Unul dintre rapoarte recente, declasificat de președintele Klaus Iohannis, spune că Georgescu a fost impulsionat de o campanie coordonată de un actor de statal pe platforma TikTok, deținută de chinezi. Campania a fost formată inițial în jurul a 25.000 de conturi care au devenit foarte active în perioada premergătoare alegerilor.
Considerat inițial un candidat marginal, ultranaționalistul conservator Georgescu și-a datorat succesul unei prezențe puternice în social media, care l-a ajutat să capitalizeze voturile anti-sistem.
În timp ce candidatul a susținut că nu a cheltuit niciun ban din bugetul de campanie, serviciile de informații au identificat un cont TikTok care a plătit 381.000 de dolari utilizatorilor care îl promovau pe Georgescu. Serviciile de informaţii au raportat, de asemenea, 85 000 de atacuri cibernetice menite să acceseze și să manipuleze datele electorale, cu metode avansate care indică „actori sponsorizați de un actor statal”.
Actual incident de securitate petrecut in Romania vine să întărească ideea ca Rusia a devenit un actor statal puternic în domeniul războiului informațional, folosind platformele social media pentru a manipula opinia publică, a semăna discordie și a submina instituțiile democratice.
Prin răspândirea de informații eronate și promovarea punctelor de vedere extremiste, agenții ruși urmăresc polarizarea societăților și subminarea coeziunii sociale.
Rusia a fost implicată în numeroase atacuri cibernetice care au vizat infrastructuri critice, agenții guvernamentale și campanii politice. Aceste atacuri pot perturba serviciile esențiale, fura informații sensibile și compromite integritatea alegerilor.
În urma acestui atac informaţional de amploare pe care Rusia l-a orchestrat la adresa României, în spaţiul euro-atlantic se încerca deja sporirea nivelului de securitate şi contracararea unor posibile acţiuni de război informaţional desfăşurate de Moscova.
Na agendzie rozmów z moimi odpowiednikami z @NATO https://t.co/QJ6w5EfQmS. Ukraina, Bliski Wschód i rosyjskie działania hybrydowe.
— Radosław Sikorski ???????????????? (@sikorskiradek) December 4, 2024
Następny przystanek - Malta i @OSCE pic.twitter.com/0ZjJZkYeLE
Polonia se așteaptă ca NATO să abordeze războiul informațional al Rusiei împotriva Georgiei, Moldovei și României, a declarat miercuri ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, după o reuniune a miniștrilor de externe ai alianței. Oficialul polonez a subliniat importanța unor astfel de eforturi înainte de alegerile prezidențiale din Polonia.
„Există aproape un consens că Ucraina ar trebui sprijinită cel puțin încă un an pentru a-l convinge pe președintele rus că orice eventuală pace trebuie să fie stabilită în condiții corecte”, a declarat Sikorski presei la sediul NATO din Bruxelles.
Oficialul polonez a adăugat că situația nu este încă stabilă pentru ca Rusia să fie de acord cu o pace echitabilă. Sikorski a subliniat așteptările Poloniei pentru summitul NATO programat pentru iunie 2025 la Haga.
„Polonia contează pe completarea planurilor operaționale cu capacități reale și pe actualizarea și consolidarea apărării antirachetă și aeriene”, a spus el.
De asemenea, el a subliniat necesitatea de a aborda amenințările hibride, inclusiv actele de sabotaj care au loc în țările NATO și războiul informațional al Rusiei împotriva unor țări precum Georgia, Moldova și România.
„Acest lucru este deosebit de important în contextul alegerilor noastre prezidențiale”, a adăugat Sikorski.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia și China încearcă să destabilizeze membrii alianței prin sabotaj, atacuri cibernetice și utilizarea energiei ca armă.
„Vom discuta despre cum să ne apărăm mai eficient împotriva acestor atacuri, inclusiv prin consolidarea cooperării în domeniul informațiilor”, a declarat Rutte reporterilor înainte de reuniunea miniștrilor.
Acesta a subliniat că țările NATO trebuie să își protejeze infrastructura critică și să sprijine Ucraina în acest sens. Subiectul asistenței pentru Ucraina a fost discutat în timpul unui dineu marți cu șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, și ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha.
„Am convenit că o prioritate absolută este să furnizăm Ucrainei surse de energie, mai ales că Rusia dorește să exploateze iarnă care vine prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene”, a declarat Rutte.
