Dar, referitor la o țară neutră cu Rusia ca vecin, poate ar trebui să ne uităm mai atent la faptele istorice și mai puțin la teoriile conspirației, despre cât valorează neutralitatea când trăiești lângă Rusia.
Nu trebuie să ne întoarcem prea mult în timp și să ne plângem că istoria trebuie rescrisă. Ne uităm la trecutul nostru apropiat pe care l-am trăit cu toții. Anul 2010 este cel în care, națiunea ucraineană și l-a ales ca președinte pe Viktor Ianukovici și parlamentul de la Kiev a decis neutralitatea țării. Ucraina pleca atunci pe un drum în care se reapropia de Rusia, dar totodată voia sa rămână aproape și de Occident, cerând un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Ce a urmat, deja se cunoaște foarte bine, și este o demonstrație extrem de clară despre cum Rusia tratează o țară vecină neutră militar, pe care o consideră și națiune soră, atunci când aceasta încearcă să stabilească relații economice avansate cu Occidentul. I-a luat teritorii esențiale în 2014 și, ulterior, în 2022, a atacat-o total și nejustificat cu forțele armate și acest lucru l-a făcut în numele a ceea ce Rusia a numit îngrijorări de securitate. Cât de justificată a fost această temere a Rusiei se vede acum. Nimeni, nici măcar SUA nu se angajează direct împotriva Rusiei pentru a apăra Ucraina, deoarece armele ei nucleare descurajează orice. Deci îngrijorarea de securitate a Rusiei este o problemă falsă. Însă, Rusia a picat testul elementar, pe care i l-a oferit viața, în a se comporta civilizat cu o țară vecină.
Noi, românii,un fel de veri mai îndepărtați ai rușilor, dacă alegem neutralitatea militară, avem deja o mostră cu îmbrățișarea frățească, una mortală pe care o aplică ucrainenilor dacă au îndrăznit altceva. Oare cu noi va fi altfel?
Mai nou, în urmă cu câteva zile, aflăm de la purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale de la Kremlin că Rusia are prea puțini oameni raportat la tertoriul ei care este cel mai mare din lume. Atunci, se pune întrebarea dacă nu cumva ăsta este motivul real al atacării Ucrainei. Era nevoie de forță de muncă forțată? Cumva, asta ne așteaptă pe noi, românii, dacă devenim o națiune neutră militar?
Cam astea sunt datele esențiale din prezent despre buna vecinătate a Rusiei.
În același an 2010, în care Ucraina credea că pășește într-o perioadă mai bună, România și tot Occidentul atingeau apogeul unei crize economice majore, estimată ca pierderi cu mult peste cea din anii 1920. Prin solidaritate și încredere, Europa avea sa depășească nesperat de rapid si de bine momentul critic, în timp ce deasupra Ucrainei începeau să se adune nori negri.
Dar, să privim și în trecut. Cine a rupt Moldova în două, ori de câte ori a avut ocazia? Cine în prezent minează orice proces de reunificare dintre România și Basarabia? Toate aceste eforturi de dezbinare națională a românilor au primit mereu girul și direcția dorită de Rusia. Acolo, la Kremlin, am fost văzuți permanent și complet nejustificat ca o amenințare care nu trebuia sub nicio formă să crească. Acest lucru ne-a definit ultimii noștri 200 de ani de istorie, de când Rusia a ajuns la granițele noastre.
A încercat permanent să exploateze și cele mai mici slăbiciuni pe care le aveam pentru a ne menține într-o stare de subordonare față de ea. A demonstrat cumva Rusia ultimilor 10 ani că s-a schimbat față de acum 200 de ani? Puțin probabil. Manifestă aceeași agresivitate, același dispreț pentru siguranța altor națiuni, doar a ei contând, în timp ce ceilalți din jur sunt tolerați mai mult sau mai puțin. Aceeași replică standard vine de la Moscova: suntem o națiune puternică, noi contăm, noi avem arme nucleare.
Ce au făcut marii noștri voievozi din trecut când inamicul, oricare a fost el si oricât era de puternic, a ajuns la porți? S-au declarat cumva neutri, crezând că o să fie ocoliți? Niciodată. Și-au înfruntat soarta cu mult curaj și încredere că vor birui. Ei și toți înaintașii noștri și-au făcut treaba, indiferent de costuri, pentru ca noi să putem vorbi astăzi românește.
