Un val de drone ucrainene cu rază lungă de acțiune a lovit un important aerodrom militar din interiorul Rusiei, provocând ore întregi de explozii și incendii majore până joi dimineață. O sursă din cadrul Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) a declarat pentru Kyiv Post că agenți ai agenției naționale de informații a Ucrainei și operatori ai comandamentului ucrainean de forte pentru operații speciale au efectuat atacul, care a ajuns la peste 400 km (249 mile) în interiorul teritoriului rus.

Unele dintre cele mai recente atacuri ale Ucrainei asupra facilităţilor militare rusești se înscriu într-o etapă foarte interesantă și extrem de neașteptată de ''orbire strategică a inamicului''. În cursul unui atac cu drone cu rază lungă de acțiune, efectuat la 21 august, Ucraina a vizat un centru de informații radio din apropierea Moscovei. Șeful Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina, Kirilo Budanov, a declarat acest lucru, precizând că a fost efectuată chiar o falsă lovitură asupra aerodromului Ostafievo.

Proiectul transformării rachetei sol-aer SM-6 într-o rachetă lansată aerian (AIM-174B) a fost implementată cu succes. Marina SUA recunoaște oficial că o folosește.

În martie 2024, președintele american Joe Biden a aprobat un plan strategic nuclear secret, potrivit căruia, pentru prima dată în istorie, strategia de descurajare nucleară a SUA, axată anterior în principal pe capacitățile nucleare ale Rusiei, va fi revizuită pentru a lua în considerare extinderea accelerată a arsenalului nuclear al Chinei. Informația a fost publicată de The New York Times (NYT) la 20 august. Scopul noului document, denumit „Nuclear Employment Guidance”, este, de asemenea, de a pregăti Statele Unite pentru posibile provocări nucleare generate în mod coordonat de China, Rusia și Coreea de Nord.

Strategii militari ucraineni au urmărit să exploateze la maximum impactul surprinderii realizate pe 6 august prin ofensiva din regiunea rusă Kursk și au planificat un val fără precedent de lovituri aeriene desfășurate asupra mai multor obiective militare de pe teritoriul Rusiei, în paralel cu extinderea teritoriului controlat în Kursk.

Folosind drept exemplu aerodromurile rusești Millerovo, Buturlinovka și Morozovsk, recent vizate de atacurile Forţelor Armate Ucrainene, publicaţia Defense Express a calculat de câte ATACMS ar avea nevoie ucrainenii pentru a distruge complet infrastructura și aeronavele forţelor aeriene ruse. 

O serie de state membre NATO aliate Ucrainei nu își respectă promisiunile de a accelera livrarea de sisteme de apărare aeriană și alte echipamente militare pentru că acesta să se poată proteja împotriva ofensivei militare a Rusiei. Bloomberg a relatat acest lucru într-un articol publicat pe 20 august, citând persoane familiarizate cu subiectul.

Forțele Armate Ucrainene au lovit poziția unui sistem rusesc de apărare antiaeriană S-300 aflat lângă oraşul Novoshakhtinsk, în regiunea Rostov din Rusia, în cursul nopții de 21 august, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Forțele Armate Ucrainene reușesc să țină pasul cu rușii care construiesc poduri de pontoane peste râul Seym, în regiunea Kursk, și să le distrugă. Mici și explozive, dronele FPV se dovedesc eficiente în distrugerea punctelor de trecere ale Armatei ruse peste râul Seym, un râu care curge prin districtul Glushkovsky din regiunea Kursk din Rusia. O înregistrare video a unui astfel de atac a fost publicată ieri de activistul ucrainean Serhii Sternenko, după cum a precizat acesta, acest atac a fost efectuat de unitatea militară Requiem Group a Forțelor ucrainene pentru Operații Speciale.

Administrația lui Joe Biden a început să se pregătească pentru ceea ce până de curând părea de neconceput: întărirea forțelor nucleare americane după decenii de reduceri ale arsenalelor.

Forțele Armate ale Ucrainei au adăugat pe lista trofeelor capturate în războiul cu Rusia un nou tanc T-90M „Proryv”, pe care l-au capturat chiar pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk. Informația circulă intens în media ucraineană și este susținută de o fotografie și de un videoclip, care, având în vedere un indicator stradal surprins în imagini, par să fie făcute în apropierea satului rus Obuhovka, raionul Korenevo din Kursk.

Forțele Armate Ucrainene au distrus un al treilea pod din regiunea Kursk, potrivit informaţiilor publicate de militarii ucrainenii și mai mulţi utilizatori de social media. Podurile atacate de Ucraina sunt singurele căi de aprovizionare și retragere, iar acum trupele ruse riscă să fie încercuite între râu și granița ucraineană, relatează The New York Times, citând analiști ucraineni.

Centrul de Comandă și Control Aerian Deslocabil [DACCC] al NATO a relocat recent Radarul de Apărare Aeriană [DADR] LANZA LTR-25 și personalul tehnic de sprijin de la Poggio Renatico, Italia, la Cataloi, România.

Planul Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei a fost de a ajunge la Gurile Dunării și a ocupa Odesa, încercare nereușită de desant maritim în 24 februarie 2022, momentul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Parte a planului ocupantul a reușit să cucerească Insula Șerpilor, de unde s-a retras însă neputând să susțină ocupația după ce a eșuat să rupă întreg litoralul Ucrainei.