Ministrul britanic de externe David Lammy a remarcat implicarea Rusiei în diverse conflicte globale, declarând: „Vedem o țară care are o implicare serioasă în asta: Rusia”.
El a îndemnat membrii NATO să ia în serios cheltuielile pentru apărare, subliniind că Regatul Unit alocă deja peste 2,5 % din PIB pentru apărare.
„Trăim în vremuri periculoase”, a adăugat Lammy.
Jan Lipavsky, ministrul ceh de externe, a declarat că Europa s-a confruntat cu „500 de incidente suspecte” în acest an, dintre care cel puțin 100 pot fi atribuite Rusiei, inclusiv atacuri hibride, spionaj și operațiuni de influență. „Trebuie să trimitem un semnal puternic Moscovei că nu vom tolera acest lucru”, a declarat ministrul ceh de externe.
Escaladarea acțiunilor ostile ale Rusiei, inclusiv actele de sabotaj, atacurile cibernetice și șantajul energetic împotriva țărilor NATO, s-au numărat printre subiectele-cheie discutate de miniștrii de externe ai NATO în timpul reuniunii lor de două zile de la Bruxelles.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.
Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.
Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.
Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.
Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.
Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.
În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.
Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare.
Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Presa ucraineană a relatat, pe 12.12.2024, citând surse anonime și informații de pe rețelele de socializare și din mass-media rusă, că, în timpul unei operațiuni speciale desfășurate în apropiere de Moscova, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării l-a eliminat pe Mihail Shațski, proiectant de rachete și drone rusești folosite în Ucraina.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Cel de-al treilea sistem PATRIOT al României a fost operaționalizat în luna decembrie 2024.
România a semnat recent contractul pentru achiziția primelor 32 de avioane de luptă de generația 5-a de tip F-35 Lightning II, în ceea ce e cel mai mare contract de înzestrare din istoria țării noastre.
Elicopterul Black Hawk cu echipaj opțional va ajuta Corpul de Infanterie Marină al SUA să evalueze capabilitățile de zbor autonom pentru a alimenta trupele în zone de luptă disputate.
În dimineața de 11 decembrie, o serie de explozii au izbucnit în Taganrog, iar primele rapoarte notau despre avarii la un important complex industrial - Complexul științific și tehnic de aviație Taganrog, TANTK.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a criticat joi folosirea de către Ucraina a rachetelor americane ATACMS pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, declaraţie ce semnalează o posibilă schimbare a politicii SUA faţă de Kiev după ce el îşi va prelua mandatul, relatează Agerpres și Reuters.
Un fost ofiţer în serviciile de informații ucrainene consideră că "amputarea" unei bucăţi din teritoriul Ucrainei reprezintă una dintre soluţiile care ar garanta existenţa pe viitor a acestei ţări.
Odată cu declasificarea rapoartelor instituțiilor de stat cu atribuții privind securitatea națională, referitoare la modul în care a decurs campania electorală de la sfârșitul anului, multe priviri critice s-au îndreptat spre militari, și în special spre militarii în rezervă și în retragere, știut fiind că aceștia au prin educație o atitudine naționalistă și s-au aflat într-un conflict de lungă durată cu guvernele țării pentru acordarea unor drepturi legale esențiale.
Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025.
OMV își reziliază contractul de furnizare pe termen lung de gaze naturale cu Gazprom. Compania de stat rusă Gazprom a oprit din 16 noiembrie a.c., livrările către Austria.
Ministrul de interne Cătălin Predoiu a transmis un mesaj omologilor săi, în urma votului din Consiliul JAI pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen.
Ucraina insistă că invitația la NATO trebuie făcută pentru întreg teritoriul Ucrainei.
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, nu a trimis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie pentru a participa la ceremonia de învestire care va avea loc pe 20 ianuarie, a informat joi agenţiile Agerpres și EFE.
În zilele următoare, armata rusă ar putea lansa o altă rachetă balistică Oreșnik cu rază medie de acțiune în Ucraina, relatează Reuters, citând oficiali americani.
Condițiile Poloniei pentru transferul avioanelor de luptă MiG-29 către Ucraina nu au fost încă îndeplinite, iar aliații NATO nu au furnizat Varșoviei tot ceea ce a solicitat. Acest lucru a fost confirmat de către ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, într-un interviu acordat Reuters.