În prezent, după atâta chin și moarte prin care au trecut zecile de generații anterioare de români, nu mai suntem singuri. Pentru prima oară în istoria noastră suntem pe un teren solid și în partea de lume de care am năzuit întotdeauna să aparținem. Suntem alături de cele mai progresiste și libere națiuni ale lumii din prezent. Niciodată in istoria noastră nu s-a întâmplat așa ceva. Desigur, este greu să ținem pasul cu ele, dar cu mai multă grijă față de cum ne creștem copii și de cum îi protejăm pe cei care nu se pot ajuta singuri, putem face țara mai coezivă și mai puternică, capabilă să mențină ritmul de secol 21.
În plus, din punctul de vedere al apărării, oricât de puternic și numeros ar fi inamicul, cei mai buni soldați din lume sunt aici, în România, și chiar dacă inamicul, pentru o clipă, ne copleșește pe noi și pe ei, acum, în secolul 21, ajutorul este la ore distanță nu la luni de zile sau imposibil să ajungă, cum era în trecut.
În continuare, să răspundem la scenariul destul de probabil în care România va avea în următorii ani un parlament pro-NATO și pro-UE și un președinte care vrea țara neutră din punct de vedere militar și care, în plus, are și o mare admirație pentru Rusia. Aparent, președintele este blocat. Dar, acest președinte are o carismă care poate scoate mulți oameni în stradă, pe fondul anumitor probleme sociale. Guvernul poate fi demis sub presiunea străzii care poate cere și alegeri anticipate. De aici și până la confiscarea cvasi-legală a puterii prin intermediul partidelor proruse nu este decât un pas.
Pare un scenariu improbabil, de furtuna perfectă dar, deși foarte rare, furtunile perfecte au totuși loc, iar distrugerile pe care le lasă în urmă sunt uneori irecuperabile. Sunt posibile și alte diversiuni rusești despre care habar n-avem prin care puterea trece direct la Moscova. Nu am fost capabili să prevedem că Rusia va lua Crimeea. Noi ca români, dar și cam toți europenii, nu l-am crezut pe președintele SUA, Joe Biden, care a spus că Rusia va ataca Ucraina.
Toate institutele de sondare a opiniei publice și serviciile noastre de informații nu au reușit să-și dea seama cât de mare este pericolul la aceste alegeri. În consecință, cel mai rău scenariu care vă trece prin cap legat de soarta țării noastre are un grad mare de probabilitate, în momentul de față și în următorii câțiva ani. Am crezut că vom fi ocoliți dar, nu a fost așa. S-ar putea să fim chiar pe direcția loviturii principale a diversiunilor rusești.
Perioada, pe care Europa o traversează acum, seamănă cel mai mult cu anul 1938. Oamenii de atunci nu-și puteau imagina că va fi război, că Hitler va ataca pe cineva după ce a primit ceea ce a cerut. După 1938 a urmat războiul când suma tuturor micilor greșeli ale lumii libere s-a transformat într-o eroare catastrofală care a dus la zeci de milioane de morți.
Acum, la 86 de ani distanță, orice greșeală cât de mică a celor care trăiesc acum, poate fi fatală României și generațiilor viitoare, o parte copii acum, o parte nenăscuți. Este unul dintre acele rare momente din istorie când nu este loc nici de cea mai mică eroare. Rămâne de văzut dacă ne vom ridica la înălțimea provocării așa cum au făcut-o înaintașii noștri în ceasurile grele ale istoriei sau vom fi amintiți în treacăt de generațiile viitoare ca niște neutri.
