„Am fost invadați de niște oameni fără adăpost”, declară militarii ucraineni, surprinși de nivelul mizerabil al echipamentului „celei mai puternice armate din lume”, titrează publicația ucraineană Dumskaya din Odessa, pe 8 martie, într-un articol.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută la o vizită organizată de Europe Israel Press Association (EIPA), unde au avut loc mai multe întrevederi cu experți pe Orientul Mijlociu, politicieni și miniștri din Knesset (Parlamentul israelian), dar și vizite în teren în zone de conflict precum nordul țării, la granița cu Liban, unde activează gruparea teroristă Hezbollah, dar și în Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă Hamas. Desigur că, în pofida situației extrem de precare din Orient, atenția tuturor s-a îndreptat spre criza ucraineană, generată de atacul Federației Ruse în Ucraina.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un punct de cotitură care intră într-o nouă fază în relațiile internaționale, atât diplomatice, cât și militare. Există unghiuri multiple de tratare, inclusiv tactici militare, sancțiuni economice și alianțe diplomatice cu scopul de a limita războiul și de a pedepsi Moscova. Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestui război rămâne poziția chineză, având în vedere relația specială dintre Beijing și Moscova, și nivelul de beneficiu al Chinei de pe urma acestor evoluții, care reprezintă o provocare pentru Occident, în special pentru Statele Unite.
Klaus Iohannis a fost prezent duminică la baza militară de la Mihail Kogălnceanu, alături de premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării, Florence Parly. Agresiunea militară declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei afectează fundamental şi în mod dramatic securitatea europeană, iar comunitatea internaţională a răspuns "unitar şi rapid", a afirmat, duminică, preşedintele Klaus Iohannis.
În timp ce lumea s-a grăbit să condamne invazia Rusiei asupra vecinului său mai mic, Ucraina, susținută de America și țările occidentale, statele bogate ale Consiliului de Cooperare al Golfului, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au rămas în mare tăcere.
Obiectivele campaniei militare ruse împotriva Ucrainei nu au fost încă atinse, și anume controlul capitalei Kiev, răsturnarea actualului guvern și înlocuirea acestuia cu un guvern pro-rus. Incursiunea militară rusă este concentrată pe trei axe principale: de la nord spre Kiev, de la est către Harkov și dinspre sud, începând din Crimeea.
În ultimul deceniu, armata rusă a lăsat să se înțeleagă că a construit un adevărat arsenal de drone de recunoaștere. Aceasta a susținut că și-a dezvoltat inclusiv o doctrină de utilizare a dronelor în luptă și că forțele s-au perfecționat în folosirea acestora în Siria, Nagorno-Karabah și în estul Ucrainei.
Negocierile dintre Ucraina şi Rusia au început la frontiera polono-belarusă, iar obiectivul delegaţiei ucrainene este să se convină o încetare imediată a focului şi coridoare umanitare care să le permită civililor să părăsească localităţile de pe linia frontului, a anunţat un consilier prezidenţial ucrainean, precizeaza Reuters şi AFP.
Polonia şi România fac totul pentru o coexistenţă paşnică, punând de acord toate acţiunile diplomatice şi politice, a declarat prim-ministrul Mateusz Morawiecki, joi, la finalul şedinţei comune a guvernelor polonez şi român, lansând un nou apel la partenerii europeni pentru implementarea unui pachet curajos de sancţiuni care 'să atingă serios economia rusească', în contextul agresiunii asupra Ucrainei.
Premierul britanic Boris Johnson a acuzat miercuri Rusia că se face vinovată de "crimă de război" în Ucraina din cauza faptului că utilizează arme împotriva civililor. De asemenea, oficialul britanic a lansat un apel către ONU să ceară "retragerea" trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat miercuri, pe un ton ameninţător, că, dacă ar fi să aibă loc un al treilea război mondial, acesta ar implica arme nucleare şi ar fi distructiv, a relatat agenţia de presă rusă RIA, citată de Reuters.