Rezolvarea „problemei Ucraina-Rusia” va fi o prioritate pentru președintele ales al SUA, Donald Trump, atunci când își va prelua mandatul în ianuarie 2025. Potrivit acestuia, războiul din Ucraina este o situație mai complicată decât conflictul din Orientul Mijlociu. Donald Trump a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat Paris Match, înregistrat la 7 decembrie în timpul vizitei viitorului președinte american la Paris și publicat la 11 decembrie.
În baza unei hotărâri de guvern adoptată pe 11.12.2024, soldele militarilor profesioniști din armata Republicii Cehe vor crește de la 01 ianuarie, în mod uniform, cu 1.500 de coroane. De asemenea, cu aceeași sumă vor fi crescute și salariile pompierilor și polițiștilor.
Rusia a declarat miercuri că Ucraina a lovit un aerodrom militar situat în apropiere de Marea Azov cu șase rachete balistice ATACMS de fabricație americană, o acțiune care ar putea determina Moscova să lanseze asupra Ucrainei o altă rachetă hipersonică experimentală cu rază intermediară de acțiune. Ministerul rus al Apărării a declarat că două dintre rachetele lansate de Ucraina au fost doborâte de un sistem de apărare antirachetă Pantsir, iar restul au fost distruse de sistemul de război electronic.
Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde unei vânzări militare externe (FMS) către Ucraina, cuprinzând servicii de mentenanță pentru avioanele F-16 și echipamente conexe, cu o valoare estimată de 266,4 milioane de dolari. Emiterea unui astfel de permis de către Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA (DSCA) este o condiție prealabilă și include o listă de achiziții.
După ce a accesat o varietate de surse deschise, social media și documente scurse, precum și monumente funerare și morminte, BBC a identificat 543 de militari ruși și mercenari ai Wagner Group uciși în Siria între 2015 și 2024. Lista a inclus membri ai unor unităţi de elită ale forțelor speciale ale armatei ruse, ai unităților straturilor de informații ale FSB și GRU și piloți militari. La apogeul operațiunilor militare ruse, Kremlinul a susținut că 63 000 de militari au fost desfășurați în Siria.
Ucraina a efectuat cu succes teste ale noii sale rachete „Ruta”, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski. În timpul discursului rostit marți la ceremonia de decernare a Premiului Național Borys Paton 2024, acesta a menționat în treacăt noua armă, pe lângă faptul că a vorbit despre alte realizari recente.
Forțele ruse au avansat în șapte așezări din Donețk, dar și din regiunea rusă Kursk, raportează analiștii DeepState.
Ucraina privește cu „atenție și îngrijorare” tranziția de schimbare a puterii în state, unde se discută tot mai mult despre o soluție pentru stoparea războiului rus de agresiune, dar Kievul ia în calcul și posibilitatea ca noua administrație Trump să sisteze ajutorul militar.
Iranul acuză că evenimentele ce au dus la căderea lui Al Assad fac parte dintr-un plan comun al SUA și Israelului.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vizitat marți, 10 decembrie, împreună cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, Baza Militară 99 Deveselu, care găzduiește sistemul SUA de apărare antirachetă Aegis Ashore (Aegis Ashore Missile Defense System - AAMDS) din România.
China a anunțat că limitează exportul de componente critice pe care Ucraina le poate folosi la fabricarea dronelor implicate în războiul său împotriva invaziei Rusiei, după cum a informat Bloomberg.
Deși în Ucraina uneori sistemele Patriot au interceptat rachete hipersonice Kinjal, lansate de Rusia de pe avioane MiG-31, provocările sunt mult mai mari în ceea ce privește noua rachetă balistică despre care rușii susțin că are capacități hipersonice Oreșnik, utilizată în premieră în noiembrie pentru a lovi Ucraina.
Ucraina a trimis aproximativ 20 de operatori de drone cu experiență și 150 de drone FPV în ultimele săptămâni pentru a sprijini rebelii sirieni de la Hayat Tahrir al-Sham (HTS) în ofensiva lor.
Varianta franceză este o misiune de menținere a păcii care ar garanta că Kremlinul nu va rupe un eventual acord încetare a focului și linia de demarcație stabilită printr-o viitoare înțelegere.
În noaptea de 10 spre 11 decembrie, facilitatea petrolieră din Briansk a Rosneft a fost lovită de dronele ucrainene.