Post Scripum: O vreme Finlanda și Suedia au fost țări neutre militar dar, vremurile s-au schimbat și și-au reconsiderat poziția, aderând la NATO. Amândouă sunt vecine cu Rusia. Oare, ar trebui să ne dea de gândit acest lucru?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 noiembrie 2024, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Rusia încearcă să dicteze termenii posibilelor discuții de pace privind Ucraina care ar putea avea loc după venirea la putere în Statele Unite a președintelui ales Donald Trump și semnalează că nu este dispusă să facă nicio concesie noii administrații. Această evaluare a fost publicată în ultimul său raport, la 13 noiembrie, de către Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
La 8 noiembrie 2024, Estonia a sărbătorit oficial redeschiderea bazei aeriene Amari după finalizarea unor lucrări ample de modernizare. Acest proiect, care a implicat îmbunătățiri semnificative ale pistelor și căilor de rulare ale bazei, consolidează sprijinul Estoniei pentru misiunea de poliție aeriană a NATO și sporește capacitatea operațională a Alianței pe flancul său estic.
Dacă Statele Unite abandonează Ucraina, aceasta va fi o umilință și mai mare pentru America decât retragerea din Afganistan, consideră fostul ministru britanic de externe William Hague. Într-un podcast realizat în colaborare cu cotidianul britanic The Telegraph, Hague a declarat că, dacă viitoarea administrație a președintelui ales Donald Trump permite Ucrainei să se „prăbușească”, acest lucru va avea consecințe asupra credibilității Statelor Unite în lume și asupra capacității Americii de a preveni conflictele viitoare.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă RIA Novosti, expertul militar rus Alexei Leonkov a declarat, pe 13.11.2024, că sistemele de rachete operativ-tactice Iskander din Regiunea Kaliningrad sunt capabile să distrugă baza americană de apărare antirachetă din Polonia, în cazul unei confruntări directe.
Dacă Federația Rusă nu ar fi deținut arme nucleare, NATO ar fi desfășurat trupe pe teritoriul Ucrainei pentru a ajuta la respingerea agresiunii ruse. Ucraina are o importanță strategică pentru Alianță, a menţionat președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, la Summitul Apărării de la Praga, care a avut loc între 8 și 10 noiembrie.
După ce Congresul SUA a aprobat o finanțare suplimentară pentru Ucraina în luna aprilie a acestui an, Statele Unite au livrat Ucrainei 83% din muniția promisă din depozitele americane, 67% din capacitățile de apărare aeriană promise și 60% din puterea de foc promisă. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, în cadrul unui briefing de presă.
Fostul premier britanic Boris Johnson și-a exprimat îngrijorarea că o potențială reducere a sprijinului militar acordat Ucrainei de către Donald Trump , ar putea duce la implicarea directă a trupelor britanice în Ucraina. Cu toate acestea, abordarea viitoarei administrații de la Casa Albă ar putea fi mai nuanțată decât pare la prima vedere.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ridică multe semne de întrebare mai ales în Europa cu privire la dosare care „ard” în Estul bătrânului continent: Ucraina și agresiunea neprovocată a Rusiei din 24 februarie 2022. Pe lângă metafore privind soluționarea războiului în 24 de ore ce e clar e că Donald Trump va schimba abordarea Americii cu privire la războiul din Ucraina.
La 9 noiembrie 2024, Taiwanul a primit primul lot de sisteme de rachete tactice ATACMS fabricate în SUA, un impuls semnificativ pentru capacitățile de atac cu rază lungă de acțiune ale națiunii, în contextul escaladării tensiunilor regionale. Confirmată de Ministerul Apărării din Taiwan și raportată de Agenția Centrală de Știri din Taiwan, această livrare marchează un progres crucial în pregătirea Taiwanului în materie de apărare, în special în ceea ce privește contracararea posibilelor amenințări reprezentate de China.
Israelul și Germania avansează într-un parteneriat strategic prin implementarea planificată a sistemului de apărare antirachetă Arrow 3 în Germania, stabilită pentru 2025. Această colaborare în domeniul apărării, aprobată de Statele Unite și evaluată la 3,5 miliarde de dolari, a fost formalizată anul trecut ca răspuns la amenințarea rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune. În discuțiile recente, Ministerul Apărării din Israel și Ministerul Apărării din Germania, împreună cu principalii contractanți din domeniul apărării, au subliniat importanța strategică a acestui sistem pentru consolidarea apărării europene.
Potrivit ultimelor informațiilor disponibile, Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Cei mai mulți dintre ei nu au fost niciodată în străinătate - și chiar și o călătorie în Rusia îi poate ajuta să-și dea seama cât de săracă este Coreea de Nord, a informat Deutsche Welle (DW).