Publicația americană Defense News a publicat un articol în care se menţionează nevoile urgente ale armatei ucrainene pe câmpul de luptă şi cum pot ajuta statele occidentale rezistenta militară ucraineana în fata agresiunii militare ruse. După cum subliniază publicaţia, acum este crucial că Statele Unite și alte țări NATO să acționeze rapid.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, după ședința CSAT, ca în contextul situaţiei de securitate, atacarea Ucrainei de către Rusia, se impun de urgenţă luarea a două decizii strategice pentru România: creșterea de la 2% la 2.5% din PIB pentru cheltuielile alocate domeniului apărării și asigurarea independenței energetice naţionale prin dezvoltarea energiei regenerabile și a energiei nucleare.
Coreea de Sud va înăspri controalele exporturilor către Rusia prin interzicerea vânzărilor de articole strategice și se va alătura mișcărilor țărilor occidentale de a bloca unele bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT, a declarat Ministerul de Externe pe 28 februarie. În replică, Rusia a amenințat că va opri eforturile de a rezolva tensiunile din Peninsula Coreeană.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit luni României pentru ajutorul furnizat ţării sale, care se confruntă de câteva zile cu o invazie militară rusă de amploare.
Președintele american, Joe Biden, a dispus ca un contingent suplimentar de 7.000 de militari americani să fie desfășurat în Germania pentru a spori descurajarea Rusiei. În consecință, secretarul Apărării, Lloyd J. Austin a dat deja ordinul privind dislocarea trupelor care provin în cea mai mare parte din Brigada 1 Blindate a Diviziei 3 Infanterie din Georgia (Fort Stewart).
Premierul ungar Viktor Orban a declarat duminică că interesul Ungariei este să stea deoparte în ceea ce priveşte conflictul armat dintre Ucraina şi Rusia.
Federația Rusă a ocupat Insula Șerpilor după ce militarii ucraineni aflați pe insulă au refuzat să se predea și au fost uciși de trupele ruse. Insula a fost bombardată de pe mare, operațiunea fiind condusă de crucișătorul rus Moscova, nava amiral a Flotei Mării Negre a Federației Ruse.
Joi dimineața, inimaginabilul s-a produs: Rusia a prăbușit lumea la mijlocul secolului 20.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 25 februarie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Ministrul Apărării Naționale vine la interviurile DefenseRomania. În contextul crizei actuale generate de atacul fără precedent al Federației Ruse în Ucraina, ministrul Vasile Dîncu va discuta la DefenseRomania despre situația de securitate din regiune.
Marea Britanie a anunţat miercuri că va trimite Ucrainei mai multe arme pentru a se apăra în faţa Rusiei. De asemenea, guvernul britanic a cerut organismului audiovizual de reglementare să ia măsuri împotriva postului rus de ştiri Russia Today, precizează agenţiile de presă Reuters şi EFE.
S-a vorbit mult despre posibilitatea ca Rusia să regizeze un scenariu în Ucraina, care să îi servească drept pretext invadarea acesteia din urmă, iar structurile de forțe ucrainene, în special serviciile de securitate, au fost foarte atente la acest aspect, reacționând oportun la orice eveniment cu un astfel de potențial.
La începutul acestei sătpămâni Federația Rusă a recunoscut așa-zisele republici Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, continuând raptul teritorial împotriva țării pe care a mai agresat-o militar în 2014 când a ocupat și anexat ilegal Peninsula Crimeea.
Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental, precizează agenţia de presă EFE.
Guvernul Lituaniei a anunțat luni, 21 februarie, că ia în considerare creșterea cheltuielilor militare ale țării, ca urmare a tensiunilor tot mai mari din cadrul crizei ucrainene.
Într-o scrisoare adresată Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei, președintele Vladimir Putin le-a cerut oficial parlamentarilor să aprobe utilizarea forței militare ruse în afara țării, a precizat cu puţin timp în urmă postul de televiziune RT – portavocea propagandei de la Kremlin. Astfel, prin această scrisoare s-ar putea oficializa o desfășurare militară rusă în regiunile separatiste din estul Ucrainei, la o zi după ce Putin le-a recunoscut independența, precizează cotidianul german DW.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, marţi, că România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a precizat luni seară că ţara să se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, a relatat marţi agenţia sârbă de presă Tanjug.
După ce Rusia și Belarusul au anunțat ieri, că prelungesc exercițiul comun din cauza tensiunilor din Donbas, mai mulți lideri europeni din state aflate în apropierea granițelor Rusiei și-au exprimat îngrijorarea.
