Dar, referitor la o țară neutră cu Rusia ca vecin, poate ar trebui să ne uităm mai atent la faptele istorice și mai puțin la teoriile conspirației, despre cât valorează neutralitatea când trăiești lângă Rusia.
Nu trebuie să ne întoarcem prea mult în timp și să ne plângem că istoria trebuie rescrisă. Ne uităm la trecutul nostru apropiat pe care l-am trăit cu toții. Anul 2010 este cel în care, națiunea ucraineană și l-a ales ca președinte pe Viktor Ianukovici și parlamentul de la Kiev a decis neutralitatea țării. Ucraina pleca atunci pe un drum în care se reapropia de Rusia, dar totodată voia sa rămână aproape și de Occident, cerând un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Ce a urmat, deja se cunoaște foarte bine, și este o demonstrație extrem de clară despre cum Rusia tratează o țară vecină neutră militar, pe care o consideră și națiune soră, atunci când aceasta încearcă să stabilească relații economice avansate cu Occidentul. I-a luat teritorii esențiale în 2014 și, ulterior, în 2022, a atacat-o total și nejustificat cu forțele armate și acest lucru l-a făcut în numele a ceea ce Rusia a numit îngrijorări de securitate. Cât de justificată a fost această temere a Rusiei se vede acum. Nimeni, nici măcar SUA nu se angajează direct împotriva Rusiei pentru a apăra Ucraina, deoarece armele ei nucleare descurajează orice. Deci îngrijorarea de securitate a Rusiei este o problemă falsă. Însă, Rusia a picat testul elementar, pe care i l-a oferit viața, în a se comporta civilizat cu o țară vecină.
Noi, românii,un fel de veri mai îndepărtați ai rușilor, dacă alegem neutralitatea militară, avem deja o mostră cu îmbrățișarea frățească, una mortală pe care o aplică ucrainenilor dacă au îndrăznit altceva. Oare cu noi va fi altfel?
Mai nou, în urmă cu câteva zile, aflăm de la purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale de la Kremlin că Rusia are prea puțini oameni raportat la tertoriul ei care este cel mai mare din lume. Atunci, se pune întrebarea dacă nu cumva ăsta este motivul real al atacării Ucrainei. Era nevoie de forță de muncă forțată? Cumva, asta ne așteaptă pe noi, românii, dacă devenim o națiune neutră militar?
Cam astea sunt datele esențiale din prezent despre buna vecinătate a Rusiei.
În același an 2010, în care Ucraina credea că pășește într-o perioadă mai bună, România și tot Occidentul atingeau apogeul unei crize economice majore, estimată ca pierderi cu mult peste cea din anii 1920. Prin solidaritate și încredere, Europa avea sa depășească nesperat de rapid si de bine momentul critic, în timp ce deasupra Ucrainei începeau să se adune nori negri.
Dar, să privim și în trecut. Cine a rupt Moldova în două, ori de câte ori a avut ocazia? Cine în prezent minează orice proces de reunificare dintre România și Basarabia? Toate aceste eforturi de dezbinare națională a românilor au primit mereu girul și direcția dorită de Rusia. Acolo, la Kremlin, am fost văzuți permanent și complet nejustificat ca o amenințare care nu trebuia sub nicio formă să crească. Acest lucru ne-a definit ultimii noștri 200 de ani de istorie, de când Rusia a ajuns la granițele noastre.
A încercat permanent să exploateze și cele mai mici slăbiciuni pe care le aveam pentru a ne menține într-o stare de subordonare față de ea. A demonstrat cumva Rusia ultimilor 10 ani că s-a schimbat față de acum 200 de ani? Puțin probabil. Manifestă aceeași agresivitate, același dispreț pentru siguranța altor națiuni, doar a ei contând, în timp ce ceilalți din jur sunt tolerați mai mult sau mai puțin. Aceeași replică standard vine de la Moscova: suntem o națiune puternică, noi contăm, noi avem arme nucleare.
Ce au făcut marii noștri voievozi din trecut când inamicul, oricare a fost el si oricât era de puternic, a ajuns la porți? S-au declarat cumva neutri, crezând că o să fie ocoliți? Niciodată. Și-au înfruntat soarta cu mult curaj și încredere că vor birui. Ei și toți înaintașii noștri și-au făcut treaba, indiferent de costuri, pentru ca noi să putem vorbi astăzi românește.
În prezent, după atâta chin și moarte prin care au trecut zecile de generații anterioare de români, nu mai suntem singuri. Pentru prima oară în istoria noastră suntem pe un teren solid și în partea de lume de care am năzuit întotdeauna să aparținem. Suntem alături de cele mai progresiste și libere națiuni ale lumii din prezent. Niciodată in istoria noastră nu s-a întâmplat așa ceva. Desigur, este greu să ținem pasul cu ele, dar cu mai multă grijă față de cum ne creștem copii și de cum îi protejăm pe cei care nu se pot ajuta singuri, putem face țara mai coezivă și mai puternică, capabilă să mențină ritmul de secol 21.
În plus, din punctul de vedere al apărării, oricât de puternic și numeros ar fi inamicul, cei mai buni soldați din lume sunt aici, în România, și chiar dacă inamicul, pentru o clipă, ne copleșește pe noi și pe ei, acum, în secolul 21, ajutorul este la ore distanță nu la luni de zile sau imposibil să ajungă, cum era în trecut.