Guvernul sudanez a găsit în Rusia un refugiu pentru a obține arme și pentru a miza pe o soluție militară de monopolizare a puterii, în timp ce vechea ambiție a Moscovei de a înființa o bază navală la Marea Roșie a fost reînnoită.
Liderii Franței și Marii Britanii sunt așteptați să se întâlnească la Paris pe 11 noiembrie pentru a discuta despre o ultimă încercare de a convinge SUA să permită Ucrainei să lovească adânc în interiorul teritoriului Rusiei cu arme occidentale înainte ca Donald Trump să intre la Casa Albă în ianuarie, a relatat The Telegraph citând surse guvernamentale britanice.
Regatul Unit ia în considerare toate opțiunile posibile privind abordarea președintelui ales al SUA, Donald Trump, față de Ucraina, a declarat secretarul șef al Trezoreriei, Darren Jones. Oficialii Trezoreriei britanice „analizează și planifică mai multe scenarii diferite”, a declarat Darren Jones duminică pentru Sky News.
Think tank-ul românesc New Strategy Center (NSC) a publicat un studiu după alegerile din Moldova arătând faptul că Moldova a câștigat o bătălie, dar războiul hibrid rus pentru a-i stopa drumul european continuă. Studiul este intitulat „Maia Sandu, victorie importantă în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Rusia pierde, dar nu renunță”.
Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate - este concluzia pe care o știau deja liderii europeni, dar care va fi pusă în aplicare mult mai rapid.
Deși sintagma nu apare într-un document oficial francez, încadrarea Turciei alături de Rusia, China și Iran a fost făcută de generalul de vârf al armatei franceze.
Șefii de stat și de guvern din întreaga lume l-au felicitat pe Donald Trump după ce proiecțiile presei au arătat că acesta este pe cale să obțină o victorie decisivă în alegerile prezidențiale din SUA din 2024. Trump părea că o va învinge pe rivala sa democrată Kamala Harris, marcând o revenire politică istorică pentru fostul președinte republican după patru ani de absență din funcție.
Președintele Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Donald Trump pentru victoria sa așteptată în alegerile prezidențiale din SUA, exprimându-și speranța pentru „un puternic sprijin bipartizan pentru Ucraina din partea Statelor Unite”. „Felicitări lui Donald Trump pentru victoria sa impresionantă în alegeri!” a declarat Zelenski pe X.
Donald J. Trump a încheiat cea mai mare revenire politică din istoria modernă a Statelor Unite în primele ore ale zilei de miercuri, obținând suficiente voturi electorale pentru a o învinge pe vicepreședinta Kamala Harris și a reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat. La 6 noiembrie, Donald Trump și-a revendicat victoria în alegerile prezidențiale din Statele Unite, proiecțiile arătându-l tot mai aproape de cele 270 de voturi ale Colegiului Electoral necesare pentru a câștiga.
În contextul în care viitorul Ucrainei se află în joc înaintea alegerilor prezidențiale americane, președintele ucrainean a ridicat miza, invocând spectrul armelor nucleare pentru a-l determina pe cel care va ajunge în Biroul Oval să ofere Kievului mai multe arme convenționale și garanții de securitate solide.
Peste o sută de actuali și foști oficiali de rang înalt din țările occidentale s-au adresat liderilor țărilor europene într-o scrisoare deschisă, îndemnându-i să nu permită ca Ucraina să devină o victimă a unui acord cum a fost cel din 1938 de la Munchen.
Asistența acordată Ucrainei și cooperarea acesteai cu NATO au făcut obiectul unei discuții între Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și cancelarul german, Olaf Scholz, la Berlin, la 4 noiembrie. Deși Scholz a asigurat că Germania va continua să ofere asistență puternică Ucrainei, acesta nu a susținut ideea unor noi decizii privind aderarea Ucrainei la Alianță.
Donald Trump a devenit nu doar al 45-lea ci și al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii după ce a învins-o pe Kamala Harris.
