţele Ucrainei, dar şi despre importanța Articolului 5 al Alianței în menținerea unității blocului Nord-Atlantic în fața provocărilor venite din partea Rusiei.
New Strategy Center a organizat sâmbătă, 19 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München (MSC), împreună cu Center for European Policy Analysis (CEPA) din SUA, un eveniment dedicat importanței strategice a Mării Negre și amenințărilor hibride cu care se confruntă această regiune.
DefenseRomania vă propune o emisiune eveniment, luni 21.02.2022, în care invitatul special va fi Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.
Toată lumea occidentală este, în aceste ore, frământată de întrebarea dacă Putin va ataca sau nu Ucraina. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat oficial la Casa Alba că Putin a luat decizia: va începe războiul.
Federația Rusă pare că a schimbat tactica și accentuează un narativ prin care pregătește terenul pentru o posibilă acțiune militară în Donbas, estul Ucrainei, fie convențională, fie prin sprijin direct și asumat acordat forțelor separatiste pro-ruse, implicare pe care rușii o au în conflict încă din 2014 de la ocuparea și apoi anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.
Așteptatul pact de securitate dintre Ucraina, Marea Britanie și Polonia a fost anunțat, în mod oficial, ieri, la Kiev, cu ocazia vizitei Secretarului de Externe britanic, Liz Truss.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 18 februarie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
După ce posibilul atac al Rusiei, prognozat pentru perioada 15-16 februarie, nu a avut loc, în mediul de analiză este luată în calcul o nouă dată privind posibila invazie asupra Ucrainei.
Pe 16 februarie, miniștrii apărării din statele NATO au emis un comunicat de presă prin care își reafirmă solidaritatea în fața acțiunilor Rusiei și confirmă menținerea strategiei de abordare pe două direcții a situației generate de Kremlin, respectiv descurajare și apărare puternice, combinate cu deschiderea către dialog.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Alianţa şi-a însărcinat comandanţii militari să stabilească detaliile pentru desfăşurarea de grupuri de luptă în flancul sud-estic al Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv în România, drept răspuns la desfăşurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.
Generalul american Kenneth Wilsbach, comandantul forţelor aeriene ale SUA în Pacific, a avertizat miercuri ca de pe urma crizei ucrainene ar putea profita şi China. Astfel, Beijingul ar putea recurge la gesturi provocatoare în Asia, mizând pe faptul că puterile occidentale sunt ocupate acum să găsească o soluţie la rezolvarea situaţie tot mai tensionate cu Rusia.
La scurt timp după ce Ministerul rus al Apărării a anunţat că o parte dintre militarii ruşi din districtele de la frontiera cu Ucraina revin la bazele lor după ce au încheiat diferite exerciţii, şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a precizat că Ucraina şi Occidentul au reuşit să împiedice o ''escaladare'' din partea Rusiei.
Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT) a finalizat operaţiunile necesare declarării capacităţii operaţionale iniţiale (IOC) a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România, în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenţei pe Flancul estic - enhanced Vigilance Activities (eVA).
În toamna anului trecut, după o serie de vizite oficiale efectuate la Washington, oficialii de la Kiev au discutat cu omologii lor americani despre diferite opțiuni pentru achiziționarea sau obținerea tehnologiilor militare care ar trebui să ajute Ucraina să-şi consolideze sistemul național de apărare aeriană și antirachetă, inclusiv posibilitatea de a trimite o baterie a sistemului israelian de apărare aeriană Iron Dome, achiziţionat de SUA şi operată în prezent de U.S. Army. Cu toate acestea, Israelul s-a opus demersurilor SUA de a transfera mai multe baterii ale sistemului de apărare Iron Dome în Ucraina din cauza temerilor că ar putea deteriora relațiile sale cu Rusia, mai ales acum când Moscova are o puternică influenţă asupra Sirieia informat marți site-ul de știri Ynet.
Într-un comunicat publicat duminică seara, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a susţinut că Rusia a ignorat o solicitare a Kievului cu privire la Documentul de la Viena, un text al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de ţări membre ale organizaţiei.
Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe (MAE) a spus că declaraţiile ambasadorului Ucrainei în Regatul Unit, Vadim Pristaiko, despre presupusa disponibilitate a Ucrainei de a lua în considerare renunțarea la calitatea de membru NATO pentru a preveni un eventual conflict cu Rusia au fost scoase din context.
Avertismentele SUA privind un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei sunt tot mai multe în ultimele zile, dar oficialii de la Kiev sunt cu totul de altă părere. Azi, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a precizat că avertismentele venite din partea Statelor Unite ''provoacă panică şi nu îi ajută'' pe ucraineni.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a avut discutat telefonic cu preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark A. Milley, tema principală abordată fiind legată de situaţia de securitate din zona Mării Negre, precizează MApN într-un comunicat de presă.
Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden va purta discuții telefonice în format de conferință cu liderii translatlantici, tema fiind criza generată de Federația Rusă în Europa de Est.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, au semnat vineri, în marja şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, desfăşurată la Chişinău, un Protocol privind colaborarea în domeniul învăţământului militar.
România este hotărâtă să îşi menţină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităţilor militare şi va acorda in continuare o atenţie sporită creşterii capacităţii operaţionale a tuturor structurilor militare, a precizat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la o conferinţă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au făcut declaraţii în faţa militarilor români și americani prezenţi la la Bază Militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Această conferinţă de presă a venit în contextul în care Pentagonul a anunţat că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România. Primul convoi cu tehnică militară al detaşamentului SUA a ajuns la baza de la Mihail Kogălniceanu.
Miniştrii de externe ai Statelor Unite, Australiei, Japoniei şi Indiei au început vineri discuţiile privind aprofundarea alianţei lor numite Quad, care urmăreşte să contracareze extinderea influenţei chineze în regiunea Asia-Pacific, notează Agerpres, care citează AFP.