La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.

Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik  și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).

Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.

Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.

Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.

Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.

Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.

Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.

După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu. 

Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.

Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.

E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.

Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.

Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.

În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.

Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.

Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.

Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.

Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.

Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.

Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.

Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.

În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.

Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare. 

Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.

Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.

Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat în cadrul unei reuniuni a Ministerului Apărării că departamentul trebuie să fie pregătit pentru „orice evoluție, inclusiv un posibil conflict militar cu NATO în Europa în următorul deceniu”. „Acest lucru este evidențiat de deciziile luate la summitul NATO desfășurat în luna iulie a acestui an. De asemenea, este reflectat în documentele doctrinare ale SUA și ale altor țări NATO”, a spus Belousov.

Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.

Potrivit ziarului britanic The Financial Times, care citează date obținute de la platforma rusă de date de piață Import Genius, în perioada martie 2018 - septembrie 2019, Banca Centrală a Siriei a transferat cantități mari de dolari și euro în Rusia, pe calea aeriană.

În dimineața zilei de 15 decembrie, drone cu rază lungă de acțiune au atacat din nou ținte din Groznîi, capitala Republicii Cecene. O serie de materiale video au fost publicate pe internet. Mai exact, o înregistrare video arată o aeronavă Aeroprakt A-22 Foxbat transformată în dronă de atac care zboară deasupra clădirii OMON (în rusă „unitatea specială de poliție”).

Agențiile de informații ucrainene au distrus un tren rusesc care transporta 40 de cisterne de combustibil în partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporojie la 14 decembrie, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent. Sursa a declarat că scopul operațiunii a fost de a întrerupe o linie de aprovizionare utilizată de rusi pentru a transporta combustibil din Crimeea în regiunea Zaporojie.

Israelul a lovit noaptea trecuta un depozit de arme din Tartus, Siria. Israelul a vizat instalații, echipamente și depozite militare cu mai mult de 60 de atacuri aeriene de la căderea regimului Assad, iar ultimul său atac a provocat explozii violente.

În primele ore ale zilei de 14 decembrie, o operațiune de sabotaj ucraineană îndrăzneață ar fi lovit un element-cheie al forțelor aerospațiale ruse la baza aeriană Krimsk. Potrivit Direcției principale de informații a Ucrainei (GUR), misiunea a urmărit să provoace daune semnificative aviației militare ruse.

În ultimii ani s-au pus în mișcare forțe pe care doar un conflict global le mai poate sătura. Patrulaterul roșu Moscova-Beijing-Teheran și Phenian e hotărât să schimbe ordinea mondială pe cale militară. Liderii occidentali par să fi înțeles pericolul, însă sunt obligați să vină cu măsuri prudente, de teama amplificării reacțiilor de respingere din partea societății, care oricum se manifestă sub forma mișcărilor radicale, extremiste.

Avioanele Su-27 ucrainene vizează obiecte importante din punct de vedere strategic ale Federației Ruse, utilizând muniție americană, mai exact mortalele bombe cu planare GBU-39 SDB.

Deși România credea că este protejată de ingerințele Rusiei în politica internă, fiind țara cu cel mai puternice sentimente pro-SUA, pro-NATO, pro-UE și anti-rusesc din zona ei de lume, iar intențiile conducerii Rusiei privind România sunt imposibil de materializat și au greutate neglijabilă - realitatea ultimelor alegeri a demonstrat cu totul altceva.

Elementele și evoluțiile globale, care au cea mai mare greutate pentru zona în care este situată România – Europa de sud-est, în ordinea descrescătoare a greutății lor sunt următoarele: politica externă a SUA; politica internă și externă a Uniunii Europene; situația din țările vecine României, în special războiul din Ucraina; și intențiile conducerii Rusiei.

Trupele ruse desfășoară o ofensivă în direcția Pokrovsk practic fără oprire de aproximativ 10 luni.

Guvernul României a adoptat vineri două proiecte din domeniul apărării naționale, care privesc spaţiul aerian naţional şi cadrul pentru desfăşurarea de operaţiuni militare pe teritoriul naţional.

Imediat, propaganda rusă a început să rostogolească informații false.

În luna mai a acestui an președintele în funcție al SUA Joe Biden a anunțat oficial că Ucraina va primi avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, după mai multe luni în jurul acestor avioane de luptă s-a creat o întreagă telenovelă. Așa cum ne așteptam încă de atunci, F-16 nu a fost un game changer în Ucraina, dar e binevenit pentru ca forțele de apărare ucrainiene să facă față atacului brutal și neprovocat al ocupantului rus.

Dacă Rusia pierde Siria, ar putea viza Libia ca o nouă locație pentru baze militare.

Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.

Forțele luptătoare din Siria aflate sub conducere kurdă, aliate cu Statele Unite, au doborât luni, 9 decembrie, o dronă MQ-9 Reaper aparținând Air Force, după ce au identificat-o în mod eronat ca fiind o amenințare. Potrivit informațiilor de pe platformele de socializare, drona americană ar fi fost confundată cu un aparat Bayraktar turcesc vizat.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu insistă că ocuparea zonei tampon ONU este temporară, până când securitatea graniței cu Israel este garantată.

Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.

Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.

Probabil, în viitorul apropiat, forțele Phenianului vor primi ordin să participe la operațiuni de asalt în direcția Kursk.

Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.

Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, și echipa sa au purtat discuții cu Casa Albă și oficiali ucraineni, ca parte a unui efort comun de a găsi o modalitate de a pune capăt războiului declanșat de Rusia, relatează NBC News , citând surse bine informate.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.

BAE Systems , Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au ajuns la un acord pentru a forma o nouă companie în cadrul unui joint venture pentru  Global Combat Air Program (GCAP).

În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că, în timpul ultimului atac executat asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean, trupele ruse au întrebuințat 93 de rachete (inclusiv una de producție nord-coreeană), precum și aproximativ 200 de drone.

La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.