E.S. Adrian Zuckerman vine la DC News TV, într-un interviu eveniment ce va fi difuzat de platformele noastre în ziua istorică a alegerilor americane unde republicanul Donald Trump o va înfrunta pe Kamala Harris.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, atacul asupra soțului fostei președinte a Camerei Nancy Pelosi și multiplele tentative de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump sunt exemple ale mediului tot mai polarizat și periculos din America. Acum, alegerile din 2024 ar putea genera o nouă revoltă, mai ales dacă Trump pierde. Discuțiile despre violență în rândul extremiștilor de dreapta au crescut deja și online și, spre deosebire de vicepreședintele Kamala Harris, Trump a refuzat să spună că ar ceda.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit, în data de 30 noiembrie, cu omologul din Republica Moldova, colonelul Vitalie Micov, care a preluat mandatul la mijlocul lunii octombrie.
Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate cu poporul georgian.
Avioane de luptă ale Siriei şi Rusiei - aliată a Damascului - au bombardat sâmbătă în zori diferite cartiere ale oraşului Alep, situat în nordul Siriei, după ce facţiuni de opoziţie înarmate, susţinute de Turcia, au preluat controlul asupra unei mari părţi a oraşului după patru zile de lupte, potrivit organizaţiei neguvernamentale Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), informează Agerpres și EFE.
Armata sud-coreeană a început să-și folosească tancurile T-80 și mașinile de luptă BMP-3, achiziționate de la Federația Rusă în anii 1990, ca ținte de testare pentru dronele sale kamikaze. Acestea au lovit tancurile și IFV-urile de la distanță.
Prezența militară a Franței în Africa continuă să scadă, forțele franceze primind o nouă lovitură atât în Senegal, cât și în Ciad, după ce președintele senegalez Bassirou Diomaye Faye a anunțat că Parisul va fi obligat să-și închidă bazele militare din Senegal întrucât prezența acestora intră în conflict cu suveranitatea țării sale.
Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, i-a promis ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, asistență continuă pentru țara sa în invazia împotriva Ucrainei.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat NATO să ofere garanţii de protecţie teritoriului ucrainean sub controlul său cu scopul de "a încheia faza fierbinte a războiului", transmite Agerpres și AFP.
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Racheta balistică Oreshnik utilizată de Rusia pentru a ataca Dnipro este cel mai probabil o variantă a rachetei balistice Rubizh, au concluzionat serviciile britanice de informații. Iar Forțele Armate Estoniene au declarat că Oreshnik a produs „mai mult zgomot decât efect”.
Armata siriană a raportat sâmbătă că zeci de militari din rândurile sale au fost ucişi în timpul unui atac al insurgenţilor în nord-vestul Siriei şi că rebelii au reuşit să pătrundă în mari porţiuni din oraşul Alep, forţând armata să se redesfăşoare, transmit Agerpres și Reuters.
La periferia orașului Simferopol, a fost înregistrată o explozie puternică a unui obiectiv necunoscut situat în apropierea aerodromului local. Imagini cu momentul exploziei au fost publicate pe reţele de socializare. În Dimineața zilei de 29 noiembrie, în jurul orei 9:00, canalele locale de Telegram au publicat imagini cu o explozie care seamănă din punct de vedere vizual cu detonarea combustibilului unei rachete, care poate fi observată în momentul în care sisteme de rachete antiaeriene sunt distruse.
Lituania și Rheinmetall au dat startul construcției unei fabrici moderne de producție pentru muniție de artilerie de 155 mm.
La începutul acestui an, adjunctul ministrului polonez al Apărării a dezvăluit că Ministerul intenționează să semneze peste 150 de contracte pentru achiziționarea de arme și echipamente militare.
Însă până la noi contracte, Polonia are de primit un arsenal imens: de la noi avioane de luptă, elicoptere de atac, drone, mai multe lansatoare de rachete, obuziere, vehicule blindate și cantități mari de tancuri. În total, MApN polonez derulează aproximativ 430 de contracte de achiziții.
Potrivit unui raport recent al revistei americane Newsweek, drona interceptoare HitchHiker, dezvoltată de companiile americane IronNet și Asterion Systems, este testată în prezent pe linia frontului ucrainean. Concepută pentru a contracara o gamă largă de vehicule aeriene fără pilot (UAV), această platformă de ultimă generație nu numai că îmbunătățește intelegerea situației de pe câmpul de luptă, dar oferă și un instrument eficient pentru neutralizarea amenințărilor aeriene. Implementarea sa evidențiază rolul din ce în ce mai important al tehnologiei de ultimă generație în războaiele moderne.