Lituania a început construcția unei baze pentru trupele germane la 20 de kilometri de granița cu Belarus. Baza va găzdui până la 4 000 de soldați germani pregătiți de luptă. Aceasta este prima desfășurare externă permanentă de trupe germane de la al Doilea Război Mondial. Cu o zi înainte, Letonia și Estonia au anunțat, de asemenea, că își consolidează frontierele cu Rusia.

Cele mai recente evoluții ale operației Kursk încep să ne dea primele indicii solide atât despre scopul acțiunilor militare ucrainene pe teritoriului Rusiei cât și despre amploarea luptelor și desfășurărilor care vor urma.

Profesorul Radu Carp, expert în spațiul ex-sovietic, a prezentat câteva aspecte mai putin știute despre Operațiunea Kursk a ucrainenilor în Rusia.

Spre granița cu Rusia se îndreaptă utilaje grele și camioane încărcate cu bușteni folosiți la consolidarea buncărelor și tranșeelor. În direcția opusă, camionete cu prizonieri ruși circulă cu bandă adezivă pe ochi. Iată cum scrie The Wall Street Journal într-un articol exclusiv despre ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia.

Ucraina a declarat marți că nu va păstra teritoriul rusesc capturat în incursiunea sa transfrontalieră surpriză și s-a oferit să oprească raidurile dacă Moscova acceptă o "pace justă". Forțele Armate Ucrainene au pătruns marțea trecută în regiunea rusă Kursk, cucerind peste două duzini de așezări în cel mai mare atac al unei armate străine pe teritoriul Rusiei de la al Doilea Război Mondial.

În Orientul Mijlociu, există încă timp pentru diplomație și o posibilitate de a preveni un război regional la scară largă, afirmă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, în timpul unui briefing. Potrivit lui Ryder, trupele americane sunt redistribuite în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA pentru o misiune de descurajare.

În timp ce tancurile și infanteria armatei ucrainene se revărsau peste granița rusă în regiunea Kursk pe 6 august, într-o turnură șocantă a războiului, soldații din Brigada 82 de Asalt Aeropurtată nu au întâmpinat inițial nicio rezistență, potrivit unui soldat din brigadă care a vorbit cu Financial Times.

Guvernul britanic nu a acordat Ucrainei permisiunea de a utiliza rachete britanice cu rază lungă de acțiune Storm Shadow în incursiunea Kievului în regiunea Kursk din Rusia, a raportat The Telegraph la 13 august, citând o sursă guvernamentală britanică nedivulgată. "Nu a existat nicio schimbare", ar fi declarat sursa pentru The Telegraph.

Boris Pistorius consideră că dezbaterea despre staționarea armelor americane este importantă pentru societatea germană. Într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), șeful Bundeswehrului a precizat că dezbaterea este necesară „pentru ca noi, ca societate, să putem, după cântărirea tuturor argumentelor, să ajungem într-o poziție cu care să trăim cu toții”.

Într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), șeful Bundeswehrului a precizat că dezbaterea este necesară „pentru ca noi, ca societate, să putem, după cântărirea tuturor argumentelor, să ajungem într-o poziție cu care să trăim cu toții”.

Forțele ucrainene sapă tranșee în regiunea Kursk, ceea ce poate indica faptul că vor rămâne acolo pentru mult timp, scrie Forbes despre operația militară din regiunea Kursk. Autorul articolului subliniază că fiecare zi în care Rusia nu contraatacă le oferă "ucrainenilor ocazia de a săpa și mai adânc".

Liderul rus Vladimir Putin încearcă să se arate competent în gestionarea situației din regiunea rusă Kursk și să transfere responsabilitatea pentru invazia forțelor armate ucrainene către alți oficiali guvernamentali și militari ruși.

Forțele ucrainene au avansat 70 km pătrați (43 mile pătrate) în regiunea Kursk din Rusia într-o singură zi, potrivit calculelor agenției ruse de presă Agenstvo, care a raportat duminică seara, 11 august, că zonă de luptă actuală este de 720 km pătrați (447 mile pătrate). De asemenea, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a mai raportat că, pe baza imaginilor, informaţiilor și a înregistrărilor video opţiune din Rusia și Ucraina, între sâmbătă, 10 august, și duminică, 11 august, forțele ucrainene au avansat spre vest și nord-vest în regiunea Kursk.

Prin atacarea regiunii Kursk, Ucraina a schimbat cursul războiului, a preluat inițiativa și a evidențiat incapacitatea Kremlinului de a apăra teritoriul țării, consideră experții citați de presa internațională. CNN adaugă că Ucraina l-a făcut de rușine pe președintele rus Putin, iar invazia în sine este "umilitoare pentru statul rus".

Mii de soldați ucraineni participă la o incursiune menită să destabilizeze Rusia arătându-i slăbiciunile, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean, în timp ce asaltul asupra regiunii ruse Kursk a intrat în cea de-a șasea zi. "Suntem în ofensivă. Scopul este de a slabi pozițiile inamicului, de a-i provoca pierderi maxime și de a destabiliza situația în Rusia, care nu este în măsură să își protejeze propria frontieră", a declarat oficialul sub rezerva anonimatului.