În continuare, să răspundem la scenariul destul de probabil în care România va avea în următorii ani un parlament pro-NATO și pro-UE și un președinte care vrea țara neutră din punct de vedere militar și care, în plus, are și o mare admirație pentru Rusia. Aparent, președintele este blocat. Dar, acest președinte are o carismă care poate scoate mulți oameni în stradă, pe fondul anumitor probleme sociale. Guvernul poate fi demis sub presiunea străzii care poate cere și alegeri anticipate. De aici și până la confiscarea cvasi-legală a puterii prin intermediul partidelor proruse nu este decât un pas.
Pare un scenariu improbabil, de furtuna perfectă dar, deși foarte rare, furtunile perfecte au totuși loc, iar distrugerile pe care le lasă în urmă sunt uneori irecuperabile. Sunt posibile și alte diversiuni rusești despre care habar n-avem prin care puterea trece direct la Moscova. Nu am fost capabili să prevedem că Rusia va lua Crimeea. Noi ca români, dar și cam toți europenii, nu l-am crezut pe președintele SUA, Joe Biden, care a spus că Rusia va ataca Ucraina.
Toate institutele de sondare a opiniei publice și serviciile noastre de informații nu au reușit să-și dea seama cât de mare este pericolul la aceste alegeri. În consecință, cel mai rău scenariu care vă trece prin cap legat de soarta țării noastre are un grad mare de probabilitate, în momentul de față și în următorii câțiva ani. Am crezut că vom fi ocoliți dar, nu a fost așa. S-ar putea să fim chiar pe direcția loviturii principale a diversiunilor rusești.
Perioada, pe care Europa o traversează acum, seamănă cel mai mult cu anul 1938. Oamenii de atunci nu-și puteau imagina că va fi război, că Hitler va ataca pe cineva după ce a primit ceea ce a cerut. După 1938 a urmat războiul când suma tuturor micilor greșeli ale lumii libere s-a transformat într-o eroare catastrofală care a dus la zeci de milioane de morți.
Acum, la 86 de ani distanță, orice greșeală cât de mică a celor care trăiesc acum, poate fi fatală României și generațiilor viitoare, o parte copii acum, o parte nenăscuți. Este unul dintre acele rare momente din istorie când nu este loc nici de cea mai mică eroare. Rămâne de văzut dacă ne vom ridica la înălțimea provocării așa cum au făcut-o înaintașii noștri în ceasurile grele ale istoriei sau vom fi amintiți în treacăt de generațiile viitoare ca niște neutri.
Post Scripum: O vreme Finlanda și Suedia au fost țări neutre militar dar, vremurile s-au schimbat și și-au reconsiderat poziția, aderând la NATO. Amândouă sunt vecine cu Rusia. Oare, ar trebui să ne dea de gândit acest lucru?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În centrul conflictelor moderne se află o bătălie mai puțin vizibilă, dar la fel de crucială – cea pentru suportul tehnic și pregătirea unităților de front. Într-un context în care fiecare decizie și acțiune poate influența soarta militarilor, neglijarea aspectelor esențiale ale armatei nu este o opțiune.
Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
SUA continuă eforturile de a realiza pe orbitele joase ale Pământului rețele uriașe formate din mici sateliți care vor sprijini în timp real trupele americane oriunde s-ar afla ele.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Atacul ucrainean asupra punctului de comandă avut loc marți, iar brigada rusească era dislocată în regiunea Kursk.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
Ieri a fost adoptat bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) iar ministrul Angel Tîlvăr a declarat presei după ședință că și anul acesta sunt alocați 30% din buget înzestrării Armatei României.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 04.02.2025, două bombardiere strategice de tip Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și sustenabilitatea Republicii Moldova.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Industriile de apărare ucraineană și poloneză își intensifică procesele de cooperare sub îndrumarea guvernelor lor. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, în timpul vizitei delegației conduse de ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, au fost semnate două documente privind cooperarea dintre Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ, una dintre cele mai mari asociații ale companiilor de apărare din Polonia) și companiile de apărare ucrainene.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Un raport recent al Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului francez indică faptul că Turcia și-a exprimat interesul de a contribui la viitorul sistem aerian de luptă (SCAF/FCAS), un program de avioane de luptă de nouă generație condus de Franța, Germania și Spania. Această evoluție vine în contextul tensiunilor geopolitice dintre Turcia și Franța, deschizând eventual o portiță pentru reînnoirea relațiilor în cadrul unei eventuale cooperări în domeniul apărării.
Compania producătoare Lockheed Martin a predat primul avion de luptă multirol F-16 Block 70 al Forțelor Aeriene Bulgare în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 ianuarie la fabrica sa din Greenville, Carolina de Sud.
Marina SUA continuă testarea operațională a distrugătorului din clasa Zumwalt, evaluând capacitățile acestuia în misiunile ofensive de atac de suprafață și în războiul antiaerian. În anul fiscal 2024, Operational Test and Evaluation Force (OPTEVFOR) a efectuat patru exerciții de tragere reală a unor rachete pentru a evalua capacitatea navei de a contracara rachetele de croazieră anti-navă și aeronavele inamice.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Detalii despre noul contract Low-Rate Initial Production (LRIP) B-21 nu au fost făcute publice, însă Northrop Grumman a declarat că a purtat discuții preliminare cu Forțele Aeriene ale SUA cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție. La un an de la anunțarea primului contract Low-Rate Initial Production pentru bombardierul stealth B-21 Raider, Northrop Grumman a anunțat acum că a obținut recent un al doilea contract LRIP înainte de sfârșitul anului 2024. În plus, compania a purtat discuții preliminare cu U.S. Air Force cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