Duminica acesta în Piața Arcului de Triumf în timpul paradei militare dedicată Zilei Naționale a României vom înregistra o premieră: Pentru prima dată în dispozitivul aerian participă și drone. E vorba de un UAV de tip Bayraktar TB2 produs în Turcia și intrat anul acesta în dotarea Forțelor Terestre Române.
La 29 noiembrie, 11 avioane de război rusești și chineze au intrat în zona de apărare aeriană a Coreei de Sud, forțând armata de la Seul să lanseze avioane de luptă. Armata sud-coreeană a identificat avioanele rusești și chinezești înainte ca acestea să intre în zona de apărare aeriană a țării și „a desfășurat avioane de luptă ale forțelor aeriene pentru a lua măsuri tactice de pregătire pentru orice circumstanțe neprevăzute”.
În primele ore ale zilei de 29.11.2024, în portul rusesc Tuapse din Ținutul Krasnodar, au fost semnalate mai multe explozii, după care s-a ridicat un nor dens de fum. Pe rețelele de socializare se vorbește despre faptul că o navă militară rusească ar fi fost lovită în port, în urma atacurilor cu drone ucrainene. Conturile locale de pe rețelele de socializare au raportat un atac cu 20 de drone aeriene, toate fiind doborâte.
Armata sud-coreeană a identificat aeronavele și și-a desfășurat avioanele pentru a efectua manevre tactice de răspuns.
Reprezentanţii TikTok vor fi audiaţi marţi în Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European, a anunţat joi eurodeputatul PSD Dan Nica, în contextul suspiciunilor privind o posibilă influenţare de către reţeaua de socializare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Unitățile speciale din cadrul Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR), au distrus sistemul radar rus 48Ya6-K1 Podlyot, amplasat în peninsula Crimeea ocupată temporar, a cărui valoare este de cinci milioane de dolari.
Ați crezut că telenovela turcă s-a terminat? Ei bine, nu. Turcia tocmai a anunțat în aceste zile că renunță la modernizarea celor 79 de avioane F-16 Fighting Falcon, la versiunea Block 70 Viper, cea mai modernă versiune, modernizare pentru care turcii s-au bătut, aproape la propriu, pentru ca americanii să le dea undă verde.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ameninţat joi cu un "război intens" în cazul încălcării armistiţiului cu gruparea libaneză pro-iraniană Hezbollah, după două luni de război deschis cu mişcarea armată libaneză susţinută de Iran, relatează Agerpres și AFP.
Polonia ar putea avea sisteme antirachetă Patriot din Germania, care vor fi transferate pentru o perioadă de șase luni.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Mii de cetățeni din Tbilisi au protestat vineri împotriva deciziei guvernului de a amâna negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. Poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor.
Același guvern introducea în Constituție un pachet toxic pentru Georgia, care prevedea parcursul european al țării, dar tăia o mare parte din puterile președintelui.
Transferul avioanelor de luptă Gripen din Suedia către Ucraina a fost mult timp un subiect de discuție, cu explicații privind motivul pentru care acestea nu au fost încă livrate. De data aceasta, explicația a fost oferită de șeful Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, o persoană cu o vasta expertiză in domeniul militar, deoarece olandezii nu sunt doar unul dintre principalii donatori de avioane de luptă F-16 către Ucraina, ci o forță motrice foarte importantă în spatele „coaliției de avioane occidentale”.
Autoritățile din estul Libiei caută mai multă deschidere față de Statele Unite fără a ignora alianța cu Rusia, ceea ce s-a reflectat în vizitele repetate ale oficialilor din cele două țări în regiune, în special vizitele adjunctului ministrului rus al apărării Iunus-Bek Evkurov în orașul Benghazi.
Avioanele de bombardament Su-34 sunt, de departe, cele care înregistrează cele mai multe pierderi în războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei care a a ajuns să depășească 1.000 de zile de la cucerirea Kievului în 3 zile.